Limba și literatura română pentru clasele V-VIII

Fotografia mea
Găsiți pe această pagină de blog noțiuni explicate simplu, logic și clar, exerciții rezolvate în comentarii, modele de rezolvare a exercițiilor de la E.N. pe itemi, lecturi suplimentare necesare, rezumate, exemplificarea valorilor regăsite în textele literare studiate în gimnaziu și multe altele utile studiului limbii române. Pe scurt, aveți aici toate pârghiile necesare pentru a vă pregăti pentru evaluare. Pentru o vizualizare detaliată a materialelor, afișați vizualizarea pentru web, pe care o regăsiți la subsolul paginii!

26 decembrie 2025

Mesajul poeziei – model de răspuns pentru Evaluarea Națională clasa a VIII-a

Mesajul poeziei reprezintă ideea principală transmisă de autor și reflectă viziunea acestuia asupra naturii, a lumii sau a sentimentelor umane. În cadrul Evaluării Naționale, formularea corectă a mesajului poeziei este esențială pentru obținerea unui punctaj bun.

Cum se formulează mesajul poeziei la Evaluarea Națională

Pentru a formula corect mesajul poeziei, elevul trebuie să identifice ideea centrală a textului liric și să o exprime clar, într-o frază coerentă. Răspunsul trebuie să evidențieze:

  • tema poeziei;
  • sentimentul dominant;
  • viziunea autorului asupra realității prezentate.

Formularea trebuie să fie simplă, clară și adaptată limbajului de examen.

Mesajul poeziei „Iarna” – model de răspuns

Mesajul poeziei este că iarna este un anotimp frumos și vital, care impresionează prin măreție, ordine și armonie, trezind în sufletul omului admirație și bucurie.

Poetul prezintă natura hibernală într-o lumină pozitivă, evidențiind frumusețea peisajului și echilibrul existent în univers.

Elemente care susțin mesajul poeziei

Eul liric

Eul liric apare în ipostaza unui observator obiectiv al naturii. Acesta contemplă peisajul de iarnă cu admirație și surprinde frumusețea și armonia anotimpului rece, fără a interveni direct în desfășurarea imaginilor poetice.

Elementele cadrului natural

Un element important al cadrului este zăpada, simbol al purității și al liniștii. Albul uniform al zăpezii transformă natura într-un peisaj feeric, sugerând calm, prospețime și ordine.

Un alt element al cadrului este soarele, simbol al luminii și al vitalității. Acesta este personificat ca fiind „rotund și palid”, contrastând cu frigul iernii și sugerând echilibrul dintre forțele naturii.

Sentimente și stare lirică

Sentimentul dominant este admirația. Aceasta se manifestă prin descrierea amplă a peisajului și prin tonul senin și optimist al poeziei, care transmite bucuria contemplării naturii.

Concluzie

În concluzie, mesajul poeziei evidențiază frumusețea și măreția iernii, prezentată ca un anotimp armonios și plin de viață. Prin imaginile artistice și sentimentele transmise, poetul își exprimă bucuria în fața spectacolului grandios al naturii.

Mesajul poeziei ,,Lacul” de Mihai Eminescu

   Mesajul textului

 Poezia exprimă mesajul că o iubire visată este frumoasă și înălțătoare, dar adesea rămâne doar o iluzie, iar neîmplinirea ei aduce doar tristețe și suferință. Lacul devine simbol al spațiului interior al eului liric, al visării și al dorinței de iubire. Este un loc al reflecției, atât în sens propriu cât și în sens figurat.

   Titlul textului

Titlul anunță tema și atmosfera textului. Substantivul articulat hotărât indică un loc precis, familiar, un refugiu al visului, un cadru romantic unde iubirea ar putea fi posibilă. Apa simbolizează sufletul poetului, deschis speranței și idealului de iubire.

    Ipostaza eului liric

    Eul liric apare în ipostază de îndrăgostit visător și melancolic. Contemplă natura, proiectîndu-și stările sufletești asupra peisajului. Aflat în ipostaza așteptării, speră să se întâlnească cu ființa iubită. În final, devine un îndrăgostit nefericit și singur, deoarece iubirea rămâne neîmplinită.

