Limba și literatura română pentru clasele V-VIII

Fotografia mea
Găsiți pe această pagină de blog noțiuni explicate simplu, logic și clar, exerciții rezolvate în comentarii, modele de rezolvare a exercițiilor de la E.N. pe itemi, lecturi suplimentare necesare, rezumate, exemplificarea valorilor regăsite în textele literare studiate în gimnaziu și multe altele utile studiului limbii române. Pe scurt, aveți aici toate pârghiile necesare pentru a vă pregăti pentru evaluare. Pentru o vizualizare detaliată a materialelor, afișați vizualizarea pentru web, pe care o regăsiți la subsolul paginii!
Se afișează postările cu eticheta Model EN rezolvat. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Model EN rezolvat. Afișați toate postările

03 decembrie 2023

Model EN 5 (rezolvarea în comentarii)

Test preluat de aici 👉Vox Valachorum: website-ul tău de limba și literatura română prof. Gherheș Florin /Cursul pentru Evaluarea Națională Varianta 21 (18 octombrie 2023)

 SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Din oglindă mă privea un trup firav

Cu claviatura coastelor distinctă,

Inima-apăsa pe clape grav

Şi-ncerca să-apară în oglindă.


N-am văzut-o niciodată, dar ştiam,

Ca-ntr-un joc de-a baba-oarba, că-i ascunsă

(Precum inima salcâmului din geam

Coşul pieptului de crengi o face frunză).


Mă-ntrebam de unde l-a-nvăţat şi dacă

E aievea cântu-i uniform,

Şi ca nu cumva în somn să tacă,

Mi-era frică seara să adorm.

                           Ana Blandiana, Copilărie

Textul 2

Dragi părinți, știați că studiul unui instrument muzical în copilărie influențează capacitatea 

auditivă a viitorilor adulți și că aduce nenumărate beneficii în ceea ce privește dezvoltarea creierului 

micuților?

Unul dintre instrumentele revenite la modă este pianul, acest instrument muzical nobil al vremurilor de demult și foarte căutat în mediile aristocratice.

Studierea pianului are multe beneficii pentru copiii de toate vârstele, această activitate fiind de ajutor inclusiv pentru asimilarea mai rapidă a noțiunilor învățate la școală.

Deoarece pianul stimulează funcțiile creierului care sunt folosite și la rezolvarea problemelor de 

matematică, copiii care studiază acest instrument vor avea rezultate mai bune la matematică, atunci când au de rezolvat ecuații, fracții și alte probleme și exerciții de acest gen.

Lecțiile de pian ajută copiii și la creșterea încrederii în ei propria persoană și îi ajută pe aceștia să 

își păstreze o atitudine pozitivă atunci când au anumite probleme și greutăți.

Un alt beneficiu important este dezvoltarea culturii generale. Chiar dacă un copil cântă o perioadă 

scurtă de timp, efectele vor fi vizibile pe termen lung. În timpul lecțiilor de pian, copiii iau contact cu un alt gen de muzică – cea clasică – și gustul lor pentru muzica de calitate poate fi educat foarte ușor. De 

asemenea, în timpul lecțiilor de pian, copiii descoperă compozitori celebri și povestirile despre viața și 

opera acestora îi vor face curioși pe copiii dornici să afle mai multe.

Pe măsură ce se continuă lecțiile de pian, acest instrument ajută foarte mult la concentrare. Astfel, 

citirea unor partituri, indiferent dacă sunt sau nu complicate, implică atenție sporită și copilul va trebui să interpreteze o notă și un ritm, să traducă totul în mișcarea degetelor pe claviatura pianului, să treacă rapid la următoarea mișcare și să se concentreze pentru a nu greși. Citirea partiturii, înțelegerea muzicii și interpretarea acesteia ajută copilul să gândească creativ, această deprindere fiind utilă mai apoi în toate domeniile și pe tot parcursul vieții.

                              Lecțiile de pian stimulează inteligența copiilor, balet.ro

A.

