Limba și literatura română pentru clasele V-VIII

Fotografia mea
Găsiți pe această pagină de blog noțiuni explicate simplu, logic și clar, exerciții rezolvate în comentarii, modele de rezolvare a exercițiilor de la E.N. pe itemi, lecturi suplimentare necesare, rezumate, exemplificarea valorilor regăsite în textele literare studiate în gimnaziu și multe altele utile studiului limbii române. Pe scurt, aveți aici toate pârghiile necesare pentru a vă pregăti pentru evaluare. Pentru o vizualizare detaliată a materialelor, afișați vizualizarea pentru web, pe care o regăsiți la subsolul paginii!

Faceți căutări pe acest blog

30 mai 2023

Tema familiei

 ,,Amintiri din copilărie” de Ion Creangă

    În această operă de căpătâi a lui Ion Creangă ne este prezentată o familie tradițională a satului românesc din jurul anilor  1850.

     Familiile aveau viață grea din cauza condițiilor  în care se trăia pe atunci. Pentru a trăi munceau la câmp, creșteau animale și apoi vindeau produsele pe la târguri.

     Familia autorului  avea o poziție semnificativă în cadrul comunității, dar tatăl lui Nică, Ștefan a Petrei, stâlpul casei, om gospodar, protector și conservator, era mereu plecat la muncă pentru a  vinde lână.

     De cei opt copii se ocupa mama, o femeie simplă, harnică, isteață. Ea dorea o viață mai bună pentru copii și insistă pe lângă soțul ei să îi trimită la școală. Cu un bine dezvoltat simț educativ, mama știe când să aplice pedeapsa și când să fie duioasă cu copiii. Sunt cunoscute pedepsele pe care le-a aplicat, consemnarea greșelilor, scoaterea mâțelor de prin ocnițe sau privarea de haine când Nică se scăldă la râu în loc să aibă grijă de fratele mai mic.

    Lucrarea este o evocare emoționantă a acelor vremuri prin ochii de adult ai lui Ion Creangă.


,,Minunea ” de R.J. Palacio

    Familia Pulmann este alcătuită din cei doi părinți și doi copii, August  și Olivia. 

    Este o familie greu încercată, deoarece copilul mai mic s-a născut cu o teribilă diformitate facială care i-a obligat să îl protejeze de privirile și vorbele răutăcioase ale oamenilor și să îl educe acasă. Pentru asta, mama renunță la visul ei de a deveni profesor de desen și se ocupă de educația lui Auggie.

     Când ajunge de vârsta clasei a cincea, părinții iau decizia de a-l integra social într-o școală publică pentru a-l conecta cu realitatea înconjurătoare, dură, dar frumoasă. 

    Din acest moment încep provocările pentru familie, părinții suferă alături de copil când acesta este supus greutăților de integrare. Olivia suferă și ea pentru că se simte neglijată. Fiind la vârsta adolescenței, ea simte că nu mai poate să își îngreuneze părinții cu problemele ei și se maturizează în tăcere. 

    Finalul este fericit, familia este mândră de August care a primit premiul special al anului la școală pentru că a înduioșat cele mai multe inimi, mama șoptindu-i la ureche că este ,,o minune”. 


 ,, Hronicul și cântecul vârstelor” de Lucian Blaga


Opera are ca temă familia și evocarea nostalgică a copilăriei petrecute în casa părintească din Lancrăm. 

 Romanul presupune un îndelung proces de rememorare a evenimentelor principale din copilăria, adolescența și anii tinereții scriitorului.

 Romanul începe cu descrierea contextului în care Blaga și-a petrecut copilăria, de la familie și până la satul natal, Lancrăm. 

Blaga a fost mezinul unei familii cu nouă copii, ai căror nume începeau toate cu litera „L”: Letiția, Liviu, Leon, Lionel, Florin, Longin, Liciniu, Lelia, Lucian.

 Deși era cel mai mic dintre copii, Blaga a fost și cel mai receptiv. Până să realizeze extraordinara sa capacitate intelectuală, însă, familia a trecut prin spaima că micuțul ar fi fost mut. Aceasta se datora refuzului copilului de a rosti cuvinte până la patru ani. Îngrijorată, mama lui l-a dus la doctor, iar acesta a liniștit-o, insistând că nu era nimic în neregulă cu fiul ei. Blaga explică această întârziere prin faptul că, din timiditate și lipsă de încredere în sine, dorea să se reîntoarcă în pântecele protector al mamei, nefiind pregătit să înfrunte existența.

Cuvintele « mama » și « tata » sunt scrise cu literă majusculă sugerându-se astfel sentimentele de venerare, de respect, de admirație, mulțumindu-le pentru viața pe care i-au făcut-o drept dar.

Fiind mediul în care a învățat să vorbească și să gândească, lucrurile pe care și le amintește scriitorul au valoare simbolică. 

Descrierea casei părintești se face cu minuțiozitate. Casa, moștenire de la bunicul său, preot în sat, era o clădire veche, dar masivă. Sunt reprezentate curtea, grădina cu zarzavaturi, dispunerea camerelor.  Castanul din mijlocul curții este amintit ca un duh protector al casei. Camera dinainte era interzisă copiilor, acolo veghea ceasul adus de la Viena și mobila în stil burghez care evocau o epocă.

 Imaginea curții este întregită de priveliștea văzută în zare,de Munții Apuseni, dincolo de zare copilul credea că se află teritoriul zânelor, așa cum îi spunea mama în povești.

Lucrarea este una memorialistică  și prezintă viața autorului din copilărie până la plecarea la studii în Viena.




Tema educației

 ,,Dl. Goe” de Ion Luca Caragiale

    Schița abordează tema educației greșite pe care o primește un copil de 10 ani, care face parte dintr-o familie înstărită de la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Trăsăturile personajului se evidențiază în timpul unei călătorii cu trenul până la București când este însoțit de femeile din familie, mam’mare, mamițica și tanti Mița.

Comportamentul lui Goe, limbajul, gesturile și faptele lui demonstrează o educație necorespunzătoare:

vorbește urât și-și jignește familia, este plin de ifose: ”Vezi că sunteți proaste amândouă”, zbiară, țipă, urlă și bate din picioare când îi zboară pălăria, se adresează nepoliticos unui străin care voia să îl ajute, ,,Ce treabă ai tu, urâtule?”, se strâmbă la ”urâtul”, este impulsiv și nerăbdător ca rezultat al răsfățului exagerat, ,,Eu vreau să vie”, exclamă cu nerăbdare când așteaptă trenul pe peronul gării.

Deși rămăsese repetent, în loc de pedeapsă el primește o recompensă această ieșire în capitală cu ocazia sărbătorii de 10 mai.

 Goe este cu certitudine un simbol al copiilor greșit educați.


,,Matilda” de Roald Dahl


    Matilda este o fetiță care primește educație greșită în familie, dar ea reușește să spargă hotarele mediului nociv din mediul familial cu ajutorul cărților și al domnișoarei Honey, învățătoarea ei care îi observă inteligența ieșită din comun. 

    Deși părinții Matildei nu pun preț pe educație și o privează de iubire, domnișoara Honey o ajută să își dezvolte abilitățile, ba chiar se atașează una de alta și, în finalul cărții, o adoptă urmând a locui împreună .

    Ambițioasă si amuzantă, Matilda este o fetită care reușește să-ți schimbe viața și ne învață să nu facem niciodată lucrurile pe jumătate. Ne învață că lectura ne poate purta în toate colțurile lumii, ne ajută să nu ne simțim singuri, ne ajută să evoluăm într-un mod pozitiv.


Tema călătoriei

 ,,Cartea lui Apolodor ” de Gelu Naum

Apolodor este un pinguin tenor la circul Struțki. La un moment dat i se face dor de familia sa din Labrador și pornește într-o călătorie aventuroasă în căutarea acesteia. Străbate Alaska, apoi deșertul african, Tibetul India, Calfornia, într-un final ajungând în Antarctica, unde îi locuia familia, pe gheața Golfului Terror, după foarte multe peripeții. Pe tot parcursul călătoriei este nevoit să facă diverse munci, să fie hamal, să care stafide, să vâneze, ba chiar ajunge si milionar pe o insulă în Pacific.


,,Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran 

Anton Lupan pleacă într-o călătorie pe mare din dorința de a-și găsi prietenul, pe Pierre Vaillant, dispărut pe mare cu tot cu corabia Penelopa. Pornește cu un echipaj improvizat pe corabia ce poartă numele simbolic ,,Speranța”. După multe aventuri ajung în Țara de Foc unde Anton Lupan primește de la un pescar un mesaj într-o sticlă, din care înțelege că prietenul său trăiește și că are nevoie de ajutor. Astfel Speranța pornește ,,cu toate pânzele sus” în căutarea lui.

Modele de subiecte EN

SUBIECTE EXAMENE NAŢIONALE 2023 (edu.ro)

Evaluare Națională clasa a VIII-a - limba română (profesorjitaruionel.com)

Evaluare Națională clasa a VIII-a - limba română (profesorjitaruionel.com)

Evaluare Națională clasa a VIII-a - limba română (profesorjitaruionel.com)

SIMULARE-ISJ-DOLJ-Subiecte-si-BAREM-Limba-romana-SIMULARE-DOLJ-ENVIII2022-PDF.pdf (profesorjitaruionel.com)

SIMULARE-ISJ-OLT-Subiect-Limba-romana-SIMULARE-OLT-ENVIII2022-var.pdf (profesorjitaruionel.com)

Microsoft Word - Subiect_simulare EN_ianuarie 2022_lb. român _var.1 (profesorjitaruionel.com)

Subiect-Romana-ISJ-Braila-SIMULARE-ENVIII2022-var.pdf (profesorjitaruionel.com)

Subiect-Romana-simulare-EN2022-var-1-1-converted.pdf (profesorjitaruionel.com)

Evaluare Națională clasa a VIII-a - limba română (profesorjitaruionel.com)

ENVIII_2021_limba_romana_var_test (profesorjitaruionel.com)

ENVIII_limba_romana_2021_var (profesorjitaruionel.com)

ENVIII_limba_romana_2021_var (profesorjitaruionel.com)

ENVIII_limba_romana_2021_var (profesorjitaruionel.com)

ENVIII_limba_romana (profesorjitaruionel.com)

25 mai 2023

Despărțire în silabe (test grilă cu răspunsuri)

 Sunt despărțite corect în silabe toate cuvintele din seria:

1.co-pi-laș, în-dre-pta, pre-lu-a, stră-vechi

2.co-pi-laș, înd-rep-ta, prel-u-a, stră-vechi

3.co-pi-laș, în-drep-ta, pre-lua, str-ăvechi

4.co-pi-laș, în-drep-ta, pre-lu-a, stră-vechi

5.prop-riu, ba-ză, cu-nos-cut, a-vând

6.pro-priu, ba-ză, cu-nos-cut, a-vând

7.prop-riu, ba-ză, cun-os-cut, av-ând

8.con-text, cu-nos-cut, îm-pă-du-rit, a-ctiv

9.co-text, cun-os-cut, îm-pă-dur-it, ac-tiv

10.con-text, cu-nos-cut, îm-pă-du-rit, ac-tiv

11.a-e-ri-sit, do-uă, pro-nunț-a-re, pic-nic

12.a-eri-sit, do-uă, pro-nun-ța-re, pic-nic

13.a-e-ri-sit, do-uă, pro-nun-ța-re, pic-nic

14.a-er-i-sit, do-uă, pro-nun-ța-te, pic-nic

15.a-e-ris-it, do-uă, pro-nun-ța-re pic-nic

16.de-pin-de, as-tru, u-ti-li-za-re, fo-tbal

17.de-pi-nde, a-stru, u-ti-li-za-re, fot-bal

18.de-pin-de, as-tru, u-ti-li-za-re, fot-bal

19.de-pin-de, ast-ru, u-ti-li-za-re, fot-bal

20.af-ri-can, fri-cos, le-oai-că, fe-reas-tră

21.a-fri-can, fri-cos, le-oai-că, fe-reast-ră

22.a-fri-can, fri-cos, le-oai-că, fe-reas-tră

23.af-ri-can, fri-cos, le-oai-că, fe-reas-tră

24.a-rip-ioa-ră, al-fa-bet, ră-spun-de, stru-gu-ri

25.a-ri-pioa-ră, al-fa-bet, răs-pun-de, stru-guri

26.ar-i-pioa-ră, alf-a-bet, răs-pun-de, stru-guri

27.punc-tu-a-ți-e, în-ce-ti-șor, or-to-gra-fie, exp-ri-ma-re

28.punc-tu-a-ție, în-ce-ti-șor, or-to-gra-fi-e, ex-pri-ma-re

29.pun-ctu-a-ți-e, în-ce-ti-șor, or-to-gra-fi-e, ex-pri-ma-re

30.punc-tu-a-ți-e, în-ce-ti-șor, or-to-gra-fi-e, ex-pri-ma-re

31.te-lev-i-zor, scul-ptu-ră, con-soa-nă, ob-raz

32.te-le-vi-zor, scul-ptu-ră, con-soa-nă, o-braz

33.te-le-vi-zor, sculp-tu-ră, con-soa-nă, o-braz

34.te-lev-i-zor, sculp-tu-ră, con-soa-nă, o-braz

35.ac-va-ti-ce, ex-tre-mi-ta-te, func-ți-e, ră-ci-tor

36.ac-va-ti-ce, ex-trem-i-ta-te, fun-cți-e, ră-ci-tor

37.a-cva-ti-ce, ex-tre-mi-ta-te, func-ți-e, ră-ci-tor

38.a-cva-ti-ce, ex-tre-mi-ta-te, func-ți-e, ră-ci-tor

39. ac-va-ti-ce, ex-tre-mi-ta-te, func-ție, ră-ci-tor

40.tro-feu, con-sid-e-rat, prie-teni, somp-tu-os

41.tro-feu, con-si-de-rat, prie-te-ni, somp-tu-os

42.trof-eu, con-si-de-rat, prie-teni, somp-tu-os

43. tro-feu, con-si-de-rat, pri-e-teni, somp-tu-os

44.pri-zo-nier, meș-te-șu-gu-ri, i-ne-di-te, dez-le-ga-re

45.pri-zon-ier, meș-te-șu-guri, in-e-di-te, dez-le-ga-re

46.pri-zo-nier, meș-te-șu-guri, i-ne-di-te, dez-le-ga-re

47.pri-zo-nier, meș-te-șu-gu-ri, in-e-di-te, de-zle-ga-re

48.as-tro-no-mie, ex-pri-mat, e-nun-țuri, o-biec-te

49.ast-ro-no-mi-e, e-xpri-mat, e-nun-țu-ri, ob-iec-te

50.as-tro-no-mie, ex-pri-mat, e-nun-țuri, o-bi-ec-te

51.as-tro-no-mi-e, ex-pri-mat, e-nun-țuri, o-bi-ec-te


Răspunsuri corecte:

