Limba și literatura română pentru clasele V-VIII

Fotografia mea
Găsiți pe această pagină de blog noțiuni explicate simplu, logic și clar, exerciții rezolvate în comentarii, modele de rezolvare a exercițiilor de la E.N. pe itemi, lecturi suplimentare necesare, rezumate, exemplificarea valorilor regăsite în textele literare studiate în gimnaziu și multe altele utile studiului limbii române. Pe scurt, aveți aici toate pârghiile necesare pentru a vă pregăti pentru evaluare. Pentru o vizualizare detaliată a materialelor, afișați vizualizarea pentru web, pe care o regăsiți la subsolul paginii!

Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta A6. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta A6. Afișați toate postările

09 aprilie 2024

Tipare textuale. Fișă pentru portofoliu

 

Tipar narativ

-prezența narațiunii și a naratorului

-întâmplări care se succed logic

-predomină verbele: ce face? unde ? când? cine?

-Ce se povestește?

Ex. ,,În vremuri de demult, după ce Uther Pendragon închise ochii, Britania nu mai avu rege și fiecare cavaler nădăjduia să pună mâna pe coroană.”  (Povestiri de la Curtea Regelui Arthur editate de Andrew Lang)

 

Tipar descriptiv

-descrierea unui loc, a unei persoane sau a unui obiect

-predomină grupurile nominale: substantiv-atribut, prin care se redau trăsăturile particulare în detaliu

-verbe la timpul imperfect sau prezent

-ce se descrie?

Ex. ,,Noaptea visam școala: un palat mare, mare și frumos, ca în basme, cu porți de fier, cu geamlâcuri, cu uși de cleștar, cu ziduri văpsite ca niște icoane și mai împodobite decât steaua lui Moș Nicuță” (Domnul Vucea de Barbu Ștefănescu-Delavrancea)

Ex. ,,Nechifor Lipan le cunoștea pe toate și știa orișicând la ce uși să bată și la ce slujbași să se înfățișeze, căci el umbla din tineteță în țara cealaltă de devale.” (Baltagul de Mihail Sadoveanu)

Tipar dialogat

-prezența liniei de dialog sau a dialogului dramatic și a elementelor de oralitate (întrebări, exclamații, vocative, interjecții)

-cine cu cine dialoghează?

Ex. ,,– Nu ți-a dat un număr când ai dat petițiunea?

-Nu.

-De ce  n-ai cerut?

-N-am dat-o eu.

-Da’ cine? ”(Petițiune de I.L. Caragiale)

 Ex. CAȚAVENCU: (cu modestie) D-le președinte, vă rog, cerusem și eu cuvântul…

TRAHANACHE: Da, (binevoitor)da, stimabile. Aveți cuvântul. Poftiți la tribună!...

(O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale)

 

Tipar argumentativ

-prezența ipotezei, a argumentelor și a concluziei- o opinie personală

-ce se argumentează?

Ex. În opinia mea, sportul este o activitate de bază în viața unui om, astfel că practicarea sportului încă de la vârste fragede contribuie de dezvoltarea sănătoasă a organismului. Îmi amintesc că atunci când eram mic, chiar din clasele primare, profesorii de sport de la diverse discipline sportive veneau în școli pentru a îndruma și motiva copiii să se înscrie la o disciplină.

Tipar explicativ

-explicarea  modului în care se fac anumite lucruri, motivului pentru care se fac anumite lucruri

-ce se explică? cum se face? de ce se face?

Ex. „ Ghețarii se formează din zăpezi permanente, procesul fiind unul lent. În timpul zilei, sub acțiunea razelor de soare, zăpada se topeşte la suprafață, iar apa rezultată se infiltrează mai adânc în zăpadă şi îngheață. Întâi se formează o gheață grăunțoasă, care, sub presiunea zăpezii de deasupra, se transformă într-o gheață transparentă, sticloasă.”

 

 

Precizați tiparul textual al următoarelor fragmente:

1.În mintea noastră începuse să crească o prăjitură imensă, în multe trepte, acoperită cu ciocolată și asaltată de elevi minusculi, zeci, sute de copii, care escaladau treptele uriașei prăjituri.”

2.N-am trecut pe lângă el, n-am vrut să-mi zică salut, l-am tras pe tata cât mai pe sub stâncă, cât mai repede și, cu un clește mișcându-se singur în piept, m-am prăvălit în remorcă.”

3. Atunci când apar diferențe majore în mineralizarea smalțului, dinții devin casanți, se pot sparge, copiii nu mai pot mânca și astfel apar diverse probleme.