1. Notează, din textul 2, două beneficii ale studiului pianului. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte

Imaginea făpturii din oglindă este:

a) hidoasă

b) firavă

c) anevoioasă

d) înfricoșătoare

Răspuns corect: 

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte

Vocea lirică se teme să nu adoarmă: 

a) pentru a nu întrista figura din oglindă

b) din cauză că muzica s-ar putea opri

c) deoarece se teme că făptura i-ar putea apărea în vis

d) întrucât somnul ar putea reprezenta moartea

Răspuns corect: 

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte

O boală ce poate fi evitată prin studiul pianului este:

a) gripa

b) meningita

c) Alzheimer

d) Parkinson

Răspuns corect: 

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, 

bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Textul 1  (Enunțul Adevărat Fals)

Poezia este organizată în trei cvintete.

Făptura descrisă în text reprezintă o materializare a copilăriei.

Deși nu a văzut-o, poeta este sigură de prezența ființei din oglindă.

Textul 2

Pianul stimulează funcțiile creierului care sunt folosite la rezolvarea problemelor  de matematică.

Lecțiile de pian nu ajută copiii și la creșterea încrederii în sine.

Citirea partiturilor nu implică o atenție sporită.

6. Extrage, din textul 1, două figuri de stil diferite, menționându-le. 6 puncte

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Consideri că este important să ai un hobby? Motivează-ţi răspunsul ȋn 50-100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

9. Asociază textul 1 cu o altă operă literară studiată sau citită ca lectură suplimentară, în 50-100 de cuvinte, prezentând o temă comună, prin referire la cȃte o secvență relevantă din fiecare text.6 puncte

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Seria în care fiecare cuvânt conține diftong este:

a) „geam”, „claviatura”

b) „salcâmului”, „cântu-i”

c) „coastelor”, „-ncerca”

d) „știam, „l-a-nvățat”

Răspuns corect: 

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Conține doar cuvinte obținute prin compunere seria:

a) „niciodată”, „baba-oarba”

b) „claviatura”, „ascunsă”

c) „precum”, „să adorm”

d) „Copilărie”, „inima-apăsa”

Răspuns corect: 

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Sensul cuvântului subliniat în secvența: Mă-ntrebam de unde l-a-nvăţat şi dacă / E aievea

cântu-i uniform este:

a) „în zadar”

b) „real”

c) „fals”

d) „magic”

Răspuns corect: 

4. Menționează care sunt formele conforme cu limba standard pentru cuvintele subliniate din fragmentul de mai jos. 2 puncte

Există o relație de omonimie gramaticală în seria:

a) Am să car plasa aceasta până acasă.; Un car cu boi trecea prin mijlocul satului.

b) Mi-era milă de el în acel moment.; Mai avem o milă și ajungem în oraș

c) Voiam ca eu te fi ajutat cu tema.; Ar fi fost necesar ca el te fi ajutat în acea situație.

d) Voi acorda chitara și voi cânta piesa!; Nu voi acorda atenție acestor comentarii răutăcioase.

5. Identifică în fragmentul de mai jos trei pronume de tipuri diferite, menționându-le. 6 puncte

Oamenii de știință, citați de dailymail.co.uk, spun că lecțiile de muzică din copilărie ne ajută creierul 

și auzul să se mențină în formă odată cu înaintarea în vârstă ceea ce înseamnă că anumite boli grave, cum ar fi Alzheimer, pot fi astfel prevenite.

6. Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat din contextul de mai jos. Realizează un enunț în care același cuvânt să aibă o valoare morfologică diferită. 6 puncte

dar știam / Ca-ntr-un joc de-a baba-oarba, că-i ascunsă

7. Exprimă-ți opinia despre studiul instrumentelor muzicale, realizând o frază compusă din două propoziții coordonate concluziv. 6 puncte

8. Enunțul următor reprezintă mesajul unei persoane care comandă mâncare de pe internet. Ajut-o să 

corecteze greșelile de orice natură, rescriind enunțul.6 puncte

Ași dorii niște tăiței chinezești cu pui și sos dulceacrișor. Adresa vam trimiso prin SMS.

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Este copilăria o etapă importantă în dezvoltarea noastră ca indivizi?

Scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susții răspunsul la întrebarea de

mai sus, valorificând textul 1 și experiența personală/de lectură.