👉4.6.10.13.18.22.25.30.33.35.43.46.51

Diftongul

 Test grilă cu răspunsuri

Există diftong în ambele cuvinte din seria:

1.deosebit, credincios

2.păduricea, imaginație

3.iubitori, cutioară

4.piuliță, atingea

5.competiția, hainele

6.nouă, maniere

7.comunicarea, dialogul

8.hăinuțe, uneori

9.septembrie, asortează

10.tăpoiul, recoltează

11.său, toate

12.uriaș, mugea

13.pistruiat, cutiuțe

14.foarfece, gălbior

15.vegheau, acesteia

16.piețe, chior

17.vijelie, fuior

18.oameni, parfumerie

19.ciupercă, viziunea

20.băieței, copilărie

21.păreau, abia

22.traistă, lighioană

23.chiar, vulpoiul

24.lumea, făcea

25.ziua, gheață

26.angajează, mâine

27.perioade, reies

28.foioase, ulterior

29.ceasul, seamă

30.trăire, asociată

31. glorioasă, mergeam

32.alcool, oaie

33.laureat, roată

34.pisoiaș, minciună

35.sporovăială, reies

36.creangă, cealaltă

37.mergeau, foame

38.Teodora, oastea

39.apoi, locuință

40.perioada, geacă

41.fermier, foioase

42.patinoar, violență

43.incoerentă, poate

44.inepuizabil, despuiat

45.pietricea, mărgea

46.bomboane, narațiune

47.tataie, mi-a

48.omagiu, răscoală

49.îndoială, repeziciune

50.piele, cheală

51.ceaiul, mai

52.sugestie, siropoasă

53.amândoi, repeziciune

54.magie, geam

55.amăgitoare, cruciuliță

56.auzim, viață

57.perdea, pantofiori

58.stilou, maiou

59.obicei, expresie

60.superioară, relație

61.firească, biruință

62.ți-a, țeapă

63.filozofie, știu

64.dimineață, pauză

65.carieră, șuierat

66.pierzanie, aceasta

67.greutate, dumneata

68.război, biologie

69.ochiuri, văi

70.stau, picioare

71.fiindcă, viitor

72.îndoială, boier

73.cutioară, lăcrimioară

74.straniu, gheață

75.ieșire, adio

76.oficiere, oficiu

77.ieșean, muzeograf

78.indian, războaie

79.spațiu, coreean

80.soiul, l-ai

81.ei, soartă

82.parteneriat, i-am

83.milioane, inițiativă

84.Asia, noapte

85.preajmă, opinie

86.ziuă, să-i

87.coarne, fiecare

88.care-i, argou

89.dineu, răutăcios

90.fecior, cauză

91.pasiunea, chinuiesc

92.slăbeau, greșeală

93.joacă, strălucea

94.vinovăție, boală

95.Transilvania, târziu

96.ne-a, nea

97.caiete, vocație

98.avea, erau

99.soția, martie

100.el, imediat


Răspunsuri corecte:

👉10, 11, 15, 2, 26, 27, 35, 37, 47, 51,57, 62, 70, 72, 79, 80, 86, 88, 91, 96, 98, 100

Ce notă ai reușit să iei?💪💭 Spune-mi în comentarii!

Hiatul

 Test grilă cu răspunsuri

Există hiat în ambele cuvintele din seria:

1.prieten, uimitoare

2.greutatea, înaintea

3.croia, curios

4.croazieră, uneori

5.acționăm,scrie

6.creează, peisajului

7.fiindcă, voiam

8.alcătuiește, familie

9.bucătărie, băiatul

10.hiat, zeitate

11.baie, alee

12.fierbinte, subiecte

13.prăfuit, medievală

14.uneori, ideea

15.cotidian, viața

16.autoare, anual

17.grauri, revoluție

18.acesteia, colivie

19.știută,subliniată

20.fiecare, neobosite

21.cheltuială, ploile

22.apropiere, oaie

23.apropiat, dezvăluie

24.trăire, experiențe

25.înțelepciune, rea

26.mucegăite, nevoia

27.locuință, trăia

28.târziu, prostie

29.impresie,uneori

30.emoționat, odinioară

31.două,real

32.iarbă, realizare

33.bătălie, femeie

34.virtual, jucăriile

35.căutat, ouăle

36.noutate, trebuie

37.carieră, ideatic

38.foaie, făgăduință

39.constelație, cutreierat

40.poetului, proiectului

41.obiecte, uitare

42.înlocuire, curățenie

43.mesagerie, aprilie

44.restaurare, muzeu

45.curiozitate, inspirație

46.viitor, abia

47.scoarță, vedenie

48.ploios, coordonare

49.bucurie, untoasă

50.ingrediente, tramvaie


Răspunsuri corecte:

👉   2,4,5,10,13,16,17,19,20,24,29,34,37,42,43,45

Punctajul obținut? 💁💤 Spune-mi în comentarii!

Câmp lexical (test grilă cu răspunsuri)

 Fac parte din același câmp lexical toate cuvintele din seria:

1.livadă, dumbravă, mărunțel, pădure

2.uliță, drum, cărare, a merge

3.tată, mamă, bunicuță, bunic

4.cățel, furnică, împărăteasă, stăpână

5.dimineață, seară, a se însera, amiezi

6.urs, balene, hrană, pui

7.îmbarcare, navă, croazieră, vas

8.uneori, când, seara, oră

9.colivie, graur, penaj, cuib

10.nimb, izvor, anual, cotidian

11.revoluție, regenerare, revărsare, relație

12.trai, moarte, longevitate, poveste

13.atunci niciodată, acasă, târziu

14.braț, ochi, deget, gest

15.metaforă, hiperbolă, aforism, simbol

16.volum, carte, copertă, pagină

17.birou, rafturi, cărți, a citi

18.creativ, învingător, păpușă, altruist

19.engleză, franceză, germană, italiană

20.nătărău, tont, blestem, neghiob

21.bordei, casă, colibă, palat

22.fructe, nuci, muncă, stejar

23.omenie, prostie, conversa, ghinion

24.călătorie, bagaj, vacanță, ghid

25.carieră, datorie, a ținti, serviciu

26.frumusețe, agerime, șiretenie, inteligență

27.oglindă, coroană, porcar, pantof

28.tron, împărat, vrednicie, prințesă

29.plic, poștă, programator, scrisoare

30.cheie, a codifica, criptografie, mesaj

31.cod, mister, zgomot, secret

32.cenușă, flacără, foc, scrisoare

33.copilărie, primejdie, prieten, joacă

34.eclipsă, soare, a înnopta, târziu

35.număr, sumă, adunare, scădere

36.text, timp, fragment, roman

37.bloc, spargere, apartament, odaie

38.medic, bomboane, vinete, boală

39.straniu, misterios, uimitor, ciudat

40.brun, maro, îngălbenit, roșu

41.silitor, citire, manifestare, hârtie

42.elev, caiet, tablă, profesor

43.pădure, creangă, păduros, pădurar

44.profesor, avocat, birou, medic

45.a alerga, cățărare, săritură, mișcare

46.soră, mamă, frate, tată

47. drumeție, cărare, potecă, ciuperci

48.mere, pere, cireșe, struguri

49.floare, tulpină, a înflori, frunză

50.cană, fierbător, aragaz, oale

51.fotbal, handbal, tenis, masă

52.ciocolată, supă, bomboane, tort

53.avion, rachetă, elicopter, autobuz

54.făină, masă, ulei, lapte

55.nisip, valuri, plajă, acoperiș

56.bunic, nepot, unchi, vecin

57.chitară, tobe, scenă, fluier

58.rândunică, cioară, vrabie, porc

59.tren, autobuz, microbuz, tramvai

60.munți, lacuri, soare, râuri

61.titlu, autor, pagină, copertă

62.ploaie, vânt, ceață, patine

63.gard, roșii, castraveți, ardei

64.orchestră, pian, vioară, flaut

65.cap, crin, gât, mână

66.crin, zambilă, garoafă, miros

67.primăvară, vară, toamnă, frunze

68.râu, lup, urs, vulpe

69.școlar, școlăresc, preșcolar, școlări

70.vedere, miros, auz, gust

71.bucurie, tristețe, victorie, înfrângere

72.ceas, oră, minut, secundă

73.canapea, pat, sofa, jilț

74.bere, vin, beție, șampanie

75.a respira, inimă, stomac, intestin

76.bluză, pantaloni, șosete, zâmbet

77.vânt, ploaie, ninsoare, frig

78.casă, vilă, colibă, deal

79.stradă, alee, cărare, potecă

80.litere, cuvinte, silabe, teme

Răspunsuri corecte:

👉3,7,8,10,16,19,21,24,26,35,39,40,42,46,48,50,59,61,64,70,72,73,79👈

Modele de subiecte

 E_a_romana_uman_ped_2023_var_model.pdf (profesorjitaruionel.com)

E_a_romana_real_tehn_2023_var_model.pdf (profesorjitaruionel.com)

E_a_romana_uman_2020_test_01.pdf (i-scoala.ro)

E_a_romana_real_tehn_2020_test_01.pdf (i-scoala.ro)

E_a_romana_uman_2020_test_02.pdf (i-scoala.ro)

E_a_romana_real_tehn_2020_test_02.pdf (i-scoala.ro)

E_a_romana_uman_2020_test_03.pdf (i-scoala.ro)

E_a_romana_real_tehn_2020_test_03.pdf (i-scoala.ro)

Accentul

 Test grilă cu răspunsuri

Sunt accentuate corect ambele cuvinte din seria:

1.copilărie, descopăr

2.copilărie, descopăr

3.copilărie, descopăr

4. copilărie, descopăr

5.propoziție, greutatea

6.propoziție, greutatea

7.propoziție, greutatea

8.propoziție, greutatea

9.apropiere, pasăre

10.apropiere, pasăre

11.apropiere, pasăre

12.apropiere, pasăre

13.trimiterea, aventurile

14.trimiterea, aventurile

15.trimiterea, aventurile

16.trimiterea, aventurile

17.eliberată, aromatice

18.eliberată, aromatice

19.eliberată, aromatice

20.eliberată, aromatice

21.exemplu, simbolică

22.exemplu, simbolică

23.soarelui, oameni

24.soarelui, oameni

25.soarelui, oameni

26.soarelui, oameni

27.televizor, vârfurile

28.televizor, vârfurile

29.televizor, vârfurile

30.televizor, vârfurile

31.agricultură, ultima

32.agricultură, ultima

33.agricultură, ultima

34.agricultură, ultima

35.țările, proiectul

36.țările, proiectul

37.țările, proiectul

38.țările, proiectul

39.indicativ, răspunsului

40.indicativ, răspunsului

41.indicativ, răspunsului

42.indicativ, răspunsului

43.credincios, necazurile

44.credincios, necazurile

45.credincios, necazurile

46.credincios, necazurile

47.postare, înapoi

48.postare, înapoi

49.postare, înapoi

50.postare, înapoi

51.aritmetică, lexical

52.aritmetică, lexical

53.aritmetică, lexical

54.aritmetică, lexical

55.judecător, granițe

56.judecător, granițe

57.judecător, granițe

58.judecător, granițe

59.valoare, amestec

60.valoare, amestec

61.valoare, amestec

62.valoare, amestec

63.presupunere, admitere

64.presupunere, admitere

65.presupunere, admitere

66.presupunere, admitere

67.clasament, performanță

68.clasament, performanță

69.clasament, performanță

70.clasament, performanță

71.soluțiilor, nopțile

72.soluțiilor, nopțile

73.soluțiilor, nopțile

74.soluțiilor, nopțile

75.stabilire, Dunăre

76.stabilire, Dunăre

77.stabilire, Dunăre

78.stabilire, Dunăre

79.stațiune, sfaturile

80.stațiune, sfaturile

81.stațiune, sfaturile

82.stațiune, sfaturile

83.singurul, inimile

84.singurul, inimile

85.singurul, inimile

86.singurul, inimile

87.împăratul, coroană

88.împăratul, coroa

89.împăratul, coroană

90.împăratul, coroa

91.iubitului, veselie

92.iubitului, veselie

93.iubitului, veselie

94.iubitului, veselie

95.trebuie, exemple

96.trebuie, exemple

97.periculos, vuietul

98.periculos, vuietul

99.periculos, vuietul

100.periculos, vuietul


Răspunsuri corecte:

👉4,7,12,15,20,21,24,30,32,36,41,45,47,54,58,59,66,70,71,78,81,86,88,82,95,100

Câte puncte din 100 ai reușit să faci corect?

Ai luat notă de trecere? 💪


24 mai 2023

Tema prieteniei

,,Minunea” de R.J.Palacio

August Pullman este un elev de gimnaziu cu probleme de sănătate (o malformație congenitală la față ). Din această cauză el nu a urmat încă cursurile unei școli publice. Când mama sa decide că este timpul să se integreze, la intrarea în gimnaziu, întâlnește dificultăți de relaționare cu ceilalți care îi văd doar fața hidoasă și plină de intervenții chirurgicale. Reușește  să se împrietenească cu Summer, o fetiță de culoare, și cu Jack, cu care împarte aceeași pasiune pentru științe. Pe măsură ce și ceilalți copii îl cunosc îndeaproape, August  reușește să le intre tuturor la suflet prin felul lui de a fi, prin pasiunea lui pentru învățătură.


