O stradă cu sentimente de Ana Blandiana

 Textul are caracter fantastic-alegoric, deoarece autoarea transformă sentimentele în personaje și locuri pentru a descrie lumea interioară a ființei umane. 

Valori

1. Sinceritatea. Sentimentele se manifestă deschis, fără mască. Textul subliniază importanța exprimării autentice, fără falsitate.

2. Bunătatea. Emoțiile pozitive creează o atmosferă armonioasă. Bunătatea este prezentată  ca o forță care poate modela relațiile dintre oameni.

3. Empatia. Fiecare sentiment este redat cu finețe. Se valorizează trăirile fragile și profunde ale omului. Personificarea sentimentelor ne ajută să înțelegem ceea ce trăiește celălalt. Textul încurajează  capacitatea de a simți alături de ceilalți.

4. Autocunoașterea. Copilul-narator descoperă ,,strada” ca pe o lume nouă. Cititorul este invitat să se gândească la propriile trăiri și reacții. Asemănarea lumii sentimentelor cu o stradă sugerează nevoia de cunoaștere a propriei interiorități. Strada devine  un ,,spațiu” interior de explorat.

5. Imaginația. Autoarea creează un univers în care sentimentele sunt locuitori sau obiecte.

6. Poetizarea cotidianului. O stradă banală  devine o metaforă pentru viața afectivă. Textul valorifică frumusețea ascunsă în lucrurile simple.

7. Reflecția asupra naturii umane. Textul arată că sentimentele sunt diverse, complexe și uneori contradictorii. Sugerează ideea că lumea interioară este la fel de reală ca și cea exterioară.

8. Nostalgia copilăriei. Naratorul -copil vede lumea cu inocență și uimire.

O, rămâi...de Mihai Eminescu

 Poezia promovează o viziune culturală specific romantică, aceea că natura este un spațiu sacru, armonios și protector. Codrul este personificat și ridicat la rang de prieten, sfetnic și sprijin moral, poezia constituindu-se ca un dialog între pădure și eul liric.

Valori:

1. Conexiunea dintre om și natură. În spațiul tradițional românesc se creează o legătură organică, familiară  între om și codru. Codrul devine un refugiu unde omul își găsește adevărata pace și autenticitate. Codrul simbolizează continuitatea, pe când ființa umană este trecătoare. 

2. Fidelitatea și prietenia. Așa cum spune cunoscuta vorbă românească, ,,codrul e frate cu românul”. Chemarea codrului transmite devotament, grijă, stabilitate, prietenie sinceră, necondiționată. 

3. Simplitatea și sinceritatea. Adevărata liniște nu vine din ambițiile lumii, ci din simplitate. Poezia sugerează ca morală revenirea la valorile esențiale: liniște, echilibru și sinceritate afectivă.

4. Acceptarea destinului. Chiar dacă omul pleacă din codru, natura rămâne aceeași. Omul devine simbol al devenirii, al fragilității și al efemerității, pe când codrul simbolizează prietenia, echilibrul și eternitatea. Așadar lumea trece, dar valorile profunde rămân: natura, armonia și echilibrul.

5. Regăsirea de sine. Poezia sugerează că omul se regăsește moral și spiritual atunci când este în contact cu natura, renunțând la agitația lumii. Omul are nevoie mereu de armonie și de regăsire.

Limba noastră de Alexei Mateevici

 Poezia prezintă limba maternă ca un simbol suprem al identității naționale, o comoară culturală, o valoare morală și spirituală, metaforele și comparațiile sugerează că limba nu este doar mijloc de comunicare, ci și obiect al contemplării estetice. 

Valori:

1. Valoarea limbii  ca esență a identității unui popor. Prin limbă se asigură continuitatea istorică și legătura cu strămoșii. Limba are rol central în formarea conștiinței naționale, de aceea este comparată cu o comoară.

2. Valoarea limbii  ca izvor al culturii, prin capacitatea limbii de a crea opere artistice. Limba reprezintă cartea, cunoașterea și educația.

3. Valoarea limbii ca păstrătoare a adevărului, a credinței și a tradițiilor. Prin limbă se transmite patrimoniul spiritual, de aceea limba este un element sacru al comunității, iar respectul pentru limbă devine echivalent cu respectul de sine.

Bunica de Ștefan Octavian Iosif

 Poetul își amintește de bunica sa, o femeie bătrână, blândă și evlavioasă, care își petrece viața în rugăciune și în dragoste pentru familie. Ea este imaginea răbdării și a înțelepciunii, trăind simplu și curat, în armonie cu lumea și cu Dumnezeu.