În scrierea textului, vei avea în vedere:

− formularea unei opinii;

− prezentarea a două argumente care să susțină opinia formulată;

− enunțarea unei concluzii;

− utilizarea corectă a conectorilor în argumentare

• conținutul compunerii – 12 puncte

• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 

punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea 

exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; 

lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus

Model EN 4 rezolvat în întregime în comentarii

Test preluat de aici 👉Vox Valachorum: website-ul tău de limba și literatura română prof. Gherheș Florin/ Cursul pentru Evaluarea Națională Varianta 18 (20 septembrie 2023)


 SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Într-o fântână limpide

La codru, pe la munte,

Văzându-şi cerbul coarnele

Ce-i se-nalţă pe frunte,

Lăuda podoaba gemene,

Dar bănuit-au foarte

Cum şi picioare-asemene

Nu-i dă nedreapta soarte,

Zicând Ramosul creştetul,

Mândria frunţii mele,

Chiar ca copacii codrului

Se nalţă către stele

Aleu, cum şi picioarele

N-au formă, nici tărie,

Că ele chiar ca fusele

Sunt făr-analogie

Dar când aşa se critică,

Răsună-n jur tufarii,

Din care fără tropote

Ies sprintenei ogarii

Cerbul de spaimă tremură

C-un salt la fugă împunge

Şi din câmpină repede

Între tufari ajunge

Urâte mădulările

L-ar fi putut s-ajute,

De nu-i era de piedică

Podoabele cornute

Cerbul în dese ramuri

Intrând, abia s-aburcă,

Căci lăudate-i coarnele

La trecere-l încurcă

Dar când ogarul dintele

Încruntă-n şold, sărmanul

Cerbul odoru-şi blastămă

Ce-i creşte pe tot anul!

Decât folosul, multe ori

Deşertăciunea place,

Care apoi de-a pururea

În daune se preface.

                                                   Gheorghe Asachi, Cerbul la fântână

Textul 2

• Areal: Toate continentele

• Habitat: Păduri întinse

• Hrană: lujeri, muguri, scoarță de copac

• Mărime: 100 – 220 cm (37 – 87 inch)

• Greutate: 100 – 300 kg

• Viteză: 70 km/h

• Culori: maro, crem, alb, portocaliu

• Reproducere: 1 – 2 pui

• Prădători: lupul, ursul, puma

• Trăiește: în turmă

• Media de vârstă: 10 – 20 ani

• Particularități: Coarne impresionante

Cerbul aparține familiei Cervidae și este un mamifer din categoria rumegătoare, paricopitate. Această familie cuprinde cca 45 de specii, din care se pot aminti căprioara, renul și elanul.

Caracteristice cerbului sunt coarnele ramificate care, de obicei, cresc numai la masculi. Cerbul este un mamifer ierbivor de culoare brun – roșcată.

Cerbii sunt mai mari decât ciutele și, spre deosebire de acestea, prezintă coarne caduce. Ca ordin de mărime, masculii au greutăți cuprinse între 180-300 kg, iar ciutele între 80-150 kg.

Masculii pierd coarnele la începutul fiecărei luni martie, fenomen care se întinde, în funcție de vârstă și vigurozitatea fiecăruia dintre cerbi, chiar până în luna mai. La viței, atunci când împlinesc vârsta de 1 an, în luna mai, începe creștereaprimului rând de coarne, creștere care se termină în septembrie. Aceste coarne sunt, de regulă, sulițe lungi de 20-30 cm.

Longevitatea cerbului este apreciată în libertate la cca 18-20 ani, însă în natură cerbii ajung rar la această vârstă. La vârsta de 12-14 ani cerbii ajung la maturitate. Vârsta exemplarelor vii se apreciază în funcție de aspectul exterior și de trofeu, iar cea a animalelor împușcate după uzura danturii.

                         Cerbul, toateanimalele.ro

A.

1. Notează, din textul 1, două trăsături fizice ale cerbului. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte

Cerbul își compară picioarele cu:

a) fata cea mare

b) niște fuse

c) mezina

d) fetele erau la fel de frumoase

Răspuns corect: 

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte

Cerbii ajung la maturitate: 

a) la vârsta de 18-20 de ani

b) după creșterea primului rând de coarne

c) la vârsta de 12-14 ani

d) după căderea primului rând de coarne

Răspuns corect: 

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte

Cerbul este atacat de:

a) ogari

b) lupi

c) urs

d) o armă de foc

Răspuns corect: 

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, 

bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Textul 1 (Enunțul Adevărat Fals)

Cerbul nu este mândru de coarnele sale.