,,Cititorul din peșteră ” de Rui Zink

O frumoasă prietenie se leagă între personajul cărții, un băiat portughez de 15 ani și Anibalector, un monstru -animal care trăiește într-o peșteră devorând cărți. Cei doi petrec împreună mai multe luni de zile, timp în care băiatul trebuia să citească pentru a nu fi mâncat. El ajunge să iubească lectura și să învețe multe lucruri de la prietenul său. Într-o zi Anibalector este capturat și închis la grădina zoologică, dar băiatul îl eliberează deoarece îl vede nefericit și astfel este pedepsit să devină  scriitor pentru toată viața.



Băiatul cu pijamale în dungi de John Boyne

 Bruno lucuiește cu familia, tata, mama și sora lui la Berlin. Tatăl lui este avansat la muncă și familia trebuie să se mute la Auschwitz, unde capul familiei va conduce lagărul, în calitate de comandant.

Din noua sa cameră, băiatul de 9 ani vede după un gard cu sârmă ghimpată niște oameni îmbrăcați zilnic în dungi, și i se face dor de vechea sa locuință și de vechii lui prieteni. 

Nu știe despre ce este vorba și se apropie din curiozitate, văzând mulți copii în pijamale în dungi și voind să le fie prieten. Apropiindu-se de ceea ce el credea că este o fermă, îl cunoaște pe Shmuel, un băiat evreu născut în aceeași zi cu el. Bruno îi duce zilnic de mâncare și află că Shmuel a fost separat de mamă și că în acel loc se aflau fratele, bunicul și tatăl lui. Între ei se leagă o frumoasă și emoționantă prietenie.

Bruno nu înțelege ce se întâmplă, nu înțelege de ce prietenul lui e așa de slab sau de ce vine uneori la întâlniri plin de vânătăi. Într-o zi reușește să intre print-o gaură în gard, își lasă hainele personale  lângă gard  și îmbracă și el  o pijama în dungi  procurată  de către prietenul său căruia îi promisese să îi găsescă tatăl.

 În timp ce umblă prin lagăr, sunt prinși și asimilați unui grup de prizonieri în „marș” spre o cameră de gazare, despre care Bruno crede că este pur și simplu un adăpost de ploaie. În camera de gazare, Bruno îi cere scuze lui Shmuel pentru că nu i-au găsit tatăl și îi spune că este cel mai bun prieten al lui pe viață. Nu este clar dacă Shmuel răspunde înainte ca ușile să se închidă și luminile să se stingă, dar Bruno este ferm hotărât să nu-i dea drumul lui Shmuel niciodată.


Bruno nu va mai fi văzut niciodată, hainele lui fiind descoperite de un soldat câteva zile mai târziu. Mama lui, Elsa, îl caută luni întregi, chiar și la vechea lor casă din Berlin. În final se întoarce la Berlin împreună cu Gretel, care se izolează în camera ei. Ralf mai rămâne încă un an la Auschwitz, devenind tot mai nemilos și rece cu subalternii săi. Un an mai târziu, se întoarce la locul unde au fost găsite hainele lui Bruno și descoperă golul din gard. Atunci își dă seama cum a dispărut fiul său și este zdrobit de durere. După un timp, trupele aliate eliberează lagărul, iar Ralf, distrus de vinovăție și dezgustat de tot ce a făcut, se lasă capturat.


Cartea se încheie cu fraza „Desigur, toate acestea s-au întâmplat cu mult timp în urmă și nimic de genul acesta nu s-ar mai putea întâmpla vreodată. Nu în zilele noastre”.

23 mai 2023

Conversiunea (test grilă cu răspunsuri)

 Sunt formate prin conversiune ambele cuvinte din seria:

1. (vasta ) întindere, (răspunse) nepăsător

2.ce (mă fac), (o) adâncă (melancolie)

3.(mă duc ) la scăldat, (în sinea) lui

4. (fâșie) văruită, fiece (mișcare)

5. (limba) predată, (vremea) aceea

6. (bunicii) mei, tot (satul)

7. eul (liric), (vulpe) argintie

8.străvechea (stradă), fiecare (copil)

9. (fir )gălbui, (cale ) bătută

10.(rândul ) trecut, care (stea)

11. (lucrează) dimineața, (am) un of

12.(mâncare ) aburindă, (schimbarea) anotimpurilor

13.vara (merg), verdele (copacilor)

14. vreun (profesor), (vine) vreunul

15. ce (scriu), ce (scrisoare)

16.mersul (elegant), zecele (la test)

17.(victoria) binelui, (înfrângerea) răului

18.(visurile) noastre, ale noastre (desenează)

19. (hornuri) fumegânde, (punctaj ) maxim

20.(inima) mea, (valurile) aduse


Răspunsuri corecte:

4.5.6.10.11.13.16.17.20

Compunerea (test grilă cu răspunsuri)

 Sunt compuse toate cuvintele din seria:

1.câtva, niciodată, acasă

2.cuptorului, fiecare, funcție

3.câteodată, siguranță, celălalt

4.desfrunzită, plumburiu, negativ

5.deodată, prietenește, compus

6.alceva, imposibil, ireal

7.dumneata, azi-noapte, prim-ministru

8.Marea Neagră, libertatea, Satu- Mare

9.numai, mărimea, cerință

10.ca să, tufișuri, Ana Maria

11.oricare, centimetru, pentru că

12.dezavantajul, fără să, ca să

13.otrăvitoare, neatent, plecare

14.răcitor, dansator, scamator

15.bimotor, parașută, oricând

16.pisoiaș, papă-lapte, șaisprezece

17.Câmpulung, fără să, O.N.U.

18.deși, lăbărțat, apatic

19.binevoitor, capabil, strălucitor

20.niciodată, acasă, parașută

21.odată, dezlege, fiecare

22.,,Domisolfa”, ,,Târgul Moșilor”, TAROM 

23.niciodată, paisprezece, hidrofor

24.despre, desfășoară, deodată

25.aplaudat, câteva, onoare

26. cineva, decât, fiindcă

27.medicină, informatică, bunică

28.B.C.R., ,,bun-de-nimic”, niciun

29.bucuroasă, ceea ce, oarece

30.priveliștea, pajiștea, mintea

31.Alexandru Dabija, extraordinar, pe lângă, îngroșând

32.inconfundabil, Vasile Alecsandri, Ada Milea, nevoia

33.Zâna Lacului, întrucât, desigur, niciodată

33.Muma Pădurii, strălucitor, avanpremieră, giumbușlucuri

34.floarea-soarelui, tic-tac, omenește

35.Valea Prahovei, untdelemn, pursânge

36.automobil, numai, descifrat

37.astăzi, cuminte, recitit

38.zgârie-nori, roșu-închis, papură

39.nemaipomenit, greco-catolic, U.E.

40.floare-de-colț, bucate, sud-vest

41. desfăcute, mărețul, câine-lup

42.fiecine, douăzeci, undeva

43.Poiana Codrului, roșu-aprins, București

44.massmedia, Gura Humorului, pe lângă

45.gură-spartă, inimioară, niciunul

46.de la, lângă, despre

47.printat, nou-născut, copilot

48.ping-pong, patriot, paisprezece

49.analfabet, anormal, antecamera

50.sustenabil, susținător, susan


Răspunsuri corecte: 

👉👉1.7.11.15.17.22.23.26.28.33.35.39.42.44


Derivarea ( test grilă cu răspunsuri)

 Sunt derivate toate cuvintele din seria:

1.acoperiș, bucureștean, jalnic

2.excepționali, locului, mirare

3.înscrisă, monumentelor, celui

4.cerdacul, memoriale, adeseori

5.arcușuri, zgomotos

6.buchețele, dimpotrivă

7.îmbrățișa, tradițiile

8.înfurie, neamului

9. băiețandru, cățelușă

10.cortului, marinăresc

11.inutil, fiindcă

12.muzicuță, dumnealui

13.băiețel, după-masă

14.frățesc, niciun

15.lățime, nesportiv

16.zilele, copilărie

18.bătrânească, gălbui

19.populată, pistruiat

20.cutiuțe, pulverizator

21.pântecos, sticluțe

22.străvechea, oricum

23. ambițios, măsuță

24.discutaseră, dulăpioare

25.finlandeză, refugiați

26.notele, nelipsitele

27.despre, talent

28.înduioșătoare, negreșit

29.scăunele, niciodată

30.scriitoare, șervețele

31.grădiniță, răsărea

32.interactivă, astupase

33.micuții, căpitan

34.formator, redescoperire

35.șovăială, pensule

36.prădător, bucățele

37.ucigătoare, astfel

38.dezordine, ocupație

39. despicam, fluturilor

40.hăinuța, înnebunit

41.mătăsurile, întotdeauna

42.patinoar, păros

43.imobil, singurătate

44.fiecare, nepătrunse

45.manualul, încadra

46.puiuț, răsplăti

47.originar, ceva

48.copăcel, literal

49.știință, internațional

50.poezioară, zâmbitor

51.băiatul, fetița

52.publicitate, plecând

53.plecare, familiar

54.ciripit, medical

55. fricos, nesigur

56.copilaș, cuvânt

57.relua, bunăstare

58.fotbalist, cuminte

59.banalitate, lăudăros

60.nesigur, mijlocul

61.hidrofob, vorbitor

62.luminițe, minunăție

63.ceilalți, dumneavoastră

64.anticar, reușeau

65.scamatorie, alteori

66.tristețe, răcitor

67.călătorie, muritoarei

68.New York, oricum

69.preferă, religios

70.mizerabil, doisprezece

71.copilărie, încât

72.odată, ascunzătoare

73.nepieritor, cărticică

74.nefericire, purtând

75.amarnic, textual

76.neprețuit, școlar

77.ardeam, nerăbdare

78.răpitoare, frumusețe

79.vaporoasă, porțile

80.dispar, realitate

81.lungimea, spaniol

82.prietenia, anului

83.strălucitor, guleraș

84.ireal, familie

85.nebănuit, mijlocul

86.desfășoară, despre

87.necunoscute, original

88.portul, muntele

89.emană, despre

90.italiană, corespondență

91.regăsi, temelor

92.rezolvare, întreagă

93.cetățean, prețuire

94.băbesc, gândesc

95.elasticul, distanță

96.politicos, spusesem

97.pietricele, fluturași

98.dentar, meserie

99.reacțiune, religios

100.grozăvie, deoarece


Răspunsuri corecte:

1.5.9.15.18.20.21.23.25.28.36.38.40.42.43,46.48.50.55.59.62.66.67.73.75.76.78.81.83.87.90.97.99


Câte ai făcut corecte? 👵💃


22 mai 2023

Verbele copulative

 În afară de verbul ,,a fi ”, mai există în limba română alte  verbe care pot fi copulative!!!

1. verbul ,, a deveni este tot timpul copulativ, deci predicat nominal mereu!👈

ex. Sora mea a devenit medic.(=predicat nominal)

a devenit medic= predicat nominal alcătuit din:

-verbul copulativ ,,a devenit”, mod indicativ, timp perfect compus, persoana a III-a, nr  sg

-numele predicativ ,,medic” exprimat prin substantiv comun, gen masculin, nr sg, caz  nominativ, nearticulat

2. verbele ,,a ieși, a ajunge a se face” 


când au înțelesul lui ,,a deveni”.

ex. Sora mea a ieșit medic/ a ajuns medic/ s-a făcut medic.


3. verbul ,,a rămâne” când nu arată locul.

ex. Sora mea a rămas medic.


4. verbul ,,a însemna când nu are sensul de a scrie, a face un semn grafic

ex. Zâmbetul de pe fața lui înseamnă fericire.


5. verbul ,, a părea” când  are persoană.

ex. El pare de gheață.

       😊😊 Sper că  ai înțeles!🥳🥳




 




Predicatul nominal (cu model de analiză)

 Predicatul nominal (cel care este exprimat prin verbul copulativ ,, a fi ”) răspunde la întrebările:  

💁cum este? 

💁cine este?

💁ce este?

  1. 🧐 Ex . Cum este Adrian?  Adrian este trist.

este trist=predicat nominal alcătuit din: 

-verb copulativ ,,este”, mod indicativ, timp prezent, pers a III-a, nr sg 

-nume predicativ ,,trist” exprimat prin adjectiv propriu-zis, variabil, cu 4 terminații ( trist, tristă, triști, triste), gen masculin, nr sg, caz nominativ

        2.Ex.🧐 cine va fi Adrian? Adrian va fi prietenul meu.

va fi prietenul= predicat nominal alcătuit din:

 -verb copulativ ,, va fi”, mod indivativ, timp viitor, pers a III a, nr sg 

-nume predicativ ,,prietenul”, exprimat prin substantiv  comun, gen masculin, nr sg, caz nominativ, articulat  hotărât ,,ul”

Ex. ce este textul? Textul este o descriere.

👉*Atentie!

 Numele predicativ cu prepoziție va sta în cazul prepoziției respective!

Ex. Tortul este cu ciocolată.- cazul acuzativ

Copiii vor fi asemenea părinților.- cazul dativ

Andrei este contra discuțiilor de orice fel.- caz genitiv


👆*Pentru completarea lecției vezi și ,,Alte verbe copulative”

21 mai 2023

Textul argumentativ- (cu model de răspuns)

 (Răspundem la întrebare pozitiv sau negativ, în funcție de argumentele pe care ne gândim să le expunem)

1.Ex. ,,Crezi că în anumite situații poți învăța din greșeli?”

    Consider că.....în anumite situații putem învăța din greșeli.( Exprimăm o idee generală care să aibă legătură cu textul.) Greșeala este omenească, așa cum zice și maxima din limba latină: ,,Errare humanum est”. Doar cine nu muncește,  acela nu greșește. Important este să conștientizăm greșeala, ca să nu o repetăm. De exemplu, când am învățat prima dată să schiez, am căzut foarte mult, dar exersând iarnă de iarnă  mi-am observat slăbiciunile și, cu timpul, le-am depășit. 