4. „‒ Vreau să zic: unde ai stat până acum?

‒ Pe lângă Bila de Aur.”

5. În concluzie, în orice stadiu al vieții ne aflăm, fie că suntem mici, mari, grași sau slabi, sportul este o cale esențială prin care putem reuși să trăim mai mult, să ne dezvoltăm sau să ne menținem forma fizică și mentală.

vezi și:👇

https://lezionidilinguarumena.blogspot.com/2023/11/text-narativ.html 

https://lezionidilinguarumena.blogspot.com/2024/03/textul-descriptiv.html

https://lezionidilinguarumena.blogspot.com/2023/11/text-dramatic.html

https://lezionidilinguarumena.blogspot.com/2023/11/text-argumentativ.html

https://lezionidilinguarumena.blogspot.com/2023/11/text-explicativ.html

06 martie 2024

Ex 6A Evaluare Națională. O trăsătură a personajului și mijlocul de caracterizare (exemple)



 








vezi și:👇

Textul literar, trăsături

 


Elementele de versificație

👉 Când analizăm versurile unui text, ținem cont de cele șase elemente: vers, strofă, rimă, picior metric, ritm și măsură!

💗versuri: scurte sau lungi

Versul reprezintă un rând dintr-o poezie 😁

💙strofe: monostih = strofa alcătuită dintr-un singur vers

                 distih= strofa alcătuită din două versuri

                 terțină= strofa alcătuită din trei versuri

                 catren= strofa alcătuită din patru versuri

Strofa este o alcătuire din unul, două sau mai multe versuri, separate de alte strofe prin spațiu mai mare.😁

💚rima: împerecheată 👉 a a b b

               îmbrățișată 👉abba

              încrucișată 👉 abab

              monorimă 👉aaaa

              imperfectă👉aabc/ abcc

             albă 👉 versuri care nu rimează

           versuri  libere 👉care nu respectă niciun element de mai sus 😋

💛picior metric👉succesiune repetitivă de silabe accentuate și neaccentuate

💜ritm 👉iambic, succesiune de două silabe în care prima este neaccentuată și a doua accentuată

                  👉 trohaic, succesiune de două silabe în care prima este accentuată și a doua neaccentuată

💖măsură 👉numărul de silabe pe care îl are un vers



Basmul, trăsături

 Cel mai cunoscut român pentru basme este scriitorul și folcloristul Petre Ispirescu, care a adunat în culegerea lui intitulată Basme cele mai frumoase basme românești.

💪Greuceanu

👦Aleodor-Împărat

👫Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte

💦Sarea în bucate

💁Prâslea cel voinic și merele de aur

💃Ileana Cosânziana



Fabula, trăsături

Cei mai cunoscuți autori de fabule sunt:
👉Grigore Alexandrescu: Boul și vițelul, Calul vândut și diamantul cumpărat,
Câinele și cățelul, Uliul și găinile, ursul și vulpea
👉Gheorghe Asachi: Greierul și furnica, Lupul și mielul, Două spice, 

👉 Ion Luca Caragiale: Boul și vițelul
 👉Alecu Donici: Calul și călărețul, Două poloboace, Racul, broasca și știuca, 
 👉Jean de La FontaineCorbul şi vulpeaVulpea şi barzaCocoşul şi perla
Vulpea şi strugurii
👉 Ivan Andreievici Krâlov: Măgarul împodobit
👉Anton Pann: Norocul și mintea, Lupul, țapul și varza
 👉George Ranetti: Zero și unu


 

Textul nonliterar, trăsături


 

Textul descriptiv, trăsături

 


29 noiembrie 2023

Mijloace de caracterizare a personajelor

1. caracterizare directă ( de către autor, alte personaje sau prin autocaracterizare)

2. caracterizare indirectă, adică trăsături deduse din:

👉comportament

👉limbaj

👉mediul în care trăiește

👉relațiile cu alte personaje

👉numele pe care îl poartă

👉gândurile personajului

👉vestimentație




28 noiembrie 2023

Rolul indicațiilor scenice/ didascaliilor în textul dramatic

👺oferă informații despre decor
👺oferă informații despre comportamentul personajelor
👺oferă informații despre locul în care se află personajul
👺oferă informații despre modul în care vorbește personajul
👺indică destinatarul replicii
👺indică starea sufletească a personajului
👺indică ieșirea din scenă a personajului
👺indică momentele de liniște
👺indică gesturile personajului
👺indică deplasarea pe scenă a personajului


02 octombrie 2023

Rolul descrierii

👉de a crea atmosferă

👉de a caracteriza indirect un personaj 

👉de a anticipa tipuri de personaje care trăiesc în mediul respectiv 

👉de a crea suspans

👉de a introduce o pauză în narațiune 

👉de a crea simetrie în construcția operei, prin întroducerea descrierii la începutul și apoi la sfârșitul narațiunii 


22 septembrie 2023

A6 Imagini artistice

 Cerință Evaluare Națională:

Extrage din text imagini artistice și precizează felul lor.

