Atributul. Ce este? De câte tipuri este? Cum se analizează?

 

 Atributul este parte secundară în propoziție care determină un substantiv ( copilul 😜substantivului, băiatul mamei, dacă citiți Povestea propoziției )

Povestea Propoziției

👆aici pe blog ) 

Ne luăm un substantiv și îi punem determinant/ copil/ atribut 😁

masă 👉mare

masa 👉aceasta 

masa  👉din lemn   

masa   👉pentru scris

masa  👉 de aici

masa 👉vecinului

trei 👈mese           

     👀Observați că atributul  stă de obicei după substantiv, dar poate sta și în fața lui!  (marea masă, a vecinului masă, această masă...)

 Atributul răspunde la întrebările:

-care? Care frate? Fratele cel mic a venit mai repede.

-ce fel de?  Ce fel de pantofi? Poartă pantofi cu toc.

-al, a, ai, ale cui?  Al cui băiat? Băiatul vecinului este fotbalist.

-cât? câtă? câți? câte?  Cât ai plătit? Am plătit doi lei.

Există:

👉atribut substantival: Observ băiatul mamei.

👉atribut adjectival: Observ băiatul inteligent.

👉atribut pronominal: Observ băiatul acestuia.

👉atribut verbal: Am plăcerea de a citi.

👉atribut adverbial: Observ băiatul de aici.

👉atribut interjecțional: Observ băiatul wau.

👀Este atribut substantival pentru că se exprimă printr-un substantiv, atribut adjectival pentru că se exprimă printr-un adjectiv, atribut verbal pentru că se exprimă printr-un verb, și tot așa. V-ați prins, nu? Simplu!

Cum îl analizăm?👇

👉mamei= atribut substantival exprimat prin substantiv comun, gen feminin, nr. sg, caz genitiv, articulat hotărât cu ,,ei”.

👉inteligent=atribut adjectival  exprimat prin adjectiv propriu-zis, variabil, se acordă cu subst.,,băiatul” (masc, sg, acuzativ), grad pozitiv

👀atributul adjectival este singurul care se acordă în gen, nr și caz cu substantivul! Adică preia genul, nr și cazul de la substantiv!

👉acestuia= atribut pronominal exprimat prin pronume demonstrativ de apropiere, masculin, sg, caz  genitiv

👉de a citi= atribut verbal exprimat prin verb (formă verbală nepersonală de infinitiv), caz acuzativ

👉de aici= atribut adverbial exprimat prin adverb de loc, caz acuzativ

👉wau=atribut interjecțional exprimat prin interjecție, caz acuzativ

Vezi și: 👇

Valorile sintactice (Portofoliu)

Numele predicativ. Ce este? Cum se analizează?

Numele predicativ este un bau-bau al funcțiilor sintactice. Nu știu de ce majoritatea copiilor nu îl recunosc sau îl recunosc foarte greu, doar după ce primesc indicii 🤷

👀Știm că predicatul nominal este alcătuit dintr-un verb copulativ și un nume predicativ, nu? Așadar trebuie să cunoaștem și să avem în vedere mereu verbele copulative!

👀P.N= Vb. cop.+ n. p.

😁 Deci numele predicativ este a doua jumătate din predicatul nominal!  

Verbele care pot fi și copulative sunt:

🙋a fi, când răspunde la întrebările: cine este? ce este? cum este? despre ce este? a cui este? Ea este prietena mea. Ea este profesoară. Ea este inteligentă. Filmul este despre familie. Cartea este a Mariei.

🙋a deveni (a ieși, a se face, a ajunge): El devine profesor. El ajunge profesor. El iese profesor.

🙋a rămâne : El rămâne profesor.

🙋a însemna : Ea înseamnă totul pentru noi.

🙋a părea: El pare inteligent.

Numele predicativ se poate exprima prin diverse părți de vorbire:

🧚 substantiv 

Ex. El este profesorul de matematică.

   profesorul= nume predicativ exprimat  prin substantiv comun, masculin, sg, caz nominativ, articulat hotărât ,,l”

🧚pronume 

Profesorul nostru de matematică a  rămas el.

🧚numeral 

Concurenții erau doi din clasa a opta.

🧚adjectiv 

Tortul fusese delicios.

🧚verb nepersonal

El pare a dormi.

🧚adverb 

Ion este încet la vorbă.

🧚 interjecție

E vai de el!

👀Numele predicativ stă în cazul nominativ, dacă nu are vreo prepoziție specifică altui caz!

👤Aveți mai jos și un tabel cu alte exemple!👇

vezi și:👇

Predicatul nominal (cu model de analiză)

Enunțul asertiv (rezolvări în comentarii)

 Enunțul asertiv👉este cel care are la final punct.

ex. Andrei citește.