    Din textul-suport,, Greierul și furnicile”  reiese că greierele și-a învățat lecția după o iarnă petrecută în frig și foame și, când este invitat la muncă din nou, spune ca o va face cu toată plăcerea, pentru a nu suferi din nou.

(Exprimăm o concluzie)

Doar cine este ignorant, nu învață din propriile greșeli.

20 mai 2023

Războiul care mi-a salvat viața de Kimberly Brubaker Bradley

  Ada este o fetiță de 9 ani care trăiește împreună cu fratele ei, Jamie, și mama lor în  sărăcie , în capitala Angliei. Amenințat de bombardamentul aviației germane, pe fundalul luptei pentru supraviețuire din anii întunecați ai celui de-al Doilea Război Mondial, se desfășoară o acțiune de evacuare a copiilor într-o zonă rurală. Pe fondul războiului, Ada are de purtat propria bătălie pentru a demonstra că nu e cu nimic diferită de alți copii.  Deoarece are un handicap la picior din naștere, Ada este ținută în casă de mama ei și pedepsită pentru orice. Mama ei nu poate concepe să-i cumpere cârje, care să o ajute să meargă. Din păcate, cât a stat cu ea în spital după ce s-a născut, ar fi putut să o ajute pe Ada, să-i trateze piciorul ca să nu mai fie oloagă….însă ar fi însemnat să cheltuiască bani pentru acest lucru, ceea ce mama nu a fost dispusă să facă, pentru că nu a vrut copii, ci doar soțul ei, care a murit. „Nu v-am vrut niciodată, pe niciunul dintre voi”, spune ea copiilor într-o discuție.


Umilită de propria mamă din cauza acestui defect fizic, Ada profită de faptul că toți copiii sunt evacuați din Londra și, împreună cu fratele ei, Jamie, fuge departe de răutatea și egoismul mamei. După o îndelungată călătorie cu trenul, ajung într-un sat lângă Canalul Mânecii, în Kent. Acolo o cunosc pe domnișoara Susan Smith, o femeie educată și înstărită, dar  posacă si care nu știe nimic despre cum se cresc copiii.  Deși la început nu îi vrea, ajunge să  îi iubească  ca și cum ar fi copiii ei. Și, în timp ce lumea întreagă se schimbă și toți cei din jurul lor cunosc suferința și despărțirea, Ada descoperă ce înseamnă iubirea și respectul, datorită afecțiunii pe care Susan o manifestă față de ei. Ea învață să citească și să scrie și să se simtă pentru prima dată în siguranță, datorită relației bazată pe respect și afecțiune pe care o are cu Susan. Aceasta îi spală, îi hrănește, le face haine, le oferă o educație, alinare. Ba chiar o duce pe Ada la medic. Viața lor devine mai bună. Aproape că uită de mama, deși Ada și-ar dori să o vadă mergând, să fie mândră de ea și să o iubească. Medicul spune că piciorul Adei ar putea fi operat și reparat. Nu fără acordul mamei. Scrisori se duc către mama mereu, dar niciodată nu vine nu răspuns. Viața merge mai departe. Ada reușește chiar să-și facă prieteni și să învețe să călărească. Adei îi place în special poneiul lui Susan, Butter. A fi cu Unt este terapeutic și este hotărâtă să învețe să călărească. Poate că nu e chiar așa de diferită față de ceilalți. Poate că nu e greșit să spere la o viață normală.

Ada și Jamie petrec aproximativ un an cu Susan, care vine să-i îngrijească profund. O ajută pe Ada să depășească anii traumei și neglijării care au lăsat cicatrici adânci. Ada învață să călărească Untul și îl ajută pe Fred Grimes, un călăreț, să aibă grijă de caii din moșia Thornton. Se împrietenește cu tânăra Margaret Thornton și începe să învețe să citească și să scrie. Ada chiar îi ajută pe soldații evacuați din bătălia de la Dunkerque și devine un erou local ajutând la capturarea unui spion nazist.


Totul se schimbă atunci când cele mai rele coșmaruri se împlinesc și Mam vine să îi ia. Susan se simte obligată să-i întoarcă pe Ada și Jamie mamei lor biologice. Cu toate acestea, singura motivație a mamei pentru întoarcere este aceea că nu trebuie să-i  plătească lui Susan pentru îngrijirea lor. În Londra, Mam îi închide din nou pe Ada și Jamie în micul apartament, în ciuda amenințării unui bombardament. Nu are dragoste pentru copiii ei, iar Ada și Jamie își dau seama repede că le va continua chinul  atât timp cât vor rămâne cu Mam. Când Mam pleacă la serviciu, orașul este brusc bombardat! Ada și Jamie abia rămân în viață în apartamentul lor. Sunt uimiți când o văd pe Susan Smith prin fum,grăbindu-se să-i găsească! Regretă că a renunțat la copii în momentul în care i-a luat Mam.


Susan, Ada și Jamie se întorc în satul lor de coastă fericiți că se reunesc. Spre șocul lor, ei găsesc  casa lui Susan bombardată. Orășenii sapă cu disperare pentru a încerca să-i găsească în dărâmături. Sunt bucuroși când văd familia revenind în viață. Dacă Susan nu s-ar fi dus la Londra să-i salveze pe Ada și Jamie, ar fi putut să moară. Le mulțumește lui Jamie și Adei pentru că i-au salvat viața. Se pare că și-au salvat viețile reciproc.




Steaua fără nume de Mihail Sebastian actul III

 ACTUL III 

Acelaş decor, a doua zi dimineaţa, nimic nu e propriu-zis schimbat şi totuşi în lumină, parcă e altă

casă. Interiorul e tot atât de modest, dar acum se vede’ prin fereastra deschisă grădiniţa din faţă, 

grădiniţă simplă de provincie, care aseară în întunerec nu se vedea şi care luminează totul. 

SCENA I 

PROFESORUL  MONA 

Scena e goală. Uşa din stânga, ce dă spre baie, deschisă. De afară din curte se aude glasul Monei, 

cântând. Nu trebue neapărat să cânte frumos şi nu trebue mai ales să cânte o romanţă întreagă cu 

cuvinte. O frază-două, mai mult fredonat (fie şi fals), dintr’un cântec oarecare şi întrerupt pe 

alocuri de un râs copilăresc. Profesorul intră repede din stânga, speriat, e fără haină, cămaşă cu 

mânecile suflecate până la cot. Are în mână un prosop cu care tocmai se şterge pe faţă. 

PROFESORUL 

(Alergând spre fereastra): Mona! Mona! 

MONA 

(De afară): Daa! 

PROFESORUL 

Nu mai cânta, pentru Dumnezeu, 

MONA 

Du ce? Nu-ţi place? 

PROFESORUL 

Ba da, dar te vede… Te aude de peste drum dela Chiroiu. 

MONA 

Ştiu. Chiroiu dela Percepţie. (Râde). 

PROFESORUL 

Mona! 

MONA 

Şi Atanasiu. Casa cu uluci. Şi Lascu, trei geamuri la stradă. (Râde lung, copilăresc). 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

97 

PROFESORUL 

Mona, nu râde. Nu râde că te aude… 

MONA 

N’are decât. 

PROFESORUL 

Mona, fii cuminte. înţelege. Vino înăuntru. 

MONA 

Îndată… îndată… (Fredonează iar). 

PROFESORUL 

(Dezolat, se întoarce spre interior. Continuă să se şteargă pe obraz cu prosopul, mormăind de unul singur): Sunt 

pierdut. Ce mai încolo ‘ncoace. Sunt pierdut. Mă dă afară. Mă dă afară din învăţământ (şi ca şi cum 

aceasta reflecţie ar trezi în el o nouă alarmă, se apleacă din nou peste pervazul ferestrei şi strigă): Mona! 

MONA 

(Intră prin dreapta. E în aceeaşi rochie de seară. Pe braţul stâng un buchet de flori de grădină, de toate colorile): 

Nu striga că te aude. 

PROFESORUL 

(Se întoarce tresărind): Unde ai fost? 

MONA 

In curte, să culeg flori. 

PROFESORUL 

Dar bine, nu te gândeşti? In rochia asta, disdedimineaţă! Să te vadă toţi vecinii? 

MONA 

(Cu elan): Toată strada, tot târgul… Tot judeţul. 

PROFESORUL 

(Dojenitor): Mona! 

MONA 

Sunt fericită dragul meu. Mă auzi? Fericită. Fericită. E atâta soare, atâta lumină. Si florile astea, 

uite… sunt cele mai frumoase flori din lume. Parcă toate ridică deodată capul şi spun; Bună

dimineaţa! 

PROFESORUL 

Bună? dimineaţa Mona! 

MONA 

Bună dimineaţa Marin! 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

98 

PROFESORUL 

Ce frumoasă eşti! 

MONA 

Nu eu. Florile! Viaţa! Casa! 

PROFESORUL 

(Cu o ridicare din umeri): Casa! (Ca şi cum ar spune: Să nu mai vorbim de ea). 

MONA 

E fermecătoare. 

PROFESORUL 

Aseară spuneai că e oribilă. 

MONA 

Aseară. Dar de aseară până acum a trecut o noapte. Şi ce noapte! 

PROFESORUL 

(Încet): N’am s’o uit niciodată, Mona! 

MONA 

Totul s’a schimbat de atunci. Casa. Şi eu. Şi tu… Ce drăguţ eşti, Marin. 

PROFESORUL 

Mona, te rog… 

MONA 

Zău că eşti drăguţ. Ia vino aici. Mai aproape Ce fel de ochi ai tu? 

PROFESORUL 

(A închis repede ochii): Fără culoare. 

MONA 

Deschide-i. 

PROFESORUL 

Nu. 

MONA 

De ce? 

PROFESORUL 

Mi-e frică. 

MONA 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

99 

Frică? 

PROFESORUL 

Da. Că nu eşti aici. Că nu e adevărat. 

MONA 

Nu sunt aici? Eu? (Râde. Râs tânăr, clar); Dar bine dragul meu, nu mă auzi? Nimic din viaţa mea 

n’a fost vreodată mai adevărat decât dimineaţa asta. Haide, nu fii prost. Deschide ochii şi dă-mi 

repede un vas să pun florile. 

PROFESORUL 

Un vas? (Caută cu ochii prin odaie): Da de unde să-l iau? (Îşi aduce aminte): A! da. (Merge spre fereastră şi 

se apleacă peste pervaz spre curte, de unde ridică un vas cu care rămâne în mână). 

O VOCE GROASĂ DE FEMEE 

(Din stradă): Bună dimineaţa, domnu Miroiu. 

PROFESORUL 

Sărut mâinile. Sărut mâinile. 

MONA 

Cine e? 

PROFESORUL 

(Speriat): Sssst! (Către femeea din stradă): Da ‘ncotro aşa de devreme? 

VOCEA 

La piaţă că mi-a spus m-me Maltopol că e nişte vinete. 

MONA 

Vinete? Vreau şi eu. 

PROFESORUL 

Sssst! 

MONA 

Mi-e foame. 

PROFESORUL 

(Încet, aproape disperat): Mona! Mona! (Către femeea din stradă): Sărut mâinile, sărut mâinile. 

Complimente acasă. (Se întoarce dela fereastră): Te-a văzut! (Pune decolat vasul pe masă). 

MONA 

Cine era? 

PROFESORUL 

M-me Grigorescu. 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

100 

MONA 

A! Mama lui m-me Chiroiu. 

PROFESORUL 

Să ştii că te-a văzut. 

MONA 

Cu atât mai bine. Asta e o dovadă în plus, că sunt aici. (Tandră): Că e adevărat. 

PROFESORUL 

Mona, tu nu poţi să rămâi aşa, în rochia asta, în plină zi, într’un târg ca al nostru. 

MONA 

Asta aşa e. Ar trebui să mă schimb. Ştii ce? îmi pun din nou pijamaua ta de astă noapte. îmi venea 

bine. 

PROFESORUL 

Să lăsăm gluma, Mona. 

MONA 

Nu-mi venea bine? Vrei să spui că nu-mi venea bine? 

PROFESORUL 

Era cam ruptă. 

MONA 

Nu-i nimic. O cos. 

PROFESORUL 

Şi n’ai să te plimbi în pijama pe stradă. 

MONA 

Aici ai şi tu dreptate. Mi-ar trebui o rochie. Ce ar fi să împrumutăm dela o vecină? Dela M-me 

Maltopol Dela m-me Lascu. Cum e m-me Lascu? Grasă? 

PROFESORUL 

Mona, nu glumi. Nu e timp de glumit. Trebue să ii im din situaţia asta. Uite, eu mă reped până la 

Liceu, t oricum, e târziu (se uită la ceas): au! Opt fără zece! Oi 21 întâia n’am clasă, dar mă duc să

iau nişte bani, că ii c întâiu… (îşi caută haina, cravata). 

MONA 

Întâiu? 

PROFESORUL 

Şi se plătesc lefurile. De acolo mă reped până la Pascu. (Şi-a găsit haina şi cravata. începe să se îmbrace 

zăpăcit şi stângaciu). 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

101 

MONA 

Care Pascu? 

PROFESORUL 

Pascu, Magazinul General. Trebue să găsesc ceva acolo. O rochie, un trenchcoat. Orice. Ca să

poţi ieşi din casă. 

MONA 

Da de ce să ies? Nu vreau să ies. Eu rămân aici. 

PROFESORUL 

Până când? 

MONA 

Toată viaţa. 

PROFESORUL 

Toată viaţa în rochia asta? 

MONA 

Da. Numai să-mi aduci un sandvich că mi-e foame. De altceva nu am nevoie. 

PROFESORUL 

Bine. Iţi aduc, dar acum am fugit. (A terminat cu haina, cu cravata, îşi ia repede pălăria din cui şi dă să

iasă). 