Imaginile artistice sunt unelte prin care un scriitor înfrumusețează un text. Ele au în componență, de obicei, figuri de stil.🧚

Mie îmi place să spun mai simplu copiilor că imaginile artistice sunt ceea ce ne imaginăm vedem, auzim , gustăm, atingem sau mirosim când citim un text.🤷🤔

De aceea, ele se clasifică în:

👉imagini vizuale

 ,,deasupra- i cer de stele" 

Vedem stele 😂

👉imagini auditive

 ,,La fereastra robilor/Cântă îngerii in cor"🌊🪽

Auzim îngeri 😂

👉imagini olfactive

 ,,ca niște coji de portocale" 🍊🍊

Simțim miros de portocale 😂

👉imagini cromatice 

,,Fumuri albe se ridică "💨🌫️

Vedem culori 😂

👉imagini dinamice (în mișcare)

,,Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic "

,,Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare"

👉imagini statice (în repaus, în încremenire)

,,Niciun zbor în atmosferă, pe zăpadă - niciun pas"

👉imagini tactile (de atingere)

,,cu-ale tale brațe albe, moi, rotunde, parfumate”

Atingem 😂

👉imagini gustative 

,,dulce ca o zi de vară” 

Simțim gust dulce 😂

vezi și: 👇

Figuri de stil

Test grilă- Figuri de stil

19 mai 2023

A6 O trăsătură morală... (model de răspuns)

 Personajul .....este ......(inteligent, creativ, talentat, sociabil, curios, prietenos, ingenios, viclean, lacom, captivant, rușinat, emoționat, modest, generos, loial, ferm, discret, credincios, bucuros, zgârcit, ambițios etc)

😊Această trăsătură morală este evidențiată prin caracterizarea directă făcută de către narator/ personajul X / autocaracterizare. Inteligența/ creativitatea/ talentul/ etc  reiese din secvența:,,...........``

😊Această trăsătură morală este evidențiată prin caracterizare indirectă, din comportamentul/ faptele/ atitudinea/ limbajul/ îmbrăcămintea personajului,  așa cum reiese din secvența: ,,...............``

vezi și:👇

Mijloace de caracterizare a personajelor

O trăsătură a textului dramatic (model de răspuns)

 O trăsătură a textului dramatic identificată în text este:

    a. prezența didascaliilor. Prin acestea se oferă indicații pentru regizori și actori cu privire la jocul actoricesc și  decor. Un exemplu este ,,Își face vânt cu pălăria,,.

    b. organizarea pe acte și scene. Fragmentul face parte din actul.....scena....

    c. prezența dialogului dramatic. În fața fiecărei replici este trecut cu litere majuscule numele personajului care o interpretează: ,,TIPĂTESCU,,.

    d. prezența elementelor de oralitate. Întâlnim propoziții interogative, exclamative, imperative, interjecții sau vocative. De ex. în fragment există interjecții: ,,aoleu!, ,,of!,,

    Un element de versificație (model de răspuns)

     1.Un element de versificație identificat în fragment este rima................... (împerecheată, încrucișată, îmbrățișată, monorimă).

    2. Fragmentul face parte dintr-un catren, adică este o strofă alcătuită din patru versuri.

    3. Fragmentul are versuri scurte/lungi cu măsură de .......silabe.

    4. Fragmentul are versuri cu ritm trohaic/ iambic, pentru că alternează.......... (prima/ a treia)  silabă accentuată...................... cu ( a treia/ a patra) silabă accentuată.