Exerciții:( model de cerință la Evaluare Națională)

1. Alcătuiește un enunț asertiv în care cuvântul ,,decentă” să aibă funcția sintactică ne nume predicativ.
2. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul în cazul vocativ din enunțul ,,Dar, tată, ce face Minos cu aceștia?” să îndeplinească funcția sintactică de complement prepozițional.
3. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul ,,afiș” să aibă funcția sintactică de complement direct.
4. Alcătuiește un enunț asertiv în care adjectivul ,,generos” să se afle în cazul acuzativ.
5. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul ,,absolvent” să fie atribut.
6. Alcătuiește un enunț asertiv în care subiectul propoziției ,,Toate acestea au fost mult timp uitate și îngropate” să îndeplinească funcția sintactică de circumstanțial de mod.
7. Alcătuiește un enunț asertiv în care subiectul propoziției ,,În prima zi, un ceas întreg a stat prietena dumitale , madame Vintilă, la telefon”. să îndeplinească funcția sintactică de apoziție.
8. Alcătuiește un enunț asertiv în care subiectul unei propoziții din versurile ,,Jupân corb, precum se vede/ Minte numai îți lipsește” să îndeplinească funcția sintactică  de atribut.
9. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul ,,corturi” să fie în cazul genitiv.
10. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul ,,afirmație” să fie complement indirect.
11. Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul,,severitate” să fie complement prepozițional.

💗💗

vezi și: 👇

Alcătuiește un enunț imperativ...

Alcătuiește un enunț interogativ ...(model de răspuns)

Alcătuiește un enunț asertiv... (model de răspuns)

Enunțul interogativ

 Este propoziția care are la final semnul întrebării. 

ex. Copilul doarme?

👇Exerciții: (cerințe la Evaluare Națională)

1. Alcătuiește un enunț interogativ în care subiectul propoziției ,, Cine povestește în mine” să îndeplinească funcția sintactică de complement indirect.
2. Alcătuiește un enunț interogativ în care numeralul din enunțul ,, Primii și-au trimis copiii la școli romane” să aibă o funcție sintactică diferită, pe care o veți preciza.
3. Alcătuiește un enunț interogativ în care substantivul ,,operă” să aibă funcția sintactică de atribut.
4. Alcătuiește un enunț interogativ în care pronumele personal din enunțul ,,să scrii versuri zgâriindu-le cu un băț pe zăpadă ” să fie complement indirect.
5. Alcătuiește un enunț interogativ în care substantivul ,,vioară” să aibă funcția de atribut.
6. Alcătuiește un enunț interogativ în care pronumele personal ,,el” să fie complement prepozițional.
7. Alcătuiește un enunț interogativ în care substantivul ,,motan” să îndeplinească funcția sintactică de atribut substantival propozițional.
8. Alcătuiește un enunț interogativ în care pronumele nehotărât ,,toți ” să aibă funcția sintactică de complement indirect.
9. Alcătuiește un enunț interogativ în care adjectivul ,,toleranți” să aibă funcția de nume predicativ.
10. Alcătuiește un enunț interogativ în care adjectivul ,,indulgent” să fie atribut.

(rezolvări în comentarii!)

Circumstanțialul condițional

 👉 Stă lângă un verb și arată o condiție de care depinde realizarea unei acțiuni. 

Răspunde la întrebarea:

 ,,cu ce condiție?"

Ex.👉 În caz de ploaie, ne adăpostim. (cu ce condiție ne adăpostim?)

În caz de ploaie=circumstanțial  condițional exprimat prin substantiv comun, feminin, sg, acuzativ, nearticulat

Circumstanțialul de scop

  👀Circumstanțialul de scop arată scopul unei acțiuni. Deci determină un verb, ca orice alt complement. 

Răspunde la întrebarea:

👉cu ce scop?

ex👉 Am venit pentru a te ajuta. (cu ce scop am venit?)

pentru a ajuta=circumstanțial de scop exprimat prin verb la infinitiv

💜Subliniați circumstanțialele de scop din următoarele enunțuri:

1. Am alergat prin magazine după cumpărături.

2. Mâine voi pleca pe câmp la cules de struguri.

3. Du-te acasă de învață!

4. S-a pregătit mult pentru acest colocviu.

5. Port ceasul bunicului spre aducere -aminte.

6. Tata a fost săptămâna trecută în pădure la vânat.

Circumstanțialul de timp

👀Circumstanțialul de timp (c. t.) determină un verb și răspunde la întrebările:

       👉când?👉de când?👉până când?