    1. Valoarea familiei. Bunica e figura centrală a familiei, o prezență caldă care oferă iubire, sfaturi și echilibru. Ea simbolizează continuitatea neamului și puterea tradiției.

    2. Valoarea credinței. Bunica este un simbol al evlaviei și al legăturii cu divinitatea. Prin rugăciunea ei, familia este protejată și binecuvântată. Poemul exprimă credința simplă, curată, a oamenilor de la țară.

Textul trezește emoția, duioșia și recunoștința față de bunici și copilărie. Bunica devine un simbol al iubirii necondiționate și al protecției. Poezia este un omagiu adus familiei, credinței, simplității și blândeții sufletești.

Vulpea și barza de Jean de la Fontaine

 Fabula are un subiect simplu, cu rol moralizator și formativ. Ilustrează, într-o formă plină de farmec, o lege morală universală: ,,Răul se întoarce asupra celui care îl face.” Prin urmare, valorile fundamentale ale textului sunt: dreptatea, respectul, echitatea, sinceritatea și responsabilitatea morală.

    1. Dreptatea și echitatea. Fiecare primește , mai devreme sau mai târziu , ceea ce merită.

    2. Cinstirea reciprocă. Trebuie să te porți cu ceilalți așa cum ai vrea să se poarte ei cu tine.

    3. Pedeapsa pentru răutate. Egoismul șu ura vulpii se întorc împotriva ei.

    4. Respectul față de ceilalți. Fabula critică lipsa de respect și ironia nejustificată. 

Morala fabulei: ,,Cine face rău, rău să aștepte.”

Toate pânzele sus! de Radu Tudoran

 Cartea urmărește călătoria corabiei Speranța și a echipajului condus de căpitanul Anton Lupan, plecat în jurul lumii în căutarea prietenului său, Pierre Vaillant. Dincolo de aventurile maritime, textul devine o poveste despre prietenie, curaj, solidaritate și ideal.

    1. Curajul și perseverența. Anton Lupan nu renunță la căutarea prietenului său, chiar dacă expediția implica riscuri uriașe.

    2. Cinstea și onoarea. Fiecare personaj își respectă cuvântul dat și valorile cavalerești sunt repere de conduită. 

    3. Spiritul de sacrificiu. Toți sunt dispuși să își riște viața pentru idealul comun.

    4. Solidaritatea umană. Echipajul este o mică familie în care toți se sprijină reciproc.

    5. Speranța. Corabia însăși se numește Speranța , simbolizând încrederea în oameni și în idealuri, chiar și în momente de cumpănă.

    6. Deschiderea către diversitate. Personajele întâlnesc oameni de culturi diferite, dar păstrează respectul pentru toți. 

Micul prinț de Antoine de Saint-Exupery

 Cartea este o poveste alegorică despre iubire, prietenie, inocență și sensul vieții. Prin călătoria micului prinț pe diferite planete, autorul transmite valori precum:

    1. Valoarea iubirii. Relația micului prinț cu trandafirul arată că iubirea adevărată înseamnă grijă, răbdare și responsabilitate. Ceea ce este cu adevărat important ,,nu se vede cu ochii, ci cu inima”. Așadar iubirea este cea care dă sens existenței. 

    2. Valoare prieteniei. Întâlnirea cu vulpea îl învață ce înseamnă să ,,îmblânzești”, adică să creezi legături unice  între ființe. Prietenia este prezentată ca o formă de cunoaștere și de apropiere sufletească, care ne face mai buni. Ea aduce bucurie, dar și responsabilitate. 

    3. Valoarea inocenței și a copilăriei. Personajul vede lumea prin ochi de copil, adică sincer, curat și cu curiozitate. Autorul sugerează ideea că adulții uită esențialul, fiind prea preocupați de lucrurile materiale. 

    4. Valoarea cunoașterii și a reflecției. Prin vizitele pe diverse planete, el descoperă natura umană, vanitatea, mândria, singurătatea , dar și înțelepciunea. El învață că adevărata cunoaștere vine din experiență și din inimă, nu doar din rațiune.

    5. Valoarea responsabilității și a devotamentului. Lecția responsabilității o învață de la vulpe: ,,Ești răspunzător pentru ceea ce ai îmblânzit”. Micul prinț își asumă responsabilitatea față de trandafirul său și înțelege sensul devotamentului.

Mesajul cărții este profund: ,,Adevărata frumusețe a lumii se vede doar cu inima, nu cu ochii.”