    Două elemente ale peisajului

    Un element al cadrului natural este barca. Ea simbolizează călătoria în iubire și dorința de comuniune. Barca sugerează apropierea, intimitatea și evadarea într-un spațiu ideal. Verbele la conjunctiv subliniază ideea că iubirea este doar o proiecție visată, care rămâne neîmplinită.

    Un alt element al cadrului este nufărul. Albul nuferilor reprezintă frumusețea delicată, pură a iubirii ideale. Plutirea lor pe apă accentuează starea de visare romantică.

    Codrul eminescian este un martor tăcut al așteptării care insuflă siguranță. Prin el se creează imaginea spațiului protector, intim, favorabil iubirii și confesiunii.

    Un sentiment exprimat în textul poetic

    Un sentiment resimțit în versuri este melancolia. Așteptarea iubitei rămâne fără răspuns  (,,Dar nu vine...în zadar suspin și sufăr”) și  visul mult dorit nu se împlinește.

    Concluzie

    Toate elementele construiesc opoziția dintre visul de iubire și realitatea singurătății. Iubirea rămâne un dor neîmplinit și sufletul poetului rămâne trist ,,Lângă lacul cel albastru/ Încărcat cu flori de nufăr”.

Vezi și:

Lecții și resurse de limba română pentru gimnaziu și Evaluare Națională - explicate simplu și logic: Mesajul poeziei ,,O clipă” de Octavian Goga

18 decembrie 2025

Mesajul poeziei ,,Pădurea” de Al. Macedonski - Evaluare Națională

Nimica n-are ca pădurea mai multe farmece s-atragă

Un suflet ce iubește taina frunzișelor cu umbră dragă

Și nicăieri nu poți mai bine de lumea-ntreagă să te pierzi

Decât pe-ngustele potece sub bolțile cu frunze verzi.

Frumos e muntele ce-nalță spre ceruri fruntea lui semeață,

Frumos e câmpul ce se-ntinde ca și o mare de verdeață,

Frumoasă marea liniștită sau cu talazul răzvrătit,

Însă nimica cu pădurea nu poate fi asemuit.

Ea n-are-n sânul ei castele, dar soarele când o izbește

O populează cu fantasme, și cântu-o face de vorbește,

Ș-aci zărești palate-nalte, ș-aci, când ele se desfac,

Ridică vocea orice frunză și-n om se schimbă orice copac.

Și câte gânduri nu deșteaptă câte-un stejar mai vechi, ce știe

A veacurilor dispărute povestea cea de bărbăție,

El, ce sub umbra lui bătrână s-adăpostească a putut

Câte-un Mihai al țării noastre, trăit și mort necunoscut.

Mesajul textului

Poezia exprimă mesajul că pădurea este locul ideal pentru un suflet sensibil, care-și caută liniștea, departe de lumea dezlănțuită. Astfel, pădurea devine simbol al alinării sufletești și al refugiului.

   Titlul textului

Titlul, un substantiv comun articulat hotărât, particularizează spațiul ce urmează a fi descris, subliniind importanța lui pentru autor.

   Ipostaza eului liric

Pădurea atrage un suflet visător, ipostaza în care se află eul liric, printr-o mulțime de „farmece”: taina frunzișelor, umbra dragă, îngustele poteci.

  Prin folosirea enunțurilor negative, se evidențiază superioritatea pădurii, în contradicție cu alte locuri – muntele, câmpia, marea – frumoase însă și ele: „nimica cu pădurea nu poate fi asemuit”. Pădurea este un loc sacru, plin de mister și frumusețe, unde fiecare frunză și copac are voce proprie.

Sentimentele exprimate de textul poetic

 Sentimentele exprimate sunt de admirație față de frumusețea, măreția și misterul pădurii. Acestea sunt reliefate cu ajutorul unei bogate palete de figuri de stil: epitete, repetiții, enumerații.

   Concluzie

Mesajul textului este că pădurea este prețioasă, că trebuie să ne bucurăm de frumusețea ei și să o protejăm, subliniindu-i importanța ca element esențial al vieții.

        Vezi și:

Lecții și resurse de limba română pentru gimnaziu și Evaluare Națională - explicate simplu și logic: Mesajul poeziei ,,O clipă” de Octavian Goga

Lecții și resurse de limba română pentru gimnaziu și Evaluare Națională - explicate simplu și logic: Mesajul poeziei – model de răspuns pentru Evaluarea Națională clasa a VIII-a

Mesajul poeziei ,,O clipă” de Octavian Goga

Abia ne-am revăzut o clipă

Şi iar ne-a despărţit talazul

Pândea din umbră nenorocul

Când tu-mi încolăceai grumazul.