Stă în cazul acuzativ!

ex. Încep serviciul săptămâna viitoare. când încep?

săptămâna= c. t. exprimat prin substantiv comun, feminin, singular, caz acuzativ, articulat hotărât cu ,,a''.

ex. Coletul ajunge până mâine. până când ajunge?

până mâine= c. t. exprimat prin adverb de timp, caz acuzativ

💙💚

Circumstanțialul de mod

👀 Circumstanțialul de mod (c.m.)  stă pe lângă un verb și  răspunde la întrebările:

 👉cum? 👉în ce mod?

ex. Cum alerg? Alerg repede.

repede= c. m. exprimat prin adverb de mod, caz acuzativ

ex. Vorbește cu repeziciune. cum vorbește?

cu repeziciune= c.m. exprimat prin substantiv comun, feminin, singular, acuzativ, nearticulat

Complementul prepozițional (cu model de analiză)

 Complementul este partea secundară de propoziție care determină un verb. Vezi Povestea Propoziției 👇

Povestea Propoziției

Așa cum îi spune numele, complementul prepozițional este însoțit de o  prepoziție!

Prepoziții cunoașteți 😏: de, la, cu, prin, despre, pentru etc 👈 Stau în cazul acuzativ, nu? Deci și complementul nostru va sta doar în cazul acuzativ!

👉Întrebările vor fi toate însoțite de prepoziție: despre cine? despre ce? pentru cine? pentru ce? cu cine? cu ce? etc

Ex. Citim  despre Eminescu. despre cine citim?

 despre Eminescu= c. p. exprimat prin subst. propriu, singular, masculin, acuzativ, nearticulat

Alte exemple să fie exprimat prin alte părți de vorbire:

 Citim 👇

💧Citim despre el: c.p exprimat prin pronume personal 

💧Vorbim despre ceilalți: c.p. exprimat prin pronume demonstrativ 

💧Discutăm despre al doilea: c.p exprimat prin numeral ordinal 

💧Este vorba despre a economisi: c.p. exprimat prin verb la infinitiv

Povestea Propoziției

 Era odată un bărbat frumos, bun, responsabil și matur.👮👉 (Predicatul).

 S-a săturat să trăiască singur și s-a gândit că ar fi timpul să își întemeieze o familie frumoasă (Propoziția).

Și-a căutat soție la fel de frumoasă, cu care să se căsătorească și să devină o frumoasă pereche💃👉(Subiectul).

 Au trăit fericiți o vreme💑, dar la un moment dat se simțeau incompleți și au decis să facă copii, care să le coloreze viața. 

Primul născut a fost băiețel 👦👉(Atribut) și  semăna perfect cu mama. (băieții seamănă cu mamele, nu?) Chiar și când a mai crescut stătea tot lângă mama sa și era în acord cu ea la toate cele. Se potriveau de minune!

Tata a început să fie gelos pe relația lor. Și-a dorit și el o astfel de legătură! 

Din acest motiv, cei doi părinți au mai făcut un copil.

 Al doilea a fost fetiță 👧👉(Complement) și tata a avut noroc! Semăna un copil și cu el! Câtă fericire!  Fata îl urma fericită oriunde mergea. 

👀P.S: Predicatul și subiectul sunt părți principale de propoziție(părinți). Predicatul este cel mai important , fără de el  propoziția nu poate exista!.

👀Atributul și complementul sunt părți secundare de propoziție (copii), atributul determină substantivul și complementul determină verbul.

👫👦👧👫👦👧👫👦👧👫👦👧👫👦👧

Părți de vorbire sau părți de propoziție?

 👯Aceasta este permanenta confuzie pe care o faceți!👯

Haideți să o lămurim!👀

Când spunem parte de vorbire trebuie să ne gândim la cuvinte din dicționar, luate unul câte unul. Dacă deschidem dexonline.ro și căutăm orice cuvânt,  vom găsi astfel de exemple:

floare, florisubstantiv feminin

copac, copacisubstantiv masculin

isteț, isteațăadjectiv

scrie, scriuverb

treinumeral cardinal

eu, eupronume personal

apoiadverb

niștearticol nehotărât

despreprepoziție

săconjuncție

ofinterjecție

😊Așadar, în dicționar este precizat la orice cuvânt ce parte de vorbire este!!!!!!😊Simplu!

Dacă le numărăm pe cele de  mai sus, vom observa că părțile de vorbire sunt 10 la număr:

 substantiv, verb, adjectiv, pronume, numeral, adverb, prepoziție, interjecție, conjuncție și articol.