Prâslea cel voinic și merele de aur cules de Petre Ispirescu

 Basmul ilustrează lupta dintre bine și rău și formarea eroului prin curaj, înțelepciune și dreptate. 

    1. Valoarea curajului și a vitejiei. Prâslea, fiul cel mic al împăratului, are curajul de a înfrunta pericolele pe care ceilalți frați le-au evitat. el se luptă cu zmeii, coboară în lumea de dedesubt și își salvează frații, dovedind spirit de sacrificiu. 

    2. Valoarea cinstei și a dreptății. Spre deosebire de frații săi, Prâslea rămâne loial și moral, nu caută laude, ci își face datoria. Dreptatea iese la iveală în final, adevărul triumfă și Prâslea este răsplătit.

    3. Valoarea inteligenței și a istețimii. Eroul nu se bazează doar pe forță, ci și pe istețime și înțelepciune. Prin gândire și prudență, reușește să învingă zmeii și să iasă din încercări aparent imposibile. Inteligența este o armă a binelui. 

    4. Valoarea loialității și a iubirii. Personajul se dovedește credincios și bun, salvează fiicele împăratului și se îndrăgostește de cea mai mică. Dragostea lor este curată și sinceră , o răsplată morală pentru faptele lui bune. 

    5. Valoarea binelui  și a răului. Binele este reprezentat prin Prâslea și răul prin frații trădători și zmei. Binele învinge întotdeauna, iar eroul primește răsplata meritată, împlinindu-se astfel justiția divină. 

Mesajul textului este că adevăratul erou este cel care învinge prin muncă, curaj și bunătate, nu prin viclenie sau putere trupească.

Eu sunt Malala de Malala Yousafzai

 Cartea este o autobiografie impresionantă despre curaj, educație și dreptate. Prin exemplul ei, Malala transmite valori fundamentale precum: educația, libertatea, curajul, dreptatea, pacea și iubirea de oameni. Este povestea reală a unei fete pakistaneze care a luptat pentru drepturile fetelor la școală.

    1. Valoarea educației. Malala crede că educația este cea mai puternică  armă împotriva ignoranței, violenței și sărăciei. ,, Un copil, un profesor, un pix și o carte pot schimba lumea”.

    2. Curajul și demnitatea. Fata dovedește un curaj extraordinar , vorbind deschis împotriva talibanilor care interziceau fetelor să meargă la școală. Deși este amenințată și rănită, ea nu renunță la lupta ei. 

    3. Dreptatea și libertatea. Malala militează pentru drepturile femeilor  și pentru egalitatea între oameni. Ea luptă pentru libertatea de a învăța, gândi și trăi în pace. Textul promovează libertatea de exprimare și dreptatea socială.

    4. Familia și iubirea. Familia este sprijinul care dă forță și curaj. Tatăl ei, Ziauddin, o inspiră și îi dă încredere. 

    5. Pacea și umanitatea. Cartea condamnă violența, războiul și fanatismul religios. Malala promovează pacea, dialogul și toleranța între oameni. Ea devine un simbol al umanității și al speranței pentru o lume mai bună.

Oracolul de Mircea Cărtărescu

 Deși aparent simplu, textul este bogat în valori morale, estetice și existențiale. Ca teme, întâlnim copilăria, prietenia, prima iubire și misterul adolescenței.

    1. Valoarea copilăriei și a inocenței. Naratorul evocă cu nostalgie perioada copilăriei, transformând-o în simbol al purității. Copilăria, cu emoțiile și jocurile ei specifice, dar și cu descoperirea treptată a vieții, se încheie o dată cu apariția sentimentelor mature.

    2. Valoarea prieteniei și a iubirii. Relațiile dintre copii sunt pline de sinceritate și emoție. Iubirea adolescentină față de o fată care scrie într-un oracol  e o iubire pură, idealizată, exprimată timid prin jocuri sau simboluri.

    3. Valoarea sincerității și a cunoașterii de sine. Oracolul în care copiii răspund la întrebări despre viață, iubire și idealuri, este un pretext pentru introspecție. Personajele își exprimă gândurile și visele, ceea ce le ajută să se descopere. Este o încercare de a înțelege ce simt și cine sunt. 

    4. Valoarea memoriei și a trecerii timpului. Narațiunea e construită ca o amintire, o reîntoarcere în trecut. Autorul arată cât de importantă este păstrarea amintirilor, pentru că ele ne definesc și ne leagă de ceea ce am fost. Nostalgia devine o valoare estetică a textului.