Dar revederea noastră mută

A fost de-ajuns ca să-nfiripe

Un înţeles de-o viaţă-ntreagă

În fâlfâirea unei clipe.


Mi s-a părut că-n largul mării,

În noaptea neagră şi afundă,

Văd la lumina unui fulger

O luntre care se cufundă.

Tema textului

    Poezia are ca temă dragostea, care rămâne să dea înțeles vieții pentru totdeauna, deși s-a desfășurat doar ,, În fâlfâirea unei clipe.” 

Titlul textului 

    Titlul, un substantiv comun, desemnează o perioadă scurtă, care trece fulgerător și stârnește regretul profund. Acesta este repetat de două ori în text, dobândind valoare de simbol al trecerii timpului neiertător.
    Reîntâlnirea celor doi îndrăgostiți, despărțiți  de ,,talazurile vieții” și de ,,nenoroc” , reprezintă o oază de fericire, ,,un fulger” în noaptea ,,neagră și afundă”, adică în viața anostă a eului liric, din care lipsea iubirea.

    Sentimentele exprimate în textul poetic

    Sentimentele exprimate sunt de regret și de deznădejde, reieșite din constatarea amară că viața este imprevizibilă, grea și nedreaptă. Acestea sunt evidențiate cu ajutorul metaforelor, a  personificărilor, a enumerațiilor și a epitetelor.

   Mesajul textului

     Mesajul este acela că iubirea, în ciuda sorții potrivnice, poate lumina și înnobila viața omului, chiar și pentru scurt timp, iar amintirea ei reprezintă un balsam pentru sufletul întristat.

    Vezi și:

Simulare Olt 2025

Sursa:

 Simulare-OLT-Limba-romana-EN2026-clasa-a-8-a-din-decembrie-2025.pdf


Simulare Sibiu 2025

Sursa:

 Simulare-SIBIU-Limba-romana-EN2026-clasa-a-8-a-din-decembrie-2025-VARIANTA-1.pdf

BAREM-Simulare-SIBIU-Limba-romana-EN2026-clasa-a-8-a-din-decembrie-2025-VARIANTA-1.pdf

Simulare-SIBIU-Limba-romana-EN2026-clasa-a-8-a-din-decembrie-2025-VARIANTA-2.pdf

BAREM-Simulare-SIBIU-Limba-romana-EN2026-clasa-a-8-a-din-decembrie-2025-VARIANTA-2.pdf

Simulare-SIBIU-Limba-romana-EN2026-clasa-a-8-a-din-decembrie-2025-VARIANTA-3.pdf

BAREM-Simulare-SIBIU-Limba-romana-EN2026-clasa-a-8-a-din-decembrie-2025-VARIANTA-3.pdf

Simulare Călărași 2025

Sursa:

 Simulari judetene Evaluare Nationala 2026: Subiecte si bareme la Limba Romana si Matematica

Simulare Buzău 2025

Sursa:

 Simulare Evaluarea Națională 2026 - Subiectul și baremul la Limba și literatura română, județul Buzău – 17 noiembrie 2025 - Scoala in Papuci

Simulare Cluj 2025

Sursa:

 EN_subiect_Cluj.pdf

Evaluare Nationala clasa a VIII-a

Simulare Iași 2025

Sursa:

EN_subiect_Iasi.pdf

 EN_barem_Iasi.pdf



Simulare Timiș 2025

Sursa:

 EN_subiect_Timis.pdf

EN_barem_Timis.pdf

Simulare Suceava 2025

Sursa:

 Microsoft Word - 1 EN_VIII_2025_Limba_si_literatura_romana_var_simulare.docx

Microsoft Word - 1 EN_VIII_2025_Limba_si_literatura_romana_bar_simulare.docx

15 decembrie 2025

Evaluare. Clasa a VIII-a. U 2

 

Se dă textul:

„Am și eu o slăbiciune și eu sunt om! dorințele grațioasei mele prietene domnișoara Mari Popescu sunt pentru mine porunci, la cari mă supun cu atât mai bucuros cu cât văd că prietena mea nu abuzează niciodată de influența nemărginită ce știe bine că exercită asupră-mi... De astă dată, ce mare lucru-mi cere?