MONA 

Stai! 

PROFESORUL 

(S’a oprit în prag): Ce e? 

MONA 

Vino aici! Nu-mi place cum ţi-ai făcut cravata. Nu te pricepi. 

PROFESORUL 

(Disperat): Mona! 

MONA 

Lasă-mă pe mine. (Ii reface cu atenţie şi tandreţe cravata): Stai cuminte. Aşa. (Îl priveşte o secundă): Marin! 

PROFESORUL 

Da. 

MONA 

Eşti drăguţ, să ştii. Eşti foarte drăguţ. 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

102 

PROFESORUL 

(Se uită cu disperare la ceas): Mona, e opt fără cinci. 

MONA 

Chiar dacă e opt fără cinci, eşti foarte drăguţ. (Îl mângâie uşor pe obraz şi pe urmă se sărută lung). 

PROFESORUL 

(După ce s’a desprins de ea, puţin ameţit): Nu. Asta mi se poate să fie adevărat. (lese dar n’a închis bine uşa 

si se întoarce): Mona, fii cu băgare de seamă. Nu ieşi în curte, nu te arăta la fereastră. 

MONA 

(Cu tonul lui): Nu râde. Nu cânta. 

PROFESORUL 

Da, nu cânta. Mai ales nu cânta. (Iese). 

MONA 

(Rămâne o clipă privind lung spre uşa prin care a ieşit eh Un zâmbet de tandreţe, de emoţie, îi luminează toată

privirea): Eşti un prost. (Se întoarce cu spatele şi se rezeamâ cu capul în uşă, visătoare): Şi eşti aşa de 

drăguţ… (Priveşte de acolo încă odată toată încăperea, fereastra, cărţile, portretele din perete, ale lui Keppler şi 

Kopernick. Pe urmă trece pe lângă ei, cu un gest de amiciţie, ca şi cum i-ar mângâia pe sub bărbie): Şi voi… şi 

voi sunteţi drăguţi. (Ia vasul, trece în baie ca să pună apă. Se întoarce. Caută florile. A uitat unde le-a lăsat 

adineori, undeva, pe un scaun, pe divan, le găseşte şi fredonând începe să le pună în vas, cu mare grijă. Se aude o 

bătaie slabă în uşa din dreapta, bătaie care se repetă după o secundă. întoarsă cu spatele, aplecată asupra vasului 

cu flori, fredonând mereu, iar nu aude. Uşa se deschide uşor şi cu mare băgare de seamă, intră timidă, eleva, cu 

ghiozdanul de şcoală în mână, numărul cusut pe mânecă, ţinută reglementară). 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

103 

SCENA II 

MONA  ELEVA 

ELEVA 

Vă rog… domnu Profesor Miroiu nu-i acasă. (Mona se întoarce brusc. Fata când o vede din faţă, tresare. 

E şi mai încurcată acum): Vă rog să mă iertaţi, eu credeam… credeam… (dă să plece). 

MONA 

Ce credeai domnişoară? 

ELEVA 

Credeam că locueşte aici… domnu Miroiu. 

MONA 

Aici locueşte. 

ELEVA 

(Repede): Nu se poate. 

MONA 

De ce? 

ELEVA 

Fiindcă… (ceva mai degajat): fiindcă eu pe dv. nu vă cunosc. 

MONA 

Nici eu pe d-ta. Şi totuşi aici locueşte. Chiar acuma a ieşit din casă. Mă mir că nu l-ai întâlnit. 

ELEVA 

Nu, că eu am venit pe strada Unirii şi d-lui o fi dat colţul pe Cuza-Vodă… da, dacă ziceţi că nu-i 

acasă, eu . .. mă duc. 

MONA 

Aveai treabă cu el? 

ELEVA 

Aveam. Adică… voiam să-l rog… (Deodată o prididesc lacrimile): Mă dă afară din şcoală. 

MONA 

Cine? El? 

ELEVA 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

104 

(Cu puţin dispreţ, ca şi cum ar spune: “Să fim serioşi”): A! nu. (Din nou îngrijorată): Domnişoara Cucu. (repede): Nici nu m’a lăsat să intru în şcoală. A zis că mai întâiu să aştept conferinţa şi atunci eu am 

dat fuga până aici, să-l rog pe domnu Profesor Miroiu… (se întrerupe): da’ dacă nu-i acasă. .. 

MONA 

Nu-i. 

ELEVA 

Atunci… atunci eu mă duc. (Pune mâna pe clanţă, deschide). 

MONA 

(După o secundă de tăcere): Domnişoara. 

ELEVA 

(Oprindu-se): Vă rog. 

MONA 

Cunoşti bine pe d-l Miroiu? 

ELEVA 

II cunosc. 

MONA 

E profesorul d-tale? 

ELEVA 

Da. 

MON A 

Ce noroc ai. 

ELEVA 

Da de ce? 

MON A 

Un profesor ca el! Vorbeşte aşa de frumos! 

ELEVA 

(Fără prea mare entuziasm): Da, vorbeşte… 

MONA 

Aveţi şi astăzi oră cu el? 

ELEVA 

Avem. Ora patra. Cosmografia. 

MONA 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

105 

Ce lecţii aveţi? 

ELEVA 

Despre… staţi să mă uit. C’am uitat. (Deschide ghiozdanul şi caută cartea. Mona se apropie şi urmăreşte cu 

viu interes. Fata a scos cartea şi o răsfoieşte repede, după ce şi-a muiat degetul pe limbă): Despre… legile lui 

Keppler… să… 

MONA 

Keppler! (Privire scurtă spre portretul din perete): Mă laşi să văd si eu? 

ELEVA 

(Puţin mirată): Vă rog. (Ii dă cartea). 

MONA 

(Se uită câteva secunde în carte cu mare atenţie. Pe urma citeşte): “In mişcarea lui aparentă în jurul 

pământului, soarele descrie o elipsă. Pământul fiind într’unul din focare, mişcarea se face în sens 

direct” (Se opreşte din citit): Ce frumos e! 

ELEVA 

Zău ! 

MONA 

(Citeşte mai departe): “Ariile descrise de raza vectoare a soarelui, sunt proporţionale cu timpurile 

întrebuinţate spre a le descrie”. E minunat. Nu-i aşa că-i minunat. 

ELEVA 

(Sceptică): Da… 

MONA 

Ce noroc aveţi, d-ta şi colegele d-tale că-l puteţi asculta vorbind în fiecare zi… 

ELEVA 

Numai de trei ori pe săptămână. 

MONA 

…despre lucruri aşa de frumoase. Aşa de ameţitor de frumoase. (Privind-o): şi ce bine-ţi stă şorţul 

ista. 

ELEVA 

Doamnă, vă râdeţi de mine. 

MONA 

Nu. Crede-mă că nu. Iţi stă bine şi frumos. Cineva poate fi fericit într’un şorţ ca ăsta. 

ELEVA 

Vă râdeţi de mine Doamnă. Aveţi o rochie aşa de… aşa de … (Nu găseşte cuvântul). 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

106 

MONA 

(Cu o vagă amărăciune): Aşa de… 

ELEVA 

(Fascinată): Niciodată n’am văzut o rochie ca asta, aici la noi. Şi nici la Bucureşti. C’am fost la 

Bucureşti, acum doi ani de Paşte, cu mama şi cu tanti… Lăsaţi-mă să mă uit bine la ea, ca să

povestesc şi fetelor la şcoală. (Se uită cu aceeaşi privire fascinată la miraculoasa rochie): Da, dar 

dumneavoastră iertaţi-mă că vă întreb… de unde veniţi? (Din strada se aude un sgomot de automobil. 

Fata tresare surprinsă): Ce-i asta? (Sgomotul se apropie): In automobil? Pe strada asta? 

MONA 

(Care nu dă importanţă faptului): Nu se poate? 

ELEVA 

A oprit aici. La poartă. (Se repede la fereastră şi se uită afară. Pe urmă oarecum decepţionată): A! e domnu 

Ispas. (Explicativ): Domnu Ispas dela gară. (Din nou interesată): Ba stai! Că mai e cineva. Un domn. 

MONA 

(Tresărind): Un domn? 

ELEVA 

Vai! Ce elegant e! 

MONA 

(Îngrijorată): Elegant? (Vine şi ea spre fereastră, aruncă o privire spre stradă şi tresare cu un mic ţipăt): El e! 

ELEVA 

Cine el? 

MONA 

(Are o secundă de editare, privire spre uşe, spre fereastră şi pe urmă, repede, dispare în stânga, în camera de baie, 

trăgând uşa după ea). 

ELEVA 

(Din ce în ce mai intrigată): Care el? 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

107 

SCENA III 

ELEVA  ŞEFUL  GRIG 

Intră şeful gării, urmat de Grig. Grig e “bucureştean”. Poate că la Bucureşti nu s’ar vedea aşa de 

direct, dar aici, în lumina asta, parcă e un exemplar din altă specie umană. Gesturi sigure (fără

ostentaţie însă), eleganţă simplă, firească, puţin blazată poate. Vine dela volan. Şi asta se vede. E 

un om care la volanul unei maşini, la o masă de baccara, într-un mare hall de hotel, se simte la el 

acasă. Meserie neprecisă. Om de afaceri. Dar obişnuinţă veche de a umbla cu bani mulţi, de a-i 

câştiga uşor, de a-i cheltui la fel de uşor. Poartă un costum sportiv de dimineaţă, gris deschis. 

ŞEFUL 

(In continuarea unei discuţii): Şi cum-vă spusei… Datoria înainte de toate. Regulamentul. Tată

să-ţi-fie, frate, soră, (Intransigent): Nimic! Regulament… (Zărind-o pe elevă): Domnul Miroiu nu-i 

acasă, domnişoară? 

ELEVA 

(Nu-şi poate lua ochii dela Grig. Nici n’a auzit, nici nu răspunde). 

ŞEFUL 

N’auzi domnişoară? Domnu Miroiu nu-i acasă? 

ELEVA 

(Tresărind): Cum? Nu. Nu e. 

GRIG 

(Către Şef): Dumneata eşti sigur că doamna… doamna de care ţi-am vorbit… e aici? 

ŞEFUL 

Sigur. La domnu Miroiu, profesorul. A plecat cu el, aseară, dela mine, dela gară. Au plecat 

împreună. 

GRIG 

Împreună ? 

ŞEFUL 

Adică… d-lui zicea că se duce să doarmă la Udrea (Cu subînţeles): Mă‘nţelegi!… 

GRIG 

(Mai mult pentru el): S’ar putea?… (Privind curios şi amuzat decorul): S’ar putea să fi petrecut ea aici o 

noapte? Aici? 

ŞEFUL 

Dacă vă spun… (Către elevă): l-ascultă, domnişoară, d-ta eşti de mult aici? 

ELEVA 

(Fără să-şi ia ochii dela Grig): De adineauri. 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

108 

ŞEFUL 

Şi când ai intrat n’ai văzut o doamnă? 

GRIG 

O doamnă, tânără, frumoasă, blondă, în rochie albă. 

ELEVA 

(Buimăcită că el, care n’a văzut-o până acum, îi vorbeşte): Ba da… adică nu…. 

GRIG 

Da sau nu? 

ELEVA 

(Şi mai buimăcită, de apropierea lui şi de întrebarea lui scurtă): Eu… să vedeţi… (Nu mai poate minţi): Ba 

da. Am văzut-o. 

ŞEFUL 

Şi unde e? 

ELEVA 

Eu… eu… (Cu un gest scurt, arătând uşa din dreapta): Acolo. 

ŞEFUL 

Acolo? (Face un pas spre uşe). 

GRIG 

(II opreşte calm): Lasă dumneata. (Merge spre uşe şi rămâne în faţa ei). 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

109 

SCENA IV 

ŞEFUL  GRIG 

GRIG 

(Care a privit mereu spre uşa din stânga, fără să participe în ultimele replici, fără măcar să le audă): Domnule 

Şef… dumneata eşti convins că doamna e doamna pe care o caut eu? 

ŞEFUL 

Mai e vorbă? Înaltă, blondă, rochie albă. Semnalmentele corespunde. Nu? 

GRIG 

(Cu un zâmbet): Ba da. Corespunde. 

ŞEFUL 

Şi p’ormă… s’o chemăm înăuntru. S’o vedeţi şi dv. la faţă. (Face un pas spre uşe). 

GRIG 

Nu. Lasă. 

ŞEFUL 

Şi mai e ceva. Uitasem. Staţi să vedeţi. (Se scotoceşte prin buzunarele vestei şi scoate de acolo cele câteva fise 

de joc de aseară): Poftim. 

GRIG 

(Le ia, le priveşte): Fise dela ruletă. 

ŞEFUL 

Cu asta voia dumneaei să plătească biletul. Dacă s’a mai pomenit! 

GRIG 

Adevărat. Nu s’a mai pomenit. 

ŞEFUL 

Păi nu? Păi nu era locul să-i tragem un proces-verbal de contravenţie? 

GRIG 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

110 

Ba era. 

ŞEFUL 

Eu de asta zic. S’o chemăm înăuntru şi să-i tragem procesul. 

GRIG 

Acuma-i târziu. Nu ţi-am plătit la gară? Şi biletul şi amenda? 

ŞEFUL 

(Cu regret): Ba aţi plătit. 

GRIG 

Păi vezi? Aseară trebuia. 

ŞEFUL 

Da, da nu avea acte. Nu zici că voia să se omoare. 

GRIG 

(Nu prea îngrijorat): Ce vorbeşti? 

ŞEFUL 

Piiiii! Ce-am tras cu ea. Nu şi nu că ea se omoară. Dacă nu eram eu… 

GRIG 

(Luându-l de spate şi împingându-l spre ieşire): Iţi mulţumesc domnule Şef. Eşti un om de ispravă. Dar 

acum lasă-mă. Lasă-mă singur. 

ŞEFUL 

Am onoarea… Vă salut. (Se opreşte în prag): Tiii… tare-mi pare rău. De cinşpe ani n’am mai tras un 

proces-verbal. O ocazie ca asta nu se mai nimereşte. (Iese).