     

    Tiparul descriptiv (cu model de răspuns)

     Fragmentul face parte din tiparul descriptiv pentru că:( alegem o variantă de mai jos)

    a. se descriu în detaliu caracteristicile unui obiect. Ne este prezentat ......(precizăm obiectul), prin mărci lingvistice specifice descrierii, substantive si adjective. O secvență ilustrativă este:,,......”

    b. se descrie în detaliu un tablou de natură ( un peisaj, un loc, un anotimp, un fenomen al naturii etc). Autorul surprinde..........(primăvara, vara, dimineața, muntele, ninsoarea, ploaia etc) cu ajutorul mărcilor lingvistice specifice descrierii, substantive și adjective. De exemplu:,,.... ”(prezentăm 2-3 exemple)

    c. se prezintă în detaliu portretul unei persoane, se caracterizează indirect personajul. Autorul surprinde trăsăturile lui fizice/ morale prin mărci specifice descrierii, substantive și adjective. De exemplu: ,, ...”   (prezentăm 2-3 exemple)

    Tiparul narativ (model de răspuns)

     Modele de răspuns:


    Fragmentul se înscrie în tiparul narativ pentru că: (se alege una din trăsăturile de mai jos și se dezvoltă ideea aleasă, lucrând pe fragmentul propus))

    1. modul de expunere este narațiunea. Identificăm existența unui  narator:

    a. obiectiv, prin prezența verbelor la persoana a III-a. De exemplu:

    b. subiectiv, prin prezența verbelor la persoana I. De exemplu: 


    2.există indici de spațiu și timp. Acțiunea din fragmentul prezentata se petrece .,,........................(Unde?), ,,............................(Când ?)


    3. există personaje. Personajele care participă la acțiunile din fragment sunt: ............................


    4.există un fir narativ logic  și cronologic. Ni se prezintă cum .....(povestim pe scurt )


    6. putem identifica momentele subiectului. Fragmentul face parte din .......(expozitiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul) unei opere pentru că aflăm că....



    31 ianuarie 2021

    Caracterizarea unui personaj (schelet de alcătuire)

            Personajul este creat de  autor  pentru a exprima viziunea sa despre tema literară pe care vrea să o prezinte cititorilor. Este un tip uman cu trăsături fizice, morale şi intelectuale.

    X… este personajul…( principal, secundar, central, alegoric, pozitiv, negativ) al secvenţei din opera…… scrisă de……... Este personaj.. principal deoarece participă la toate acţiunile, fiind în centrul acestora /…secundar deoarece participă la acţiune, având rolul de a pune în lumină personajul principal/ ..central deoarece ocupă un rol important în acest fragment, dar nu ştim cu siguranţǎ, din secvenţa dată, dacǎ e personaj principal sau secundar al operei/, …alegoric al fabulei, deoarece prin personificare el reprezintă o anumită tipologie de oameni,/ …pozitiv/negativ  deoarece este reprezentantul binelui/răului.

    Personajul întruchipează tipul ….(ţăranului, dascălului, intelectualului, haiducului, preotului de la ţară, copilului răsfăţat şi obraznic, soţului, gospodarului,  avarului, demagogului, eroului/răufăcătorului).
    Statutul social îl prezintǎ pe acesta ca fiind....( ocupaţia, calitatea ),  din...( localitatea), aparţinând unei familii de condiţie…( medie/ superioarǎ/ inferioarǎ), deoarece...
    Aflat la vârsta ..., el apare într-un moment…( obişnuit / neobişnuit al existenţei sale), cǎci… Este în conflict exterior cu…(profesor, coleg, vecin, zmeu, ciocoi)/ Fragmentul redă conflictul său interior, personajul doreşte….(scurtă prezentare a subiectului)
    Personajul este caracterizat prin mijloace directe și/sau indirecte .
    Apare caracterizat  direct, de către narator ( citat ), de către alt personaj …( citat ), prin autocaracterizare ( citat ).
    Trăsăturile fizice ….. nu sunt prezentate/ abia prezentate/ bine reprezentate / amplu prezentate în acest text:........ (citat ).
    Naratorul pune accent pe  trăsăturile morale/ sufleteşti, ce sunt conturate prin diverse mijloace indirecte: numele său, faptele sale, prin limbajul sǎu, gânduri,  comportament, modul de a se îmbrǎca, relaţia sa cu alte personaje, prin atitudinea faţǎ de ceilalţi, prin reacţia celorlalte personaje faţǎ de el, etc.
    Astfel, numele său ne sugerează că ….Din faptele lui reiese că...Limbajul său este unul… El  se comportǎ faţǎ de ceilalţi cu ..., dovedind cǎ este ....Din îmbrăcăminte ne dăm seama…
    Dacǎ în familie el este..., în societate devine  ...., pentru cǎ.... In relaţie cu personajul …., el  se dovedeşte a fi ........, deoarece...... Ceilalţi îl privesc/ îl consideră…..
    În concluzie, prin acest personaj autorul vrea să creeze o situaţie veridică despre ….