„Stimate amice, Știu ce prieten ești cu profesorul Costică Ionescu și cât nu e în stare să-ți refuze o rugăminte. Mă-ndatorezi până-n suflet dacă obții de la el pentru elevul Mitică Georgescu din clasa IV liceul X... la latină nota 7, fără de care, băiatul, care mi-e rudă de aproape, rămâne și anul acesta repetent, ceea ce ar fi o mare nenorocire pentru familia lui – o familie dintre cele mai bune – și pentru mine o mare mâhnire. Cu cele mai afectuoase salutări, a dumitale bună prietenă, Mari Popescu.”

A! irezistibilă grație, cum știi de frumos să poruncești! Și ce bine s-a nemerit! Ionescu are și el o slăbiciune, și el e om! ține la mine și nu e în stare să mă refuze.

Repede mă arunc într-o birje și alerg la Ionescu, profesorul de latinește.

 – Dragă Costică, viu la tine sigur că n-ai să mă refuzi; știu cât pot conta pe amiciția ta și nu-mi permit a mă-ndoi un moment că în cazul de față, fiind vorba, mă-nțelegi, de o chestiune care mă interesează în așa grad, încât dacă n-aș fi pe deplin convins că tu, care mi-ai dovedit totdeauna, fără să dezminți nicio- dată o afecțiune, ce pot zice că la rândul meu... în fine...

 – În fine – zice Ionescu – am înțeles... Nu trebuia să mă iei așa departe. Vii să mă rogi pentru vreo loază de elev de-ai mei.

– Nu e loază, Costică; e un băiat dintr-o familie dintre cele mai bune: mi-e rudă. – Cine știe ce leneș, ce dobitoc!

– Nu-i adevărat, dragă Costică; este un băiat prea cumsecade... Să nu mă lași!... Viu la tine sigur că n-ai să mă refuzi; știu cât pot conta pe amiciția ta și nu-mi permit a mă-ndoi un moment că în cazul de față, fiind vorba, mă-nțelegi, de o chestiune...

 – Ei, lasă astea! știi că țiu la tine; ce mai încap între noi astfel de fraze banale?... Ce notă vrei să-i dau pârlitului tău de protejat?

– 7, dragă Costică!...

– Apoi, dacă n-o fi știind nimic animalul!

 – Să știe...

Te rog, dragă Costică! dacă rămâne băiatul repetent încă un an, e o nenorocire pentru familia lui – o familie dintre cele mai bune – și pentru mine o mare mâhnire...

– A! irezistibilă milogeală prietenească! zice Costică; ce bine știi tu să poruncești! Aide! să-ți fac hatârul și de data asta... să-i dau nepricopsitului 7.

– Merci, dragă Costică, mare pomană-ți faci!   (Lanțul slăbiciunilor, de I.L.Caragiale)

 

1.     a. Alcătuiți o compunere de minim 150 de cuvinte în care să precizați mesajul textului de mai sus.

b.     Alcătuiți o compunere de minim 150 de cuvinte în care să caracterizați personajul principal al textului.                                                                                        30p

2.     Precizați tipul următoarelor construcții sintactice:

a.     Pisica se spală pe blană zilnic.

b.     Mama aprinde candela în fiecare seară.

c.      Clădirea fusese construită în anul 1850 de către comuniști.

d.     Mă îmbrac repede pentru a merge la concertul Deliei.

e.      Tăranii culeg roadele târziu de pe câmp.                                                            10p

3.     Transformați următoarea construcție activă în construcție pasivă:

Președinta comisiei a anulat voturile cetățenilor noștri.                                                        10p

4.     Delimitați propozițiile din următoarea frază, precizați felul lor și tipul de raport sintactic dintre ele:

Când Ileana auzi astfel de vorbe, ea merse la sine în casă și află că floarea e încă aburită de rouă, că pasărea e flămândă.                                                                                 10p

 5. Identifică substantivele din enunțul următor, precizând pentru fiecare cazul: Ungaria a avut cea mai mare pondere a gospodăriilor care au câini în Uniunea Europeană.

a......................................................caz................................

b......................................................caz................................

c.......................................................caz................................

d.......................................................caz................................

e.........................................................caz..............................                                                          10p

Timp de lucru 1 oră. Din oficiu 30p


Vezi și:

Lecții și resurse de limba română pentru gimnaziu și Evaluare Națională - explicate simplu și logic: Evaluare.Clasa a VIII-a.U 1

09 decembrie 2025

Evaluare.Clasa a VIII-a.U 1

 

Citeşte cu atenţie textul dat:

 

Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,

Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură.