SCENA V 

GRIG  MONA 

Grig l-a petrecut pe şef până în prag. Rămas singur, se întoarce, păşeşte spre uşa din stânga, se 

opreşte în faţa ei, se uita o secundă sau două, cu un vag surâs amuzat, pe urmă foarte calm, pune 

mâna pe clanţă şi deschide. Nu intră. Rămâne locului, dar face semn cu degetul arătător, 

chemând-o pe Mona, iar când vede ca ea nu răspunde, repetă gestul. Mona iese în sfârşit de acolo. 

E puţin jenată, dar nu prea mult. Se privesc în tăcere unul pe altul câtva timp. 

GRIG 

Bună dimineaţa Mona. 

MONA 

Bună dimineaţa Grig. 

GRIG 

Ai dormit bine? 

MONA 

Mulţumesc. Tu? 

GRIG 

N’am dormit deloc. Am stat la joc până la cinci dimineaţa. Am fost în serie mare. Pe urmă m’am 

dus la hotel, credeam că eşti acolo. 

MONA 

Nu eram. 

GRIG 

Nu. Nu erai. Am luat repede o baie, m’am schimbat şi am pornit să te caut. 

MONA 

Şi m’ai găsit. 

GRIG 

După cum vezi. Eu totdeauna te găsesc. 

MONA 

Cine ştie? Poate că de astădată… nu. 

GRIG 

(N’a dat atenţie): Intâiu crezusem că ai schimbat numai camera, dar portarul mi-a spus că nici nu te 

văzuse prin hotel şi că, de altfel, nici nu avea camere libere. Atunci mi-am închipuit că ai trecut 

peste drum la Caraiman. 

MONA 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

112 

Eroare. 

GRIG 

Exact. Eroare. Nu erai nici acolo. Dar cineva din hall te zărise coborând scările spre gară. 

MONA 

Întocmai. 

GRIG 

Şi la gară, tipul dela bar, Jean, chelnerul, te văzuse urcându-te în accelerat. 

MONA 

Ai mulţi informatori. 

GRIG 

Ii plătesc bine. 

MONA 

Ştiu. 

GRIG 

Am telefonat la Bucureşti,acasă. Nu veniseşi. Am telefonat la gară să văd dacă trenul nu avea 

întârziere. Nu. Sosise regulat. Atunci…atunci am început să fiu îngrijorat. 

MONA 

Tu? 

GRIG 

Eu. 

MONA 

Îngrijorat? 

GRIG 

Foarte. 

MONA 

Nu te recunosc. 

GRIG 

Timp de cinci minute. 

MONA 

Aşa da. 

GRIG 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

113 

Fiindcă după cinci minute mi-am adus aminte că n’aveai un ban în poşetă şi că probabil te-au dat 

jos pe undeva în vre-o gară. 

MONA 

Eşti foarte inteligent. 

GRIG 

Sunt. M’am urcat în maşină şi am pornit-o metodic, din gară în gară. Până aici. Simpatic şeful 

gării. 

MONA 

Daa. 

GRIG 

{După o secundă de tăcere, părăsind tonul de glumă de până acum): Mona!. 

MONA 

Grig! 

GRIG 

Recunoaşte că cearta noastră de aseară a fost o prostie. 

MONA 

O mare prostie. 

GRIG 

Recunoaşte că eu personal, n’am avut nicio vină. 

MONA 

Niciuna. 

GRIG 

(Brusc, iritat): Ţi-am spus de atâtea ori, că nu-mi place, când joc, să stai în spatele meu şi să-mi 

vorbeşti şi să mă‘ntrebi şi să mă sâcâi şi să-mi ceri bani. Ce vrei? Sunt jucător. Am şi eu 

superstiţiile mele. 

MONA 

Foarte normal… 

GRIG 

(Mai potolit): Vezi? Vezi ce‘nţelegătoare eşti acum? (Din nou iritat): Mai ales că pierdeam. Eram 

într’un ghinion negru. 

MONA 

Şi după ce-am plecat eu? 

GRIG 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

114 

Am început să câştig. 

MONA 

Imediat? 

GRIG 

Nu. Ceva mai târziu. 

MONA 

(Interesată): Cam pe la ce oră? 

GRIG 

Ştiu eu? Cam pe la 12. 

MONA 

(Cu o mică tresărire): A! 

GRIG 

Dar de ce întrebi? 

MONA 

(A rămas o secundă pe gânduri): Nimic. Mă gândeam la superstiţii. 

GRIG 

A in început să câştig… Şi-am intrat într’o serie fantastică… formidabilă… De asta nici n’am 

putut să mit ridic dela masă. Până dimineaţa. Până la cinci. 

MONA 

Vezi? Ţi-am purtat noroc. 

GRIG 

(Apropiindu-se şi mai mult de ea): Mona! (Niciun gest din partea ei. El o apucă uşor de umeri): Mona! Eşti 

supărată pe mine? 

MONA 

Nu. Deloc. 

GRIG 

Deloc, deloc? 

MONA 

Absolut deloc. 

GRIG 

Eşti o fată delicioasă. (O sărută pe obraz cu oarecare neglijenţă. Ea-l lasă): Şi acuma hai să mergem. 

MONA 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

115 

Unde? 

GRIG 

Cum unde? Maşina-i afară. Hai să mergem. 

MONA 

(Simplu, fără violenţă): Nu. 

GRIG 

Cum? 

MONA 

Eu nu merg. 

GRIG 

Nu mergi? Dar ce faci? 

MONA 

Rămân. 

GRIG 

Unde? 

MONA 

Aici. 

GRIG 

(Gest circular, ironic): Aici? 

MONA 

Da. 

GRIG 

Fată dragă, e prea târziu, sau prea devreme pentru glume. Mi-e somn. N’am dormit toată noaptea. 

Hai. Vino. Plecăm. 

MONA 

Pleci singur, Grig. 

GRIG 

Singur? Cum singur? 

MONA 

Uite aşa; singur. 

GRIG 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

116 

(Ceva mai răstit, ceva mai serios): De ce? 

MONA 

Pentrucă… pentrucă… Da, n’ai să‘nţelegi. Nu. N’ai să‘nţelegi. Ar fi mai bine să nu pui întrebări şi 

să io duci. (Cu o schimbare de ton, simplu şi grav): Ascultă, Grig. Tu… Ai văzut vreodată Ursa Mare? 

GRIG 

Ursa ce? 

MONA 

Ursa Mare? 

GRIG 

Eşti nebună. 

MONA 

(Cu emoţie): Grig! Asta-i drăguţ.., Asta-i cel mai drăguţ lucru pe care mi l-ai spus de când te 

cunosc… Da. Sunt nebună. Pot fi şi eu nebună. 

GRIG 

Asta ştiam de mult. 

MONA 

Dar eu nu. Abia astă noapte am aflat. Astă noapte… Aici… Eu am făcut o descoperire. O 

sfâşietoare descoperire, Grig. Noi nu suntem fericiţi. 

GRIG 

Noi doi? 

MONA 

Noi şi toată lumea noastră. Nu suntem. Ducem o viaţă tristă, stupidă… 

GRIG 

Dar comodă. 

MONA 

Se poate. Mie nu mi-a plăcut niciodată. 

GRIG 

Nu ţi-a plăcut. Dar ţi-a stat bine. 

MONA 

Martor îmi eşti tu, Grig, că nu mi-a plăcut. De atâtea ori am plâns şi n’am ştiut de ce. De atâtea 

ori am vrut ml fug şi n’am ştiut unde. Totdeauna, mă auzi? Totdeauna, oricâţi bani am avut, 

oricâte rochii, oricâte bijuterii, totdeauna am simţit că-mi lipseşte ceva, nu ştiam bine ce… 

GRIG 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

117 

Ursa Mare probabil… 

MONA 

Da. Ursa Mare. 

GRIG 

Mona, tu delirezi. 

MONA 

Nu, dragul meu, dac’ai şti ce limpede văd. E atâta soare azi dimineaţa, totul se luminează pentru 

mine. Uite, casa asta… florile astea. 

GRIG 

Florile astea? (Se uită o clipă la florile din vas): Iţi plac ţie? 

MONA 

Sunt minunate. 

GRIG 

Fetiţo, tu trebue să te culci. Trebue neapărat să dormi, S’a întâmplat ceva cu tine astă noapte. Ai 

băut. 

MONA 

(Cu un uşor zâmbet secret): Poate. 

GRIG 

Dar bine, te-ai uitat la zarzavatul ăsta din oală? Morcovi, pătrunjel şi păstârnac? 

MONA 

Grig, nu-ţi dau voie. 

GRIG 

Cum? Nota la florar se ridică în fiecare săptămână la zeci de mii de lei. Florile cele mai palide nu 

sunt destul de palide pentru tine. Violetele de Parma în Decemvrie, aduse cu avionul, nu sunt 

destul de fragile. Liliacul alb în Ianuarie nu e destul de alb. Florile de seră cele mai scumpe se 

ofilesc în camera ta într’o secundă. Ca un abur, ca o respiraţie şi toate astea de ce? Ca să te găsesc 

într’o zi, într’un mizerabil târg de provincie, leşinând cu o sorcovă în braţe? 

MONA 

Taci. 

GRIG 

De ce să tac? Pentrucă nu vrei s’auzi? Pentrucă ti-e frică? 

MONA 

Pentrucă e zadarnic. 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

118 

GRIG 

Recunoaşte că ţi-e frică. Frică să deschizi ochii, dar deschide-i, Mona şi uite-te bine la coteţul ăsta 

în care te sbaţi cu frumuseţea ta de prinţesă. Nu zău? Ai dormit iu pe salteaua asta găurită? 

MONA 

Taci. Nu ştii ce vorbeşti. 

GRIG 

Ai stat tu la masa asta şchioapă? 

MONA 

(Jignită): Nu e şchioapă. 

GRIG 

Dar nici mult nu-i lipseşte. (Păşeşte prin odaie, uitându-se cu atenţie şi ironie la lucruri): E minunat! E 

fantastic. (A ajuns lângă uşa din stânga): Şi aici ce e? (Deschide şi aruncă o privire înăuntru): A! Sala de 

baie. Foarte modernă. Îmi place. (Scoate afară stropitoarea şi i-o arată): Şi sistematică. (Mona 

zâmbeşte. EI pune la loc stropitoarea şi pe urmă închizând uşa): Aici ţi-ai făcut baia? 

MONA 

Nu. M’am spălat afară la fântână. 

GRIG 

Cum? 

MONA 

Da. E o fântână în curte. N’ai văzut-o când ai intrat? O fântână curată şi lanţ… M’am spălat 

acolo, dimineaţa, în zori. A fost… a fost divin. Apa rece, vie… 

GRIG 

(Foarte serios, ca şi cum ar fi o întrebare capitală): Mona! Te-ai spălat tu la fântână? 

MONA 

Da. 

GRIG 

Tu? 

MONA 

Eu. 

GRIG 

Tu, care la Bucureşti iei două băi pe zi, una dimineaţa, una seara, într’o infuziune de lavandă, la 26 

grade şi 5 linii, nicio linie mai puţin, nici una mai mult… te-ai spălat tu în curte, la fântână? 

MONA 

Da. 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

119 

GRIG 

Bine, dar atunci e grav… E foarte grav. 

MONA 

Cât se poate de grav, dragul meu. 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

120 

SCENA VI 

GRIG  MONA  PROFESORUL 

PROFESORUL 

(Intrând repede, cu o rochie de damă pe braţul stâng): Mona! am adus… (Se opreşte scurt): Mă iertaţi… Nu 

eşti singură? 

GRIG 

(Cam agresiv): După cum se vede. 

PROFESORUL 

(Către Mona): Cine e domnul? 

MONA 

E… (Scurt): fratele meu. 

GRIG 

Cum? 

MONA 

Da. E fratele meu. 

PROFESORUL 

Domnule… sunt… sunt… onorat. (Venind spre el şi întinzându-ii mâna): Daţi-mi voie. Numele meu 

este Miroiu. Marin Miroiu. 

GRIG 

Îmi pare bine. Îmi pare cu atât mai bine, cu cât am unele întrebări de pus. 

MONA 

(Voind să-l oprească): Grig? 

GRIG 

(Către Mona): Eu ori sunt frate, ori nu sunt. Şi dacă sunt, pun întrebări. (Către Miroiu): Domnule, te 

rog să-mi explici ce s’a întâmplat azi noapte aici? 

MONA 

(Cu un strigăt, abia exprimat): Grig. 

GRIG 

Da. Ce s’a întâmplat? Fiindcă ceva s’a întâmplat. 

PROFESORUL 

(Intre jenă şi cavalerism): Domnule… 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

121 

GRIG 

Fata asta care zice că e sora mea şi pe care o reneg… 

MONA 

Grig! 

PROFESORUL 

Sunteţi prea aspru. 

GRIG 

Fata asta a plecat aseară de lângă mine. A fugit. Şi o regăsesc aici, în casa d-tale, ameţită, scoasă

din minţi, delirând. Ce i-ai făcut, domnule? (Ca şi cum deodată ar descoperi adevărul): I-ai dat de băut. 

PROFESORUL 

Domnule… daţi-mi voie… cum puteţi crede? 

GRIG 

Ai îmbătat-o. 

MONA 

Grig, nu fi absurd. 

GRIG 

Ai îmbătat-o. Cu ce? De ce? 

PROFESORUL 

Domnule… înţeleg prea bine… indignarea, neliniştea… e datoria dv. de frate, nu?… La urma 

urmelor, sângele apă nu se face… Dar vă asigur că eu… că Mona… 

GRIG 

“Mona”? Ii spui pe nume? 

PROFESORUL 

(Jenat): Acum, după tot ce s’a întâmplat. 

GRIG 

(Isbucnind): Dar ce s’a întâmplat, pentru numele lui Dumnezeu! vorbeşte odată! vorbiţi odată! 