Mesajul textului este că adevărata frumusețe a vieții stă în emoțiile sincere și în amintirile care ne formează ca oameni.

Take, Ianke și Cadîr de Victor Ion Popa, valori morale, sociale și umane

     Piesa de teatru promovează toleranța, prietenia, omenia, iubirea, cinstea și respectul față de ceilalți. Este o lecție despre unitate în diversitate și despre faptul că adevărata credință este iubirea de oameni.

    1. Toleranța și conviețuirea pașnică. Cele trei personaje de religii și naționalități diferite se respectă și colaborează, demonstrând că omenia este mai importantă decât diferențele religioase. Take, Ianke și Cadîr glumesc pe seama diferențelor dintre ei, nu se urăsc niciodată, ba chiar se sprijină reciproc.

    2. Prietenia și solidaritatea. Relația dintre cei trei este o metaforă a prieteniei autentice. În momente de cumpănă, se ajută unul pe altul , arătând că umanitatea este mai puternică decât orice barieră culturală.

    3. Omenia și bunătatea. Omenia este valoarea centrală a piesei, capacitatea de a face bine, de a ierta și de a înțelege suferința celuilalt.

    4. Iubirea și înțelegerea între generații. Prejudecățile religioase fac ca dragostea dintre Ana, fiica lui Take și Ionel, fiul lui Ianke, să întâlnească piedici, dar iubirea și libertatea de a alege triumfă în final.

    5. Morala și dreptatea. Cei trei negustori sunt corecți și cinstiți în afaceri, modele de comportament moral într-o societate care valorizează onoarea.

    6. Umanismul. Piesa ne transmite mesajul că, oamenii, indiferent de naționalitate, religie sau cultură, sunt egali și pot trăi în pace dacă pun omenirea mai presus de dogme.

Platanos de Doina Ruști

 Valori:

1. Prietenia și Loialitatea- textul explorează dinamica prieteniei dintre Sisinel și Platanos, subliniind importanța loialității. Sisinel părăsește inițial vechii prieteni pentru Platanos, dar ulterior realizează că a făcut o greșeală. Reîntâlnirea cu Vio și Năsosu îl face fericit, ilustrând ideea că prietenia adevărată rezistă încercărilor.

2. Căutarea identității- personajele încearcă să-și găsească locul în lume prin auto-descoperire și acceptarea propriei naturi. Din acest motiv Platanos își alege un nume simbolic.

3. Modestia și Sinceritatea- Platanos, deși admirat, rămâne modest, evitând să fie îngâmfat. 

4. Empatia și Înțelegerea- personajele demonstrează empatie față de perspectivele diferite, iar Platanos devine un simbol al înțelegerii prin povestirile sale captivante. Sisinel îl admiră profund, dorind să-l asculte ore în șir.

Tezeu și Minotaurul de Florin Bican

 Textul evidențiază faptul că victoria adevărată necesită nu doar forță, ci și înțelepciune, responsabilitate și conștientizarea consecințelor acțiunilor. 

Valori:

1. Curajul și eroismul. Din dorința de a-și proteja poporul Tezeu înfruntă pericolul, oferindu-se voluntar să se confrunte cu Minotaurul, deși știe că își riscă viața.

2. Inteligența și strategia. Tezeu nu se bazează doar pe forță, ci folosește firul Ariadnei pentru a naviga prin labirint, demonstrând importanța rațiunii și a planificării în înfrângerea obstacolelor.

3. Datoria și sacrificiul. Ca prinț al Atenei, Tezeu își asumă responsabilitatea de a pune capăt sacrificiilor umane impuse de Minos. Acest lucru ilustrează devotamentul față de comunitate și sacrificiul personal.

4. Iubirea și recunoștința. Ariadna îl ajută din dragoste, iar el, deși o părăsește mai târziu, inițial acceptă ajutorul ei, subliniind valoarea sprijinului reciproc.

5. Consecințele neglijenței. Tezeu uită să schimbe pânzele corabiei cu cele albe, ceea ce duce la sinuciderea tatălui său, Egeu. Episodul subliniază importanța atenției la detalii și a promisiunilor.

6. Justiția și eliberarea din tiranie. Uciderea Minotaurului reprezintă triumful binelui asupra răului și eliberarea Atenei, reflectând lupta împotriva opresiunii.

Vrem să vă dăruim câte o fereastră de Matei Vișniec

 Piesa este o meditație asupra valorilor universale, transmise prin metafore vizuale, ferestre și cărți.