În curând şi el apare pe-orizontul aurit,

Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit.

 

El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca mândră scară

Şi cu raze vii sărute june flori de primăvară,

Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi

Ce răzbat prin crengi uscate şi s-arată drăgălaşi.

 

Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneletele de muncă.

Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă.

În grădini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene şi prin vii

Ard movili buruienoase, scoţând fumuri cenuşii.

 

Caii zburdă prin ceairuri; turma zbeară la păşune;

Mieii sprinteni pe colnice fug grămadă-n răpigiune,

Şi o blândă copiliţă, torcând lâna din fuior,

Paşte bobocei de aur lângă-un limpede izvor. 

(Vasile Alecsandri, Dimineaţa)

 

*june = tinere;

*huceag = pădure micp, tânără şi deasă;

*ceair = loc de păşune;

*colnic = deal, colină; drum îngust                                                             

 

1. Precizează tema textului și trei  motive literare.                                                                           6p

2. Transcrie, din versurile de mai sus, două imagini artistice diferite, precizând felul lor.              6p

3. Explică, în 2-3 enunțuri, semnificația unei figuri de stil identificate în text, precizând felul ei.. 6p

4. Exemplifică, în unu- două enunțuri, două elemente de versificație identificate în prima strofă.  6p

5. Crezi că frumuseţea naturii poate fi surprinsă cel mai bine noaptea sau dimineața? Motivează-ți răspunsul în 50-100 de cuvinte, valorificând textul de mai sus.                                                     16p

6. Precizează în două-trei enunțuri un sentiment transmis de text.                                                   6p

7. Cuvintele revarsă, de pe, înverzit s-au format prin:                                                                      6p

a. compunere, derivare, derivare

b. derivare, compunere, compunere

c. derivare, compunere, conversiune

8. În versul Caii zburdă prin ceairuri; turma zbeară la păşune; există:                                          6p

a. trei diftongi   b. doi diftongi și un hiat   c. doi diftongi și un triftong

9. Alcătuiește un enunț cu un omograf al unui cuvânt identificat în prima strofă.                           6p

10. Menționează un sinonim pentru cuvântul uscate și un antonim pentru cuvântul limpede.        6p

                                                                                                                                      Din oficiu 30 p

Evaluare.Clasa a VII-a.Unitatea 2

 Se dau fragmentele:

1.      ,,IANKE: Ei, așa o bucurie face s-o împart și la alții...Hai, hai să te vadă și păcătosul acela de Take , și Cadâr..”

2.      ,,Avea o barbă cât toate zilele, cred că ar fi încăput un cuib de pitulice acolo, o barbă cu fire albe și negre foarte crețe, iar deasupra ochilor, sprâncenele erau ca streșinile de la casa noastră.  Din mijlocul bărbii apărea o gură mucalită, care-și ținea râsul prizonier în interior, iar ochii străluceau de luminițe cum rareori am văzut.”

A. 

1. Analizează predicatele subliniate în fragmentele de mai sus.                                              8 puncte

2. Rescrie enunțul de mai jos, corectând greșelile de orice natură:                                       6 puncte

,,Dragele mele colege v-oi pleca în tabăra de vară cu un sinplu ruxac și știu că a-ți veni și voi cu mine.”

3. Precizează valoarea (predicativă, copulativă, auxiliară) verbului ,,a fi” din enunțurile următoare: 

Voi fi  pregătit pentru testul de mâine.....................................................

Ați fi venit mai repede de vă anunțam....................................................

Petrecerea burlacilor este într-o zi de joi..................................................                                     6 puncte

4.Subliniază predicatele și precizează felul lor:                                                                        6 puncte

Mama a fost învățătoare la o școală din provincie.................................................

Ion a devenit foarte competent la citit și la scris........................................................

Prietena mea rămâne la mine în seara asta...........................................................