PROFESORUL 

Domnule! am onoarea… vreau să spun… (Luând repede şi eroic hotărârea): Vă rog să-mi faceţi 

cinstea de a-mi acorda mâna surorei dv. 

MONA 

(Afolată): Dumnezeule! 

GRIG 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

122 

Mâna su… (O clipă de suspensie, până sezisează situaţia): A! Dar bine, atunci lucrurile se schimbă. 

(Către ea): Ascultă, Mona, ăsta-i un om de onoare. De ce nu mi-ai spus? (Către Profesor): Domnule, 

îţi cer iertare. Eu mă temeam că sora mea… (Întorcând o secundă capul spre ea): Biata mea soră… a 

căzut pe mâna unui vulgar craiu, a unui don-juan fără scrupule, a unui seducător primejdios. Dar 

nu! D-ta eşti o conştiinţă. 

MONA 

(Încet dar fierbând): Şi dumneata un imbecil. 

GRIG 

Te rog să nu mă insulţi, într’un moment aşa de solemn. (Către Profesor): Tinere, cererea d-tale, mă

iadrept să-ţi spun  puţin pe nepregătite. 

PROFESORUL 

Şi pe mine. 

GRIG 

N’aşi putea să dau un răspuns imediat. 

PROFESORUL 

Evident. Înţeleg. 

GRIG 

Înainte de a vă da consimţământul meu… fiindcă, dacă nu mă‘nşel, d-ta asta vrei dela mine; 

consimţământul. 

PROFESORUL 

Da… sigur… 

GRIG 

(Scurtă privire spre Mona): E colosal. (Către Profesor): Înainte de a vă da consimţământul şi 

binecuvântarea… trebue să ştiu şi eu pe ce mâini o las, în ce casă… 

PROFESORUL 

(Stingherit): O! casa… 

GRIG 

N’am nimic de spus. E foarte frumoasă. Arc flori. Arc fântână. Are tot ce-i trebue. 

MONA 

(Către Grig încet): Eşti grotesc. 

PROFESORUL 

Nu, n’are. Îmi dau seama că Mona vine dintr’altă lume. I-am spus şi aseară. Din cu totul altă

lume. Şi nu trebue să credeţi că dacă prin… printr’o împrejurare năucitoare… a venit aici, la 

mine, eu am uitat, eu uit tot ce ne desparte. Dar vedeţi, eu am o carieră, o situaţie. Sunt profesor 

definitiv. 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

123 

GRIG 

(Către Mona): Definitiv! 

PROFESORUL 

Cu o gradaţie. 

GRIG 

Frumos! 

PROFESORUL 

O leafă mică, dar sigură. 11.273 de lei. 

GRIG 

Fără reţineri? 

PROFESORUL 

Fără. 

GRIG 

Admirabil. 11.273! Ea e o fată ordonată, strângătoare. 

MONA 

(Încet): Eşti odios. 

PROFESORUL 

Chiar adineaori am fost pe la şcoală şi i-am luat. (Bagă mâna în buzunarul hainei, scoate câteva bancnote 

cu stângăcie şi le vâră la loc): Azi e întâiu. (Aducându-şi aminte): Uite, Mona, rochia. Am trecut pe la 

Pascu. Cât p’aci să uit. Altceva n’am găsit. (Întinde rochia, o oribilă rochie “de gata”, cu agăţătoare). 

GRIG 

(Luând el rochia): Ce-i asta? (O ridică de mânerul agăţătoarei). 

MONA 

(I-o ia din mână): Lasă. (Aruncă rochia repede pe un scaun). 

PROFESORUL 

Înţelegi? Nu poate să iasă în oraş aşa cum este. (Îngrijorat): Nu-ţi place, Mona? 

MONA 

Ba da. (Încet lui Grig): Eşti odios. 

PROFESORUL 

Fiindcă dacă nu-ţi place, o primeşte înapoi. Aşa m’am înţeles cu Pascu. Dar nu acum, că n’am 

timp. Trebue să mă duc şi la şcoală. (Către Grig): Ştiţi, am oră dela 910. 

GRIG 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

124 

Aa! Atunci du-te. 

PROFESORUL 

Dau o fugă pân’acolo şi mă ‘ntorc. Că lecţia tot n’o fac. Nici n’aşi fi în stare. Prea sunt… prea 

sunt… Dar măcar să le spun. Să ştie că nu viu. Să puie pe altul în loc… (A făcut un pas spre uşe): 

Aa! Unde mi-e capul? (Scoate din celălalt buzunar al hainei un pachet învelit în hârtie): Uite Mona. (Se 

întoarce, îi dă pachetul şi pe urmă explicativ, către Grig): Ceva de mâncare. I-e foame săraca. 

MONA 

N’a mâncat nimic de ieri… (A ajuns lângă uşe): eu mă ‘ntorc! (Iese). 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

125 

SCENA VII 

GRIG  MONA 

Mona a rămas în mână cu pachetul care i l-a întins profesorul şi pe care ea l-a primit maşinal. Se 

apropie acum de masă şi-l aruncă uşor, cu un gest de oboseală, de absenţă. 

GRIG 

(După ce a privit-o lung în tăcere): Prin urmare, aşa; M’ai înşelat. 

MONA 

(Ridicare din umeri, gest care nu neagă, nu afirmă). 

GRIG 

M’ai înşelat cu prăpăditul ăsta. 

MONA 

Te rog să nu vorbeşti despre el. Nu-l cunoşti. 

GRIG 

L-am văzut. 

MONA 

L-ai văzut dar nu-l cunoşti. 

GRIG 

Are haz băiatul. E simpatic. (Şi deodată, tăios, fără ironie): E ridicol. 

MONA 

Ridicol? De ce? Fiindcă ti-ai bătut joc… fiindcă ăi crezut că-ţi baţi joc de el în faţa mea? Ce milă

mi-e de tine, Grig. Cu zâmbetul tău sigur, cu cravata ta perfectă, cu eleganţa ta ireproşabilă. Ce 

milă mi-e de tine. Tu nu eşti ridicol si n’ai să fii niciodată. 

GRIG 

(Îndârjit): Sper! 

MONA 

Dar nici n’ai să cunoşti marea lui taină. 

GRIG 

Are o taină? 

MONA 

L-ai văzut rău, în plină zi. Nu-i şade bine. E stângaciu, e prost îmbrăcat, e timid. Dar când se face 

seara… (Întoarce capul spre fereastră): când se face seara… aici, la fereastra lui… (coborând mult vocea): 

se întâmplă un lucru miraculos… 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

126 

GRIG 

(După o mai lungă tăcere, foarte serios): Mona! Vrei să rămâi cu el? 

MONA 

Da. 

GRIG 

Te-ai gândit bine? 

MONA 

Nu. Nu m’am gândit deloc. Dar vreau să rămân. 

GRIG 

Mona! eu te‘nţeleg. 

MONA Crezi? -, 

GRIG 

Cred că da. Te‘nţeleg foarte bine. Ţi s’a urît. Te-ai plictisit. Vrei să schimbi. 

MONA 

(Protestând vag): Ba nu. 

GRIG 

Ba da. Toţi ne plictisim. Tuturor ni se urăşte. Toţi vrem să schimbăm. Măcar odată, pentru cinci 

minute. Dar bagă de seamă. Cele cinci minute trec. Până acum a fost foarte amuzant. Un fel de 

escapadă. Un fel de excursie. Florile, fântâna, stropitoarea. Ce nostim e! Dar acum… Hai acasă. 

MONA 

Nu. 

GRIG 

(Montându-se): Nu? Şi eu ce fac, să mă ‘ntorc singur, la Sinaia şi pe urmă la Bucureşti? şi ce să

spun? că m’ai lăsat? că m’ai lăsat pentru un tip caraghios, care are o taină… şi la fereastra căruia se 

întâmplă noaptea miracole? 

MONA 

Grig, nu-ţi dau voie! 

GRIG 

(Ridicând mereu vocea): Ce nu-mi dai voie? Ce nu-mi dai voie? Am trăit trei ani cu tine. Am cheltuit 

o avere. 

MONA 

Eşti delicat. 

GRIG 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

127 

(Violent): Nu sunt delicat. Şi nu vreau să fiu. Şi n’am de ce să fiu. 

MONA 

Nu striga. 

GRIG 

Cum? 

MONA 

Pleacă dela fereastră şi nu striga. Te aud vecinii. 

GRIG 

Ce vecini? Care vecini? 

MONA 

Nu striga. Te aude dela Chiroiu. 

GRIG 

Care Chiroiu? 

MONA 

Chiroiu dela Percepţie. 

GRIG 

(Încremenit): Mona! Mona! (Vine spre ea, vorbeşte cu o sinceră uluire): Tu eşti o provincială. Ai ticuri de 

provincială. Când te-ai schimbat? Tu nu mai eşti Mona. Ţi-e frică de vecini. Ţi-e frică de ce-o să

spuie târgul. Eşti… (Cu profundă decolare): Eşti nevasta lui Miroiu. 

MONA 

(Care şi ea a fost surprinsă de strigătul ei de respectabilitate provincială  de mai sus  iar acum, speriată ca de 

un simptom grav al unei maladii pe care nu şi-o cunoştea, e jenată): Lasă-mă. 

GRIG 

Eşti nevasta lui domnul Miroiu, Mona. 

MONA 

Lasă-mă să-ţi spun. 

GRIG 

Ce-ţi mai lipseşte? Rochia poate. Îmbrac-o, îmbrac-o repede, ca totul să fie complet. (A luat rochia 

de unde o aruncase ea adineori şi o ridică prezentând-o): Ia uite ce frumoasă e. 

MONA 

(Ii rupe rochia din mână şi-o aruncă din nou pe undeva): Mă plictiseşti. 

GRIG 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

128 

Mona, tu eşti un animal de lux. Eşti făcută din puţin parfum, din multă lene, din oarecare 

fantezie. Tu crezi că toate astea vor rezista aici? Te gândeşti ce vei fi tu, cum vei fi tu peste un an? 

Poate cinci? Încerc să-mi imaginez şi mă cutremur. Ştii ce vei fi? (In clipa aceasta uşa din dreapta se 

deschide şi intră, cu precipitare, domnişoara Cucu). 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

129 

SCENA VIII 

GRIG  MONA  D-ra CUCU 

GRIG 

(Care e din întâmplare cu privirea spre uşe, îi prinde imaginea instantaneu): Uite! Asta vei fi. (Vine repede spre 

d-ra Cucu): Stai pe Ioc, doamnă! 

D-ra CUCU 

Pardon! Domnişoară. 

GRIG 

Doamnă sau domnişoară, n’are nicio importanţă. Stai pe loc. Dumneata nu eşti o persoană. Eşti 

un argument şi vii la timp. (Arătând-o Monei): Uite, Mona, asta vei fi. 

D-ra CUCU 

(Sufocată de indignare): Domnule! 

MONA 

Domnişoară Cucu, nu trebue să te superi, domnul e nervos şi are vervă. 

GRIG 

Cucu? O cheamă Cucu? 

D-ra CUCU 

(Către Mona): Da de unde ştii d-ta cum mă cheamă? 

MONA 

Te cunosc. 

GRIG 

Te cheamă Cucu? 

D-ra CUCU 

Ştii că eşti obraznic? (Către Mona): De unde mă cunoşti? 

GRIG 

Cucu şi mai cum? 

D-ra CUCU 

Lasă-mă domnule în pace. 

GRIG 

Filofteia? 

D-ra CUCU 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

130 

Nu te-astâmperi? 

GRIG 

Eulampia? 

D-ra CUCU 

(Către Mona): Ăsta-i sărit. 

GRIG 

Stai. Stai că ştiu. Esmeralda. (Începând o frază): D-ră Esmeralda. 

D-ra CUCU 

Nu mă cheamă Esmeralda. 

GRIG 

Foarte rău. E o eroare. D-ră Esmeralda. 

D-ra CUCU 

N’auzi domnule că nu mă cheamă Esmeralda? 

GRIG 

Da cum te cheamă? 

D-ra CUCU 

(Demna): D-ra Cucu. 

GRIG 

(Către Mona): Vezi? Nici nume n’are, d-ra Cucu şi nimic mai mult. Nicio silabă mai mult. Şi totuşi 

a avut şi ea un nume, dar l-a pierdut. A fost şi ea tânără. 

D-ra CUCU 

A fost? Cum “a fost”? 

GRIG 

Sau poate mai este dar nu se vede. 

D-ra CUCU 

Domnule! Te poftesc! 

GRIG 

Poate că a fost şi ea cândva, un minut, o secundă din viaţa ei, o Monă, ca tine. 

MONA 

Grig, te rog. 

GRIG 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

131 

Te superi? Eşti orgolioasă, Mona, dar iţi închipui că dac’ai fi dus viaţa domnişoarei Cucu, ai fi fost 

altceva decât domnişoara Cucu? 

D-ra CUCU 

Domnule, să faci bine să nu te amesteci în viaţa mea particulară. Eu atâta-ţi spun. 

GRIG 

D-ră Esmeralda! 

D-ra CUCU 

(Formidabilă): Nu mă cheamă Esmeralda. 

GRIG 

Ştiu. Dar te rog, fă-mi plăcerea şi lasă-mă să-ţi spun aşa, d-ră Esmeralda, eu salut în d-ta ceva care 

ar fi putut să fie. Salut secunda de frumuseţe şi de graţie care s’a pierdut, pentru c’ai rămas aici… 

Şi pentrucă te speli dimineaţa la fântână. 

D-ra CUCU 

La fântână? Rău mi se face! Eu la fântână. Eu, n’am pus în viaţa mea un strop de apă pe obraz? 

GRIG 

Dar cu ce te speli? 

D-ra CUCU 

Cu lapte de castraveţi, domnule! 

MONA 

Vezi, Grig? Vezi că apa de fântână nu strică. 

D-ra CUCU 

Şi la urma urmelor să-mi daţi pace. N’am venit aici să glumesc. Am venit să văd ce se petrece. 

GRIG 

Ce se petrece? 