Animalul își vede reflexia în apă.

Din cauza coarnelor, cerbul nu reușește să scape de ogari.

Textul 2

Enunțul Adevărat Fals

Cerbul este un animal solitar.

Renul și elanul se înrudesc cu cerbul, făcând parte din aceeași familie (Cervidae).

Cerbul este un animal omnivor de culoare brun-roșcată.

6. Identifică, din cea de-a doua strofă a textului 1, două elemente de prozodie, menționându-le.

6 puncte

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Consideri că este importantă cunoașterea de sine? Motivează-ţi răspunsul ȋn 50-100 de cuvinte, 

valorificând textul 1. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din „Cerbul la fântână” de Gheorghe Asachi cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, un personaj asemănător, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Seria în care fiecare cuvânt conține vocale în hiat este:

a) „mândria”, „daune”

b) „podoabele”, „piedică”

c) „ori”, „văzându-și”

d) „foarte, „picioare”

Răspuns corect: 

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Conține doar cuvinte obținute prin compunere seria:

a) „nedreapta”, „tărie”

b) „brun-roșcată”, „fiecăruia”

c) „sprintenei”, „lăudate”

d) „deșertăciunea”, „decât”

Răspuns corect: 

3. Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: 2 puncte

Din care fără tropote / Ies sprintenei ogarii

a) „veseli”; „dulăii”

b) „chipeși”; „lupii”

c) „rapizi”; „câinii de vânătoare”

d) „agili”; „șacalii”

Răspuns corect: 

4. Rescrie fragmentul de mai jos, trecând toate verbele de la indicativ, prezent la indicativ, viitor standard. 2 puncte

Masculii pierd coarnele la începutul fiecărei luni martie, fenomen care se întinde, în funcție de vârstă și vigurozitatea fiecăruia dintre cerbi, chiar până în luna mai. La viței, atunci când împlinesc vârsta de 1 an, în luna mai, începe creșterea primului rând de coarne, creștere care se termină în septembrie.

5. Identifică în fragmentul de mai jos trei substantive în cazuri diferite, menționându-le. 6 puncte

Cerbul aparține familiei Cervidae și este un mamifer din categoria rumegătoare, paricopitate. Această 

familie cuprinde cca 45 de specii, din care se pot aminti căprioara, renul și elanul.

6. Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat din contextul de mai jos. Realizează un enunț în care același cuvânt să aibă o valoare morfologică diferită. 6 puncte

Văzându-şi cerbul coarnele / Ce-i se-nalţă pe frunte

7. Realizează o frază compusă din două propoziții coordonate adversativ. Delimitează și numerotează 

propozițiile. 6 puncte

8. Enunțul următor reprezintă mesajul unei persoane care învață de puțin timp limba română. Corectează  greșelile de orice natură, rescriindu-l. 6 puncte

Fie care dintre voi ar putea ajunge șef a echipei. Trebuie decât s-ă munciți mai mult și să v-ă da-ți silința.

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută într-o excursie organizată de școala la care înveți, incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte

• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 

punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea 

exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; 

lizibilitatea – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus

Model oficial EN 2024 și barem

 👇

ULTIMA ORĂ Modele de subiecte pentru Evaluarea Națională 2024, publicate de Ministerul Educației - descarcă modele de teste la Română, Matematică și Limba maternă - Edupedu.ro

28 noiembrie 2023

Model EN 3 (text dramatic) rezolvat integral în comentarii

 SUBIECTUL I (70 de puncte) 

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate. 

Textul 1 

SCENA VIII 

ȘEFUL, ICHIM 

Din stânga, intră pufăind în gară, mai puţin formidabil ca automotorul, trenul personal. Locomotiva trece şi dispare în dreapta, într-un ritm descrescând, până se opreşte. Prin fereastra şi geamul uşii, se vede un vagon sau două. Mişcare pe peron. Ichim, care trece cu căruciorul. […] Un şuierat. Trenul se pune din nou în mişcare, încet, greoi, pe urmă din ce în ce mai repede.