Valori:

1. Prietenia și solidaritatea. Radu, Doinița și Eliza, deși au personalități diferite, se sprijină reciproc și descoperă puterea colaborării. Prietenia îi ajută să depășească teama și confuzia din mediul necunoscut al bibliotecii. 

2. Educația și puterea cărților. Personajele descoperă lumi noi prin lectură. Biblioteca simbolizează cunoașterea și explorarea, iar ferestrele reprezintă metafore ale perspectivelor pe care le oferă educația. Textul subliniază ideea că cititul poate deschide ,,ferestre” către înțelegerea de sine și a celorlalți.

3. Empatia și înțelegerea interculturală. Personajele descoperă trăiri comune, deși provin din medii diferite. 

4. Libertatea și imaginația. Fereastra devine un simbol al libertății de a visa și explora. Personajele folosesc imaginația pentru a transforma un mediu închis într-un loc plin de perspective. Se sugerează ideea că prin creativitate și curiozitate omul se poate elibera din constrângerile fizice.

5. Descoperirea de sine. Prin interacțiuni și cărți, personajele își descoperă pasiunile, Doinița pentru artă și Eliza pentru explorare. Se evidențiază ideea că învățarea este un proces personal.

Ca peștele în copac de Lynda Mullaly Hunt

 Cartea transmite, prin povestea emoționantă a lui Ally, valori universale precum compasiunea, curajul de a cere ajutor și puterea comunității.

Valori:

1. Empatia și înțelegerea. Ally, personajul principal, se confruntă cu batjocura colegilor din cauza dislexiei. Prietenii ei adevărați , Keisha și Albert, o susțin necondiționat, demonstrând empatie și înțelegere a diferențelor. Profesorul nou observă dificultățile ei și o ajută, subliniind importanța susținerii din partea adulților în asemenea cazuri.

2. Reziliența și perseverența. Deși consideră că nu va reuși niciodată să citească și să scrie, își depășește limitele prin efort susținut și sprijin. 

3. Prietenia autentică. Relația de prietenie dintre cei trei subliniază că prietenia adevărată este un refugiu sigur împotriva bullying-ului. Prietenii o ajută să-și dezvolte potențialul, arătând că legăturile sincere sunt esențiale în dezvoltare personală.

4. Educația adaptată și incluziunea. Ajutorul susținuta l profesorului prin metode de învățare personalizată subliniază nevoia unui sistem educațional care sp corespundă nevoilor individuale.

5. Acceptarea de sine și a celorlalți. Ally învață să își recunoască dificultățile și să se accepte așa cum este. Colegii ei descoperă treptat importanța toleranței. iar această schimbare colectivă reflectă respectul pentru diversitate. 

La Medeleni de Ionel Teodoreanu

 Textul reflectă viața patriarhală din perioada interbelică și evoluția psihologică a personajelor.

Valori:

1. Familia și căminul. În centrul operei stă   familia Deleanu, iar legăturile dintre membrii săi sunt marcate de iubire, conflict și reconciliere. Moșia Deleanu reprezintă un refugiu afectiv, iar vânzarea ei după moartea Olguței subliniază importanța memoriei și a atașamentului de locuri.

2. Prietenia și loialitatea. Prietenia dintre cei trei copii, frații Dănuț și Olguța și Monica devine un pilon al maturizării, deși este complexă, combinând sprijinul reciproc cu rivalitatea și complicitatea. 

3. Dragostea în multiplele ei forme:

-iubire copilărească. Monica se îndrăgostește de Dănuț încă din copilărie și la maturitate se căsătoresc.

-iubirea neîmplinită. Olguța se îndrăgostește de Vania, dar boala și sinuciderea acesteia transformă pasiunea într-o tragedie.

-iubirea familială. Părinții își sprijină copiii și în momente dificile.

4. Educația și ascensiunea socială. Dănuț pleacă la studiu la București. Aceasta simbolizează dorința de cunoaștere și emancipare, reflectând tensiunea dintre tradiție și modernitate.

5. Responsabilitatea și maturizarea. Dănuț, inițial visător și revoltat, acceptă în final responsabilitatea căsătoriei cu Monica, iar Olguța plătește prețul alegerilor impulsive.

6. Natura și spiritualitatea. Medeleni este descris ca un paradis idilic, unde natura joacă rol terapeutic și simbolic. Armonia de acolo este perturbată doar de intruziuni ale realității precum boala sau moartea. 