D-ra CUCU 

Duduie, tot târgul. Domnule. (Către Mona): D-ta cine eşti? (Arătându-l pe Grig): Dumnealui cine e? 

De unde veniţi? Ce căutaţi? Ce vreţi? Şi automobilul de afară ce-i cu el? L-ai oprit în mijlocul 

uliţei, de s’adună toţi copiii din mahala. (Se uită pe fereastră): Ia te uită! (Strigând peste fereastră afară): 

Georgică! (Către ei, explicativ): Georgică a lui Vişan dela regie. (S’aude claxonul): Georgică! N’auzi? 

Pleacă d’acolo! (Claxonul): Georgică, n’auzi? 

GRIG 

(Care se uită şi el pe fereastră): Ei! (Către Mona): S’au căţărat pe maşină. Sunt cinci-şase (Claxonul): Ei! 

N’auziţi? Daţi-vă jos! (Claxonul): Îmi strică radiatorul, (lese grăbit, lăsând uşa deschisă). 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

132 

SCENA IX 

MONA  D-ra CUCU 

D-ra Cucu a rămas la fereastră, privind spre stradă. Mona se apropie de ea. 

MONA 

D-ră Cucu! (O atinge uşor pe umăr): D-ră Cucu! (D-ra Cucu se întoarce. Mona ezitând, o priveşte o secunda 

şi abia pe urmă cutează): D-ta… d-ta ai fost frumoasă? 

D-ra CUCU 

(Tăcere. Lungă tăcere): Aşa se spunea. 

MONA 

Cine spunea? 

D-ra CUCU 

(Plină de amintiri): Ei! 

MONA 

Dar M-me Chiroiu, a fost frumoasă? 

D-ra CUCU 

Cine? Spălăcita aia? 

MONA 

Dar m-me Lascu? 

D-ra CUCU 

Să vorbim, să n’adormim! 

MONA 

Şi nu e nimeni? nimeni? 

D-ra CUCU 

Tot eu sunt mai bine ‘n târg. 

MONA 

Dar… dac’aşi rămâne şi eu? 

D-ra CUCU 

D-ta? Vrei să rămâi aici? (Gest care arată casa, târgul, tot. Pe urmă, după o nouă tăcere, cu ceva simplu, 

emoţionat în voce): D-ră… sau doamnă… 

MONA 

Poţi să-mi spui oricum. Sunt şi una şi alta. Cum vrei s’o iei. 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

133 

D-ra CUCU 

Drăguţo! Eşti prea frumoasă. Pleacă. 

MONA 

Să plec? De ce? 

D-ra CUCU 

E trist. 

MONA 

Trist? E atâta soare! Atâta lumină! 

D-ra CUCU 

Astăzi. Dar când plouă? 

MONA 

Plouă? 

D-ra CUCU 

Păi da. Destul de des… Şi iarna! (Gest decolat): Parcă sunt douăzeci de ierni într’una singură. 

MONA 

Dar el? 

D-ra CUCUC 

Cine “el”? 

MONA 

(Gest vag spre masa de scris). 

D-ra CUCU 

Miroiu? 

MONA 

Marin. 

D-ra CUCU 

Cu cărţile lui. E fericit. 

MONA 

(Pe gânduri): E aşa de drăguţ. (Tăcere): Era aşa drăguţ. 

D-ra CUCU 

Era. Ai spus “era”. (Iese uşor, discret, pe uşa lăsată deschisă de Grig). 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

134 

SCENA X 

MONA  GRIG 

Mona a rămas cu privirea în vag. Trec câteva secunde. Pe urmă, maşinal, fără să dea atenţie 

gestului, îşi ia poşeta, o deschide, scoate o oglindă şi se uită în ea, aranjându-şi puţin părul. Grig 

reintră, rămâne în prag şi o priveşte, fără ca ea să-şi dea seama. 

GRIG 

Mona! Vii? 

MONA 

Vrei tu? 

GRIG 

Tu nu vrei? 

MONA 

Nu ştiu. Nu mai ştiu. Simt că dacă mă chemi am să viu cu tine. Dar îmi pare rău. 

GRIG 

De ce nu rămâi atunci? 

MONA 

Fiindcă n’am curaj. N’am destul curaj. Dar dac’ai vrea tu să m’ajuţi… de ce ai venit, Grig? Dacă

m’ai lăsa să‘nchid ochii şi pe urmă când îi deschid, să nu fii aici… să dispari… 

GRIG 

Eu nu sunt un om care dispar, Mona. Nu e genul meu. 

MONA 

Păcat. Ar fi fost mai bine pentru amândoi. Fiindcă… Crede-mă, Grig, eu nu sunt, nu mai sunt 

femeea pe care o cunoşti şi pe care ai venit s’o cauţi… cu mine s’a întâmplat ceva. 

GRIG 

Lasă. Te culci şi-ţi trece. 

MONA 

Şi dacă nu-mi trece? Grig? Ne iubim noi? Suntem noi fericiţi? 

GRIG 

Draga mea, întrebuinţezi un vocabular pe care nu-l înţeleg. Care nu-i al meu. Iubire, fericire. 

Vorbe. Te iubesc? Mă iubeşti? Nu ştiu. Dar când intru cu tine în hall la Athenée Palace, sunt 

bucuros că eşti la braţul meu. Şi toate capetele se întorc după noi, Ce vrei mai mult? E deajuns. 

MONA 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

135 

Crezi? 

GRIG 

Cât despre fericire… Noi n’avem timp să fim fericiţi. Abia avem timp să trăim bine. Fericiţi sunt 

ăştia care rămân aici. A lor e împărăţia cerului. 

MONA 

Eşti cinic. 

GRIG 

Sunt grăbit. Am un automobil afară. Haide, vii? 

MONA 

Şi mai e ceva, Grig, tu nu eşti gelos? 

GRIG 

Gelos? De ce? 

MONA 

(Puţin jenată): In sfârşit… Noaptea asta… noaptea care a trecut… 

GRIG 

Vrei să spui că…? serios, Mona? Adevărat. (Ea tace): Ei bine, e extraordinar! Una ca asta nu mi s’a 

mai întâmplat. Mona! Pe cuvântul meu de onoare că nu simt niciun pic de gelozie. E straniu dar e 

aşa. Nu vreau să te jignesc. Tu ştii că eu sunt în stare să cârpesc pe un tip care se uită cu coada 

ochiului la tine într’un restaurant. Dar de astădată… de astădată nu sunt gelos… Uite, am 

impresia că tot ce s’a petrecut, tot ceea ce pretinzi tu că s’a petrecut, n’a fost aici în lumea mea, în 

lumea noastră, că undeva, departe… ştiu eu?… în lună. 

MONA 

Nu în lună, Grig. In Ursa Mare. 

GRIG 

Fie şi în Ursa Mare, cum zici tu. Dar poate fi un om rezonabil, gelos pentrucă femeea lui s’a 

culcat într’o noapte cu cineva, în Ursa Mare? 

MONA 

Eşti un filosof. 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

136 

SCENA XI 

MONA  GRIG  UDREA 

UDREA 

(Intrând repede): Doamnă! Coniţă! 

GRIG 

(Către Mona): Ăsta cine mai e? 

UDREA 

(Fără să-i dea vreo atenţie, mereu către Mona): E adevărat? M’am întâlnit cu Miroiu, la liceu. Vine şi el 

în urmă. E adevărat? 

GRIG 

Ce să fie adevărat? 

UDREA 

(Tot către Mona): Domnul cine e? 

GRIG 

Sunt… 

MONA 

Grig! Taci. Domnule Udrea, eu plec. 

UDREA 

Plecaţi? De ce? 

MONA 

Plec… (Gest uşor cu capul spre Grig). 

UDREA 

(A înţeles): A!… (După o pauză): Şi… Marin? 

MONA 

Trebue să-i vorbeşti. Să-l faci să înţeleagă. Fiindcă eu… eu n’am curajul… 

UDREA 

Nu vă mai întoarceţi? Niciodată? 

MONA 

Ştiu eu ?… Ii vei spune d-ta. 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

137 

SCENA XII 

MONA  GRIG  UDREA  PROFESORUL 

PROFESORUL 

(Intrând fericit): Mona! 

MONA 

Marin! (Tăcere stânjenită). 

PROFESORUL 

(După ce s’a uitat la toţi trei cu oarecare presimţire în glas): Mona! 

MONA 

(După o nouă tăcere): Grig! Domnul Udrea e profesor de muzică şi compozitor. Mare talent. A scris 

o simfonie. 

UDREA 

In patru părţi. Alegro, Andante, Scherzo… 

PROFESORUL 

(Cu nesfârşita tristeţe): Şi iar Alegro… 

MONA 

Dacă vrei tu… întreabă-l. Să-ţi povestească. Are nevoie de un instrument… 

UDREA 

(Protestând): Doamnă… 

GRIG 

Foarte bine, maestre. Să vedem. Poate e ceva de făcut. Vino cu mine în stradă, că dracii ăia de 

copii, se tot caţără pe automobilul meu… Vino şi stăm de vorbă… (Ies amândoi, vorbind). 

VOCEA LUI UDREA 

(De afară, depărtându-se prin grădină): Să vedeţi, d-voastră. Pân’la Scherzo ar merge cum ar 

merge. Dar dela Scherzo încolo… întâiu intră alămurile; pam – pam – pam – pam… (Vocea se 

pierde, se stinge. Mona şi Profesorul au tăcut, ca şi cum ar fi ascultat vocile ce se depărtau). 

SCENA XIII 

MONA  PROFESORUL 

MONA 

Marin… vezi, eu nu pot să rămân aici, aşa, în rochia asta… Aveai dreptate. 

PROFESORUL 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

138 

(Gest spre rochia adusă de el): Bine, dar… (Pe urmă, scurt): Nu-ţi place? 

MONA 

Ba da. Dar nu e deajuns. Îmi trebue… am nevoie de atâtea alte lucruri… Şi atunci, plec să… 

PROFESORUL 

(Tresărind): Pleci? 

MONA 

Deocamdată. 

PROFESORUL 

Mona! 

MONA 

Dar mă voiu întoarce. 

PROFESORUL 

Când? 

MONA 

Repede. 

PROFESORUL 

Mâine? 

MONA 

Mâine… nu cred. 

PROFESORUL 

Poimâine? 

MONA 

Ştiu eu? 

PROFESORUL 

Atunci… Duminecă. 

MONA 

Da… poate, Duminecă… poate într’o Duminecă. 

PROFESORUL 

Să te-aştept? 

MONA 

Sigur. Ce întrebare? 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

139 

PROFESORUL 

Să te-aştept la gară? 

MONA 

Nu. Nu la gară. Aici. Aşteaptă-mă aici. Am să viu. 

PROFESORUL 

Când? 

MONA 

Mereu. In fiecare seară. 

PROFESORUL 

(După ce a privit-o): Înţeleg. 

MONA 

Ce înţelegi? 

PROFESORUL 

De douăsprezece ore trăesc într’un vis absurd. Cel mai absurd dintre visuri. De câteva ori mi-am 

spus: Dac’ar fi adevărat? Dacă s’ar putea să fie adevărat? Uite şi adineaori, pe stradă, m’am oprit 

din fugă  fugeam… M’am oprit deodată şi am pus mâna pe mine… Doamne! numai de nu m’aş

trezi… Mona! Simt că încep să mă trezesc. Nimic n’ai fost adevărat. 

MONA 

Nimic? (Îl sărută): Nici sărutarea asta? 

PROFESORUL 

Te duci, Mona. Pleci şi nu te mai întorci. N’am să te mai văd niciodată. 

MONA 

Marin, acolo sus, lângă Alcor, e o stea… o stea care de astă noapte poartă numele meu… Tu n’ai 

văzut-o niciodată, dar ştii că e acolo. Eu voiu fi totdeauna aici. (Iese uşor în timp ce el a rămas cu 

privirea spre cer, spre Ursa Mare, spre Alcor, spre steaua Iui nevăzută). 

Steaua fără nume Mihail Sebastian 

140 

SCENA XIV 

PROFESORUL  UDREA 

PROFESORUL 

(Întorcându-se): Mona! (Abia acum îşi da seama că ea a plecat. Ii repetă din nou numele, cu glasul scăzut): 

Mona (De afară se aude motorul maşinei, care porneşte, pleacă, se depărtează. Profesorul, nemişcat, urmăreşte 

sgomotul. Pe urmă merge fără grabă spre raftul cu cărţi, scoate de acolo atlasul lui Van Merch, vine cu volumul 

spre centrul scenei, îl deschide). 

UDREA 

(Intrând sgomotos): Marine! E de necrezut. E nemaipomenit! A semnat tot. Toată lista. Toţi banii. 

Ea a semnat. Ea cu mâna ei. Dar banii… el i-a dat. (Şi instinctiv îşi dă seama că asta n’ar fi trebuit să

spună. Tace încurcat. Pe urmă cu stângăcie): Ascultă, Marine… mi-e greu să-ţi spun… dar trebue. 

Vezi… eu… ea… nu se mai întoarce. 

PROFESORUL 

Ştiu. 

UDREA 

De unde? De unde ştii? 

PROFESORUL 

Pentrucă nici o stea, nu se întoarce niciodată din drumul ei. 

UDREA 

(După o nouă tăcere): Şi acuma… acuma tu ce faci? 

PROFESORUL 

Am de lucru. Am mult de lucru… Udrea, nu te supăra… dar… te rog lasă-mă singur. 

UDREA 

Bine (Se depărtează spre uşe). 

PROFESORUL 

(Mergând spre masa lui de lucru): De aseară vreau să citesc cartea asta şi n’am avut timp. 

(Udrea a ieşit. Profesorul se aşează la masă, deschide atlasul, începe să citească, cu oarecare absenţă parcă, dar pe 

urmă din ce în ce mai atent, mai interesat. Notează cu febrilitate ceva pe hârtie, se uită cu lupa, notează din nou, 

e absorbit de lucru, în timp ce foarte încet se Iasă cortina). 

CORTINA