ŞEFUL (din prag, în timp ce ultimele vagoane trec şi dispar): Îl terminarăm şi pe ăsta, Ichim.

ICHIM: ÎI terminarăm, dom’ şef. 

ŞEFUL: Să mai treacă şi acceleratul de Braşov, şi am scăpat.

ICHIM: Adevărat. (Ichim dispare spre stânga. Șeful intră în birou, îşi scoate chipiul, îl pune în cui; pe peron oarecare forfoteală continuă, siluete de călători care se îndreaptă spre ieşire, spre stânga). 

SCENA IX 

ȘEFUL, PASCU 

PASCU (încărcat de valize, oprindu-se în prag): Salutare, domnu’ şef.

ŞEFUL: Bine-ai venit, domnu’ Pascu.

PASCU: Cucoana-i aici? 

ŞEFUL: E în târg. Adineauri a plecat.

PASCU: Aveam o vorbă cu dumneaei. I-am adus tot ce mi-a spus. 

ŞEFUL: Intră, intră. 

(Pascu-şi lasă o parte din valize afară şi intră înăuntru cu una singură.) 

PASCU: Ia să vedem. (Deschizând valiza:) Numai să găsesc. C-am avut atâtea... 

ŞEFUL: Ce se mai aude în capitală?

PASCU: Cald. Cald al dracului! 

ŞEFUL: De! Nu-i ca aici, ca la noi. 

PASCU: Ce tot stai să vorbeşti! Aici e rai. Raiul pe pământ. (Scoate din valiză un pachet).

ŞEFUL: Ăsta e pachetu’ nevesti-mii? 

PASCU: Nu, nu. E al lui domnu’ Miroiu, profesorul.

ŞEFUL: Că bine zici. (Iese în prag, se uită în dreapta şi în stânga pe peron): Dom’ profesor! Dom’ profesor! 

Ia vezi, Ichime, unde-i domnu’ Miroiu. Că era adineauri pe-aici. (Către Pascu, reintrând): Te aştepta.

PASCU (tainic): Dom’le șef! Ce crezi dumneata că e în pachetul ăsta?

ŞEFUL: Păi ce să fie? O carte. 

PASCU: Carte, carte! Dar ce fel de carte? (Misterios:) Știi câți bani costă? Douăzeci și două de mii de lei.

ȘEFUL: Câți?

PASCU: Douăzeci și două de mii. 

ȘEFUL: Fugi de-acolo. Nu se poate. 

PASCU: Pe ochii mei. (Explicând repede): A fost profesorul aseară la mine şi mi-a numărat în mână 

douăzeci și două de mii de o mie… douăzeci și două.

ŞEFUL: (îngrijorat): Dar ce carte să fie?

PASCU: Păi ştiu eu? Cum mi-a dat-o librarul din Bucureşti, aşa i-am adus-o, mi-era şi frică, zău. Auzi 

dumneata? Douăzeci și două de mii.

ŞEFUL: Douăzeci și două de mii! 

SCENA X 

ȘEFUL, PASCU, PROFESORUL, apoi DOMNIȘOARA CUCU

PROFESORUL: (vine grabnic din stânga, pe peron, trece prin faţa ferestrei, intră): Domnu’ Pascu! Aici 

erai? Credeam că n-ai venit! 

PASCU: Se poate, dom’ profesor?

PROFESORUL: Te-am căutat pe peron, afară, la trăsuri.

PASCU: Învălmăşeală mare.

PROFESORUL (încet, îngrijorat): Ai adus? 

PASCU (întinzându-i pachetul): Poftim. 

PROFESORUL (luând pachetul, rămâne o secundă nemişcat): Mulţumesc... Da... Mulţumesc... (Se uită 

la pachet, pe urmă la cei doi. Pe urmă, trecând spre stânga, aproape de fereastră, la lumină, desface 

repede pachetul şi scoate de acolo un volum mare, pe care-l răsfoieşte cu înfrigurare, ca şi cum ar căuta 

o anumită pagină, un anumit lucru. Şeful şi Pascu schimbă priviri intrigate). 