5. Analizează cuvintele scrise îngroșat în propozițiile de mai jos:                                          8 puncte

a. Citind cu atenție, ai înțeles mai bine subiectul narațiunii.

d. Pentru a ajunge la timp, trebuie să pornești mai repede.

6. Identifică trei verbe de conjugări diferite din textele de mai sus pe care le vei preciza.    6 puncte

7. Indică felul circumstanțialelor evidențiate în enunțurile următoare:                                 6 puncte

a. Alerga prin pădure în fiecare dimineață..................................................

b. Subliniind predicatele, îți vei da seama câte propoziții sunt..............................................

8. Conjugă verbul ,,a vorbi” la cele patru forme verbale nepersonale pe care le vei preciza.      4 puncte

B. ( 30 puncte )  Caracterizați, în minim 15 rânduri, personajul Popa Tanda din opera cu același nume de Ioan Slavici. Vei avea în vedere precizarea datelor de identificare a personajului, precizarea a două trăsături morale și a două mijloace de caracterizare diferite, respectarea normelor de ortografie și de punctuație, lizibilitatea. Punctajul pentru redactare ( 8 p ) îl primești doar dacă respecți limita impusă.

Din oficiu 20 puncte.

Model de evaluare pentru clasa a VI- a - Unitatea 2

Cerințe pentru evaluarea competențelor de literatură, gramatică și exprimare scrisă. Testul urmărește verificarea cunoștințelor despre rezumat, verb, predicat, complemente și corectitudine gramaticală.

A. Subiecte de gramatică (50 de puncte)

1. Precizează modul și timpul verbului „umfla”.     6p

2. Precizează valoarea verbului „a fi” (predicativă, copulativă sau auxiliară) în următoarele contexte:  6p

  • Ieri aș fi cules nuci pentru cozonac.
  • Petrecerea de majorat este poimâine.
  • Bunicul este bătrân.

3. Analizează predicatul din propoziția: „Dar Vicu Cutie e generos.”     8p

4. Precizează modul verbelor subliniate din enunțurile următoare:     6p

  • Copilul a venit alergând în brațele mele.
  • Mi-am cumpărat instrumente de scris pentru examen.
  • Venind la tine, mi-am luxat glezna.
  • Vreau să dorm în weekend la prietena mea.
  • Ar fi venit dacă îl chemiai.
  • Curăță masa după tine!

5. Analizează predicatul din propoziția: „Vicu se trezise de dimineață.”     6p

6. Conjugă verbul „a citi” la modul indicativ, timpul perfect simplu, la toate persoanele.     6p

7. Încercuiește varianta corectă:      6p

Ar fi minunat dacă ai acorda un pic de timp cititului unei cărți de aventuri care să te poarte într-o lume nouă. Astfel ai descoperi un univers imaginar fascinant din care vor dispărea toate celelalte probleme.”

8. Precizează felul complementelor:      6p

a) Merge la cinema. b) Îmi fac temele la matematică. c) Aleargă cu viteză spre linia de sosire. d) Îi dau Mariei un telefon. e) Luna viitoare merg la ski. f) Nu vorbesc despre problemele mele.

B. Redactare – rezumat (30 de puncte)

Redactează, în minimum 15 rânduri, rezumatul textului „Oracolul” de Mircea Cărtărescu.

Vei urmări:

  • succesiunea logică a ideilor;
  • verbe la persoana a III-a, singular;
  • timpul prezent sau perfect compus;
  • respectarea normelor de ortografie și punctuație.

Punctajul pentru redactare (8 puncte) se acordă doar dacă este respectată limita minimă de rânduri.

Din oficiu: 20 de puncte

Vezi și:

Lecții și resurse de limba română pentru gimnaziu și Evaluare Națională - explicate simplu și logic: Rezultatele căutării pentru Evaluare. Clasa a VI- a. Unitatea 1

Evaluare. Clasa a VI- a. Unitatea 1

 

        Citește, cu atenție, textul următor pentru a rezolva cerințele:

