Prostia omenească de Ion Creangă

 Textul este o celebrare a rațiunii și a simplității, o satiră a limitelor umane.

Valori:

1. Critica prostiei și a lipsei de logică ( frica irațională, lenea și lipsa de creativitate) Nevasta și soacra plâng de frica unui drob de sare care ar putea cădea de pe horn și le-ar ucide copilul. Personajul încearcă să arunce nuci cu furca în pod sau să tragă vaca pe șură în loc să coboare fânul.

2. Importanța rațiunii și a soluțiilor practice. Drumețul devine simbolul rațiunii, oferind soluții simple la problemele întâlnite. El sugerează folosirea toporului pentru a face o fereastră în loc să ,,care soarele” sau îndrumă rotarul să demonteze carul pentru a-l scoate afară.

3. Acceptarea imperfecțiunilor. Se subliniază că prostia este un fenomen universal, este onmiprezentă, dar ea poate fi temperată prin rațiune.

4. Încurajarea gândirii critice. Copiii sunt educați să găsească soluții simple și să le evite pe cele complicate.