💬💬💬💬💬💬💬💬💬

Părțile de propoziție sunt cuvinte luate din propoziții. Noi vorbim în propoziții, nu în cuvinte separate, nu?

În propoziție, fiecare cuvânt are un rol pe care îl găsim punând întrebări.

 Propozițiile au: predicat, subiect, atribut, complement sau nume predicativ.

Așadar, avem 5 părți de propoziție!

👬Sper că ați înțeles și nu le mai confundați de acum înainte! 👬

🫴Parte de vorbire= valoare morfologică

🫴Parte de propoziție= valoare sintactică

Enunțul exclamativ

 Alcătuiește un enunț exclamativ în care adjectivul ,,mâhnit” să aibă funcția sintactică de nume predicativ.

💃exclamativ, adică să exprime stări sufletești ( tristețe, bucurie, mirare etc) 👏 la final cu semnul exclamării !

............................................!👈👀

Numele predicativ îl putem pune după verbul ,,este” la orice mod și timp personal, nu? 💤

Modele de răspuns:

Nu mai fi mâhnit! 😌   👉la mod imperativ, formă negativă

Aș fi mâhnit la plecarea ta!  😒  👉la mod condițional-optativ, prezent 

Copilul este mâhnit! 👶     👉la mod indicativ, prezent

💬Și tot așa, faceți voi alte exemple cu alte timpuri....😂😂😂

Alcătuiește un enunț imperativ...

 Alcătuiește un enunț imperativ în care substantivul ,,rege” să aibă funcția sintactică de atribut.

👀 imperativ, adică o poruncă, un sfat, un îndemn....👈 la final cu semnul exclamării!

.......................................................................!👈👈👈

Atributul e copilul substantivului .....deci îmi construiesc o secvență de genul ,,coroana de rege” sau ,,coroana regelui”

Modele de răspuns:👇

Aduceți coroana regelui!

Pune-ți coroana de rege!

vezi și:👇

Alcătuiește un enunț interogativ ...(model de răspuns)

Enunțul exclamativ ( cerință la Evaluare Națională)

Alcătuiește un enunț asertiv... (model de răspuns)

 Alcătuiește o propoziție asertivă în care pronumele cu funcție sintactică de subiect din enunțul

 ,, Acolo nu ne bate nimeni.” să fie complement indirect.

Citim pe bucăți ....și facem schemă....

Alcătuiește o propoziție asertivă ...

........................................................................(la sfârșit punct, nu?)😇

în care pronumele ....subliniem pe ciornă pronumele...,,Acolo nu ne bate nimeni.” ..găsim verbul personal: bate.... punem întrebarea subiectului ,,cine bate?”=nimeni=

Așadar, cuvântul ,,nimeni” să fie complement indirect. Complementul indirect știm că răspunde la întrebarea : ,,cui? - nimănui

Ex. de răspuns: ,, Nu aduce nimănui beneficii.”

👧 Greu?

Alcătuiește un enunț interogativ ...(model de răspuns)

Model de cerință B.6 :

Alcătuiește o propoziție interogativă în care substantivul cu funcție sintactică de subiect din enunțul ,,Ore, zile întregi, peisajul rămânea același”. să fie atribut.

Cum facem?

 Propoziția interogativă are la final semnul întrebării, nu?✋👈

Important la acest tip de exercițiu este să citim cerința pe bucăți, deci....cerința sună așa:

,,Alcătuiește o propoziție interogativă.... ”(aici gândim...ca este prima parte din cerință

și începem să facem o schemă pe ciornă:

...............................................................................................? Da?😋

Continuăm să citim cerința ,,în care substantivul ...” (din nou ne oprim și vom sublinia toate substantivele din text)

,,Ore, zile întregi, peisajul rămânea același”.

Le-am găsit...😜

Continuăm cerința

,,cu funcție sintactică de subiect” , știm că subiectul răspunde la întrebarea ,,cine?”, pusă pe lângă predicat...așadar avem nevoie și de predicat 💪  Predicatul e cel mai tare din propoziție....verbul...

în propoziția noastră cuvântul  ,,rămâne”. Așadar ,,cine rămâne?”, ,,cine rămâne același?”=peisajul=

L-am gasit...😜

Continuăm cerința

,,să fie atribut”.

Știm că atributul este copil de substantiv, determină un substantiv...așadar, trebuie să facem un atribut substantival, în acuzativ sau genitiv. 

 În acuzativ ar fi mai simplu pentru că are prepoziție: de, despre, la etc

Ex de răspuns: Compunerea despre peisajul de primăvară a ieșit  frumoasă?

Ex de răspuns în genitiv: (a cui? -a peisajului) Frumusețea peisajului era uluitoare?