PASCU (scoţând din valiză un alt pachet): Uite şi pachetul cucoanei dumitale, dom’ șef. L-am învelit în 

hârtie albastră, să nu le-ncurc. 

ŞEFUL: Bravo! Să trăieşti! Îmi pare rău că nu e nevastă-mea aici, că te opream la masă. Avem o raţă pe 

varză, o minune! A rămas de la prânz.

PASCU: Las-o pe altă dată, că acuma sunt grăbit. Nu vezi câte bagaje am?

Mihail Sebastian, Steaua fără nume

Textul 2 

Când au apărut primele trenuri la noi? De unde erau importate?

Calea ferată română se aseamănă mult cu cea engleză, care a fost prima din lume, în 1830. A fost o 

linie a cărbunelui. Aşa a început şi calea ferată românească, la 20 august 1854, tot cu o linie a cărbunelui, pe ruta Oraviţa-Baziaş, deşi în multe documente apare Bucureşti-Giurgiu ca fiind prima cale ferată română. Aceasta a fost într-adevăr prima linie, însă din Principatele Române Unite. Locomotivele şi vagoanele erau de producţie austriacă. După doi ani de teste, în 1856, linia Oraviţa-Baziaş a început să fie folosită şi pentru transportul de călători. Austriecii erau foarte prudenţi, nu voiau să rişte niciun fel de accident. În zona Dobrogei, prima linie de cale ferată a fost Constanţa-Cernavodă, în anul 1860.

Cunoaşteţi mărturii ale primilor călători cu trenul? Există astfel de documente?

Primul român care a călătorit cu trenul a fost Petrache Poenaru, omul care a inventat stiloul cu rezervor. 

El a povestit că a călătorit cu 16 „căruţe”, aşa numea vagoanele, şi că i-a fost foarte frică de viteză. Un 

lucru amuzant astăzi, mai ales că atunci trenurile nu aveau viteză mare. Circulau întotdeauna cu un 

călăreţ cu steag înaintea lor, deci este clar ce viteză puteau să aibă. La vremea aceea însă, viteza 

însemna cu totul altceva. […]

Care erau primele trasee? Ce oraşe legau?

Primul traseu a fost cel al cărbunelui Oraviţa-Baziaş. În Transilvania şi Banat, calea ferată s-a dezvoltat 

enorm până la 1918. Erau 64 de companii, 4583 de kilometri de cale ferată normală şi 813 kilometri de 

cale ferată îngustă. […]

Cine-şi putea permite pe-atunci o călătorie cu trenul?

Oamenii de rând în niciun caz nu-şi permiteau. Un bilet pe o rută scurtă era echivalentul a două perechi de găini. Cu trenul mergeau avocaţii, medicii şi profesorii, dar şi mulţi studenţi, deoarece aceştia învăţau la Paris sau în Germania. Cu căruţa ar fi făcut două săptămâni până acolo şi de aceea alegeau să meargă cu trenul.

Cât dura o călătorie cu trenul de la Iaşi la Bucureşti, de pildă?

De exemplu, în anul 1922 era expresul Bucureşti–Iaşi. Pleca din Bucureşti la 14:20 şi ajungea la Iaşi la 

23:20. Deci făcea nouă ore. […]

Aţi călătorit vreodată cu avionul? Dacă ar fi să puneţi cap la cap orele petrecute în tren, cam câte ar ieşi?

Nu am călătorit niciodată cu avionul, dar pot spune că în tren mi-am petrecut o treime din viaţă. Numai 

săptămâna trecută am făcut 800 de kilometri cu trenul, până la Iaşi şi înapoi. 

Radu Bellu: În tren mi-am petrecut o treime din viaţă – interviu, a consemnat Simona Suciu în www.dilemaveche.ro

A.

1. Notează, din textul 1, două cuvinte/grupuri de cuvinte ce reprezintă indici de spațiu. 2 puncte 

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte

Șeful și Pascu discută cu interes despre:

a) aglomerația produsă în gară. 

b) numărul prea mare al bagajelor. 

c) prețul surprinzător al unei cărți. 

d) numărul vagoanelor trenului. 