Meșterul Manole, balada populară

 Balada, pilon al literaturii române, oferă o viziune aspră, dar poetică asupra condiției artistului.

Valori:

1. Sacrificiul pentru creație. Sacrificiul pe care îl face Manole pentru a finaliza biserica, jertfirea soției sale, Mira, simbolizează ideea că adevărata creație artistică necesită sacrificii extreme, uneori chiar viața celor dragi.

2. Conflictul dintre vocație și dragoste. Manole este prins într-o dilemă tragică, pasiunea pentru creație și dragostea pentru soția sa, transformându-l într-un erou tragic.

3. Efemeritatea vieții și eternitatea artei. Biserica rămâne o operă de artă eternă, care supraviețuiește creatorului său. Arta este singura cale de a deveni nemuritor. 

4. Destinul tragic al geniului. Manole își trăiește destinul cu conștiința clară a tragediei, suferința sa este glorificată ca partea procesului creativ, el devenind un martir al frumosului.

5. Răzvrătirea colectivă. Grupul de zidari oscilează între loialitate și revoltă. Pe parcursul întâmplărilor ei condamnă jertfa, amplificând drama individuală a lui Manole, dar o acceptă în final.

Miorița, balada populară

 Balada este un pilon al identității românești, promovând o filosofie a integrității și comuniunii cu natura.

Valori:

1. Acceptarea morții ca ciclu natural. Ciobanul moldovean percepe moartea nu ca pe un sfârșit, ci ca pe o nuntă, care prin metaforele naturii (soarele, luna, brazii, stelele) sugerează că moartea e o reuniune cu universul.

2. Dragostea pentru viață și profesie. Ciobanul dorește să fie îngropat în strunga oilor. cu fluierul la cap, simbolizând legătura eternă cu munca și pasiunea sa.

3. Demnitatea în fața adversarului. Ciobanul nu se răzbună când află ce doresc să îi facă tovarășii lui și își acceptă cu demnitate destinul.

4. Grija față de mamă. Ciobanul cere mioarei să o consoleze pe mama lui bătrână și să îi cruțe durerea, prin ascunderea adevărului.

5. Păstrarea tradițiilor. Transhumanța este obicei păstoresc, la fel și moartea văzută ca nuntă, în rândul tinerilor necăsătoriți.

Toate pânzele sus! de Radu Tudoran

 Textul plasează acțiunile într-un cadru de aventură maritimă și explorare și explorează teme despre natura umană și relațiile sociale.

Valori:

1. Prietenia și loialitatea. Anton Lupan pornește pe mare  în căutarea prietenului său dispărut, Pierre Vaillant, demonstrând devotament și angajament față de legătura lor. Relațiile dintre membrii echipajului navei Speranța sunt construite pe încredere și sprijin reciproc, esențiale pentru supraviețuirea în fața pericolelor.

2. Curajul și perseverența. Personajele se confruntă cu necunoscutul, cu furtuni și cu pirați, dar continuă călătoria cu determinare. Călătoria spre Țara de Foc este un vis al lui Anton Lupan, la care nu renunță nici atunci când șansele cunt minime.

3. Explorarea și căutarea cunoașterii. Romanul glorifică spiritul de aventură și dorința de a descoperi locuri necunoscute, inspirând cititorii să-și lărgească orizonturile.

4. Solidaritatea și acceptarea diferențelor. Echipajul este format din oameni de diferite origini care învață să colaboreze în ciuda diferențelor sociale  sau culturale.

Prostia omenească de Ion Creangă

 Textul este o celebrare a rațiunii și a simplității, o satiră a limitelor umane.

Valori:

1. Critica prostiei și a lipsei de logică ( frica irațională, lenea și lipsa de creativitate) Nevasta și soacra plâng de frica unui drob de sare care ar putea cădea de pe horn și le-ar ucide copilul. Personajul încearcă să arunce nuci cu furca în pod sau să tragă vaca pe șură în loc să coboare fânul.

2. Importanța rațiunii și a soluțiilor practice. Drumețul devine simbolul rațiunii, oferind soluții simple la problemele întâlnite. El sugerează folosirea toporului pentru a face o fereastră în loc să ,,care soarele” sau îndrumă rotarul să demonteze carul pentru a-l scoate afară.

3. Acceptarea imperfecțiunilor. Se subliniază că prostia este un fenomen universal, este onmiprezentă, dar ea poate fi temperată prin rațiune.

4. Încurajarea gândirii critice. Copiii sunt educați să găsească soluții simple și să le evite pe cele complicate.