Circumstanțialul de loc

 Circumstanțialul de loc stă lângă un verb și răspunde la întrebările:

 unde? încotro? de unde? până unde?

ex. unde merg? Merg la magazin.

la magazin= circumstanțial de loc exprimat prin substantiv comun, gen neutru, nr sg, caz acuzativ, nearticulat 

ex. de unde vine? Vine de  acasă.

de acasă= circumstanțial de loc exprimat prin adverb de loc, caz acuzativ

👀* c.c.l. stă în cazul acuzativ, dacă nu are altă prepoziție specifică altui caz.

Complementul direct ( cu exemplu de analiză)

👀 Complementul este parte secundară în propoziție,  pentru că stă pe lângă un verb ( copilul verbului, ,,fata lui tata`` în Povestea  Propoziției, pe care o puteți citi aici 👇)

Povestea Propoziției

Complementul direct răspunde la întrebările: pe cine? ce? (ceva)

ex. pe cine ai ajutat? 

👉Am ajutat o bătrânică în autobus.

ce ați adus?

👉 Ați adus hrană  =(ceva) pentru porumbei. 

o bătrânică=complement direct exprimat prin substantiv comun, gen feminin, nr sg, caz acuzativ, articulat nehotărât ,,o”

hrană=complement direct exprimat prin substantiv comun, gen feminin, nr sg, caz acuzativ, nearticulat

👀Rețineți: complementul direct stă în cazul acuzativ mereu!

💪💪💪

Rolul semnelor de punctuație

 

SEMNUL DE PUNCTUAŢIE	UTILIZAREA
.  PUNCTUL	marchează sfârşitul unei propoziţii enunţiative, al unor fraze, sfârşitul unor enunţuri fragmentare- mai ales în dialog etc.
?  SEMNUL ÎNTREBĂRII	marchează sfârşitul unei propoziţii interogative (intonaţia specifică).  asociat cu semnul exclamării, punctele de suspensie, măreşte expresivitatea enunţului.
!  SEMNUL EXCLAMĂRII	marchează sfârşitul unei propoziţii exclamative (intonaţia specifică).  exprimă nedumerire, surpriză, uimire.
…  PUNCTELE DE SUSPENSIE	marchează întreruperile din cursul vorbirii sau gândirii.  marchează întreruperea unui text citat sau omitarea unui pasaj.
:  DOUĂ PUNCTE	se folosesc înaintea unei enumerări, unei pauze, înaintea vorbirii unei persoane, înaintea unei explicaţii sau precizări, în faţa unui citat, unei concluzii etc.
,  VIRGULA  ! NU SE PUNE VIRGULĂ ÎNTRE SUBIECT ŞI PREDICAT	se foloseşte în delimitarea propoziţiilor coordonate (realizează raportul de coordonare prin juxtapunere între propoziţii).  se foloseşte între elementele unei enumerări, între elementele subiectului sau numelui predicativ multiplu.  izolează apoziţia simplă sau dezvoltată de restul propoziţiei.  desparte de restul propoziţiei locuţiunile conjuncţionale aşadar, prin urmare.  desparte de restul propoziţiei gerunziile şi participiile aflate la începutul comunicării.  izolează complementele circumstanţiale aşezate între subiect şi predicat.  izolează substantivul în cazul vocativ de restul propoziţiei.  izolează interjecţiile exclamative de restul propoziţiei, marchează lipsa predicatului etc.
–   LINIA DE PAUZĂ	marchează o explicaţie, o adăugire, o apreciere.
;  PUNCTUL ŞI VIRGULA	delimitează în frază propoziţiile sau grupurile de propoziţii care sunt independente sintactic, dar sunt suficient de apropiate ca înţeles.  apare în enumeraţii, indicând o pauză mai mare decât cea notată prin virgulă, dar mai mică decât cea redată prin punct.
„”  GHILIMELELE   ( semnele citării)	încadrează reproducerea directă, exactă a ceea ce spune o persoană, a ceea ce gândeşte un personaj (monolog interior);  marchează un citat.
« »  GHILIMELE FRANŢUZEŞTI	marchează un citat în interiorul altui citat ( GHILIMELE ÎN GHILIMELE).
—  LINIA DE DIALOG	marchează începutul vorbirii directe a fiecărui participant la dialog; este mai lungă decât cratima sau linia de pauză.
ALINEATUL	marchează începutul unui text, schimbarea unei idei, fiind spaţiul mai mare, de un tab la calculator, faţă de marginea paginii~ 2 cm.
( ), [ ]  PARANTEZELE	indică un adaos în enunţ.  indică absenţa din textul citat a unor cuvinte/ fragmente etc.