Răspunsul corect: .

 3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte

Persoana căreia Pascu îi aduce un pachet învelit în hârtie albastră este :

a) domnișoara Cucu.

b) librarul bucureștean.

c) profesorul Miroiu. 

d) soția șefului de gară.

Răspunsul corect: . 

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte

Pentru avertizare, primele trenuri circulau având în față:

a) o căruță special construită. 

b) o locomotivă britanică.

c) un călăreț cu steag.

d) un vagon-rezervor. 

Răspunsul corect: .

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, 

bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte (Enunțul Corect Incorect)

Pascu acceptă invitația la masă a șefului de gară. 

Domnul Pascu spune că biletul de tren a costat 22 000 de lei. 

Neavând răbdare până acasă, profesorul răsfoiește cartea chiar în gară. 

Primele căi ferate de la noi erau destinate transportului de cărbune. 

Petrache Poenaru a fost primul român care a călătorit cu trenul.

În 1922, călătoria cu trenul de la București la Iași dura 23 de ore.

6. Precizează, într-un enunț, o trăsătură a textului dramatic, așa cum reiese din textul 1.

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență din fiecare text.    6 puncte

8. Crezi că este important să cunoști istoria căilor ferate? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2.    6 puncte

9. Asociază fragmentul din „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

B. 

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Conțin diftong ambele cuvinte din seria: 

a) „aude”, „feroviare”.

b) „avionul”, „înființat”.

c) „criteriul”, „douăzeci”.

d) „noutăți”, „stiloul”.

Răspunsul corect: . 

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Seria care conține doar cuvinte derivate este: 

a) „călătorie”, „românească”. 

b) „căruța”, „normală”.

c) „desface”, „dumneata”. 

d) „treime”, „deoarece”. 

Răspunsul corect: .

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Sensul structurii subliniate în enunțul „Oamenii de rând în niciun caz nu-şi permiteau” este:

a) amabili. 

b) disciplinați. 

c) excepționali. 

d) obișnuiți. 

Răspunsul corect: .

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte 

Există o relație de paronimie între ambele cuvinte subliniate în enunțurile din seria: 

a) „Ce se mai aude în capitală?”; Legea are importanță capitală

b) „Dar ce fel de carte?”; A primit carte de identitate.

c) „Să meargă cu trenul”; Roșul nu merge cu verdele.

d) „Scoate din valiză un pachet”; În casă avea un parchet de lemn. 

Răspunsul corect: 

5. Selectează, din fragmentul următor, trei feluri de pronume, pe care le vei preciza: 

„ŞEFUL: E în târg. Adineauri a plecat.

PASCU: Aveam o vorbă cu dumneaei. I-am adus tot ce mi-a spus. 

ŞEFUL: Intră, intră. 

(Pascu-şi lasă o parte din valize afară şi intră înăuntru cu una singură.)”    6 puncte 

Pronumele selectat                                                       Felul pronumelui selectat 




6. Precizează tipul construcțiilor sintactice din exemplele de mai jos. 6 puncte

În caz că aș vizita o altă planetă, m-aș duce le Marte.

Înțeleg, a spus orbul.

Rămâne de revizuit lecția.

M-am apărat de soare cu o pălărie.

Fără să fie o vedetă, a câștigat inimile multor fani.

Poveștile sunt spuse copiilor de bunici.

8. Încercuiește forma corectă a cuvintelor din mesajul următor, reprezentând întrebările adresate unui 

prieten. 6 puncte

— Crezi, dragă Andrei, că în Mai/mai ar fi bine să călătorim vreo/vre-o săptămână sau mai mult, 

cam cinsprezece/cincisprezece zile, cu aceste avioane a/ale companiei britanice? Știi/ști că au 

trasee/traseie răspândite în lume?

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte) 

Imaginează-ți că ai fost în vacanță, într-o călătorie cu trenul. 

Scrie un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare din acea călătorie, 

incluzând o secvență dialogată, de minimum patru replici, și una descriptivă, de minimum 30 de cuvinte. 

Punctajul pentru compunere se acordă astfel: 

• conținutul compunerii – 12 puncte 

• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). 

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar 

în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.