Cucoșul s-a dus, curcanul se feri parcă să nu calce cărăbușul, când îl ajunse, și acesta, bietul, răsuflă: ,,Bine c-am avut noroc!” Dar, deodată, de după gard, sări, mare, cu coada rotundă cât soarele la răsărit, un păun. Pasărea se legănă o clipă, apoi își strânse coada și zbură în drum. ,,De ăsta nu mai scap!crezu cărăbușul. Păunul s-a apropiat, l-a răsturnat cu ciocul pe spate, apoi l-a întors cum îl găsise și, lăsându-l, își văzu de drum. Cărăbușului nu-i venea să-și creadă ochilor, că mai e în viață. Dar uite: colo e drumul, sub ele hârtia, pe dreapta gardul- trăiește. Ia să zboare acuma, cât mai repede de-acolo, pe vreo creangă de copac. Să-și încerce aripile și le desfăcu. În clipa aceea un pui de sturz, mai mărișor ceva decât o nucă, zbură spre el. ,,Ei! De așa paseri mici, mai de seama mea, mi-i drag și mie”, gândi cărăbușul pregătindu-se să dea sturzului ,,ziua bună”. Dar struzul se lăsă lângă bucățica de hârtie, deschise pliscul, apucă cu lăcomie cărăbușul și hap! hap!- mai să se înece, îl înghiți. Sărăcuțul cărăbuș!                                                                                    (Emil Gârleanu, Sărăcuțul )

 

Cerințe:

 

1.     Alcătuiește câte o propoziție cu omonimele cuvintelor din text: mici, mie. (6p)

 

a........................................................................................................................................................

b.......................................................................................................................................................

2.      Cum se numesc cuvintele s-a/sa? Formează cu ele propoziții.       (4p)

 

             a. .................................................................................................................................

             b. .................................................................................................................................

      3.    Încercuiește răspunsul corect la fiecare enunț:  (6p)

a.      DA/NU Cuvântul mărișor conține trei vocale.

b.     DA/NU În cuvântul  pomi numărul de sunete este mai mic decât numărul de litere.

c.      DA/NU În cuvântul înghiți există 7 litere și 7 sunete.

d.     DA/NU În structura lăsându-l există trei silabe.

e.      DA/NU cuvântul ,,ziua” există un hiat și un diftong.

f.      DA/NU În cuvântul ciocul există 6 litere și 5 sunete.

4.     Numărul de litere este egal cu numărul de sunete în amândouă cuvintele  din seria: (4p)

a)     ochilor, mea;

b)     deschise, vreo;

c)     el, mici;

d)     ceva, soarele.

5.     Sunt omografe cuvintele subliniate din seria: (4p)

a)     Bagajele au ajuns în cala avionului. Cala înflorită a dat frumusețe camerei.

b)     S-ar putea să nu participe la concurs. Păsările sar din creangă în creangă.

c)     Mama a plătit rata la bancă. Fiind emotiv, putea rata această șansă.

d)     Am trecut strada pe la semafor. Din păcate, crizantemele s-au trecut prea repede.

6.     Conțin un triftong ambele cuvinte din seria: (4p)

a)     vegheau, leoaică;

b)     nouă, mi-au;

c)     zicea, auroră;

d)     povesteai, ursoaică.

7.     Conțin hiat ambele cuvinte din seria: (4p)

a)     cărăbușul, imediat;

b)     fluier, plouă;

c)     hârtie, lăcomie;

d)     a-i (povesti), ne-a (zâmbit).

8.     Desparte în silabe cuvintele:       (12p)

răsuflă  ................................

răsturnat ............................

            sturzului ............................

            sancțiune ................................

            punctual .................................

            atlas....................................

9.     Transcrie, din textul dat, trei cuvinte care conțin diftongi diferiți. (6p)

………………………………………………………………………………………………………

10.  Scrie o pagină de jurnal cu data de azi, de minim 150 de cuvinte, despre o experiență proprie de lectură. Vei avea în vedere:    (30p)

-să respecți tema și să prezinți întâmplarea sub forma unei narațiuni la persoana I;

-să respecți etapele unei narațiuni;

-să te exprimi corect, clar și adecvat;

-să respecți normele de ortografie și de puctuație;

-să scrii lizibil și să așezi textul adecvat în pagină.

Notă: Se acordă 20p din oficiu.


Vezi și:

Lecții și resurse de limba română pentru gimnaziu și Evaluare Națională - explicate simplu și logic: Evaluare.Clasa a VIII-a.U 1

Lecții și resurse de limba română pentru gimnaziu și Evaluare Națională - explicate simplu și logic: Evaluare. Clasa a V- a. Unitatea 1