Model rezolvat pentru secția maghiară

 Rezolvare subiect evaluare nationala-sectia maghiara - YouTube

Tema istoriei și a eroismului

 ,,Pașa Hassan ” de George Coșbuc

Balada evocă episodul luptei de la Călugăreni dintre oștirea română și cea otomană, pe parcursul a 12 strofe, acestea având versuri inegale ca întindere.

Balada surprinde în principal momentul de apogeu al luptei și anume confruntarea directă dintre Mihai Viteazul și căpetenia otomană Pașa Hassan.

Autorul reînvie personalitatea istorică și legendară a lui Mihai Viteazul, evocând momente de măreție națională.

Portretul viteazului este alcătuit în antiteză cu cel al sultanului și este creionat prin ochii înspăimântați ai pașei: Sălbaticul vodă e-n zale și-n fier /Și zalele-i zuruie crunte, /Gigantică poart-o cupolă pe frunte,

Și vorba-i e tunet, răsufletul ger,  /Iar barba din stânga-i ajunge la cer, /Și vodă-i un munte. 

Mihai Viteazul se află în fruntea oștirii române, curajos, măreț, model pentru oșteni, în timp ce Pașa Hassan stă deoparte, privind cu frică și lașitate ce se întâmplă pe câmpul de luptă. 

Confruntarea directă dintre cei doi capătă dimensiuni hiperbolice din cauza fricii și a terorii pe care o simte păgânul, care vede  scăparea doar în  fuga nebună spre tabere: ,, Cu frâul pe coamă el fuge nebun, /Că-n gheară de fiară și-n gură de tun /Mai dulce-i pierirea.”

,,Cuza Vodă”

-povestire populară-

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite, a reușit să înfăptuiască unirea Moldovei cu Țara Românească  în anul 1862 , statul nou format adoptând oficial numele de România, cu capitala la București.

Figura demnă, justițiară a domnitorului este prezentată și în povestirea populară. Încă din începutul povestirii se exclamă: ,,Straşnic domn a mai fost şi Cuza-vodă!”

Memoria populară colectivă amintește episodul în care Cuza s-a prezentat în fața împăratului turcesc pentru a-i cere ,,învoirea de a domni neturburat peste amândouă ţările”.

Acesta nu se umilește cum o făceau toți în fața împăratului, târându-se în genunchi, ci înaintează ,,drept, soldăţeşte şi fără sfială”. Când împăratul îl întreabă pentru ce s-a prezentat, Vodă îi răspunde cu mândrie și curaj că  așa l-a trimis ,,Țara”.

Așa a ,,îmblânzit” inima turcului care l-a poftit la masă și apoi i-a pus pe turci să-l  însoțească ,,cu o cinste nemaipomenită” până la Constanța.

Tema mitologiei

 ,, La titanul Atlas” de Alexandru Mitru

Textul prezintă povestea mitologică a lui Atlas, unul dintre cei mai vechi zei din mitologia greacă, din a doua generație de titani. 

Eroul Perseu se afla deasupra Mesopotamiei, pe când se întorcea victorios cu capul Meduzei prins într-un sac. I se făcuse sete și a decis să coboare să bea un căuș de apă. 

Atlas aflase de venirea lui dintr-un oracol care îi prezisese că va veni să îi fure merele de aur. Când Perseu s-a apropiat, Atlas i-a vorbit cu ură și l-a îmbrâncit. Astfel Perseu s-a văzut obligat să se apere și a scos capul Meduzei din sac, știindu-se că cel care o privește în ochi este pietrificat.

Atlas împietrește pe vecie și e obligat să poarte pe umeri toată bolta cerească.

,,Făt-Frumos din lacrimă” de Mihai Eminescu

Textul este un basm cult  inspirat din folclorul românesc, mai precis din basmul popular.

Făt-Frumos este un personaj mitologic românesc, un flăcău-erou care se luptă cu zmei, balauri și vrăjitoare pentru a o elibera pe Ileana Cosânzeana. El are toate calitățile necesare unui erou: curajul, dreptatea, tăria fizică și spirituală, inteligența, dragoste neclintită. Făt-Frumos are, de asemenea, unele abilități magice. El își respectă întotdeauna jurământul dat împăratului căruia îi servește.

În textul nostru, un împărat și o împărăteasă duceau povara faptului că nu puteau avea copii. La rugămințile împărătesei către Maica Domnului, pe o  icoană apare o lacrimă pe care împărăteasa o bău și apoi aceasta a născut un fiu care creștea ca în basme, într-o lună cât alții într-un an.

 Cere părinților un buzdugan cu care pornește la drum spre salvarea împărăției de un dușman cu care se războia tatăl său. Dușmanul îi propune să se facă frați de cruce și îi spune că se teme doar de Muma-Pădurii, căreia trebuia să îi dea bir tot al zecelea născut din familiile supușilor lui.  Bineînțeles că Făt -Frumos o învinge, ba chiar se îndrăgostește de fiica ei. Aceasta îl ajută să o învingă pe mama ei, schimbând locul butiei cu apă  cu cel al butiei cu putere.

Se întorc la fratele de cruce care îi mărturisește că și el e îndrăgostit de fata Genarului, un om aspru si sălbatic. O salvează după multe încercări  și se întorc. O găsesc pe Ileana Cosânzeana orbită de plâns și de dorul lui. Plângând răspândi lacrimi în grădină din care au ieșit lăcrimioare. Miraculos, a doua zi își recăpătă vederea cu ajutorul Maicii Domnului, care îi așezase pe frunte două stele ale dimineții.

Tema aventurii

 ,,Cireșarii” de Constantin Chiriță

Romanul înfățișează aventurile a șapte tineri denumiți ,,Cireșarii” pentru că locuiau în cartierul Cireșului.

Cei șapte tineri sunt îndrăgiți de toate generațiile care au urmat pentru că reprezintă entuziasmul, cutezanța, istețimea, prietenia, frumusețea, inocența și visul realizabil.

În primul din cele cinci volume numit ,, Cavalerii florii de cireș”, grupul plănuiește o excursie de explorare în vacanța de vară. Plasată undeva la mijlocul distanței dintre o misiune științifică și o aventură pură, credibilă și locală, inițiativa are ca obiectiv completarea unei hărți vechi care nu detalia suficient o peșteră din zonă, nevizitată de decenii. Vor să elucideze un mister geologic, dar întâlnesc în Peştera Neagră personaje adulte ostile, pe care le înving prin inteligență şi spirit de echipă.

Cireşarii, ca orice eroi care devin exemplari, doresc să facă numai binele şi reuşesc să-l facă. Motivaţia lor e tocmai „cavalerismul“, nobleţea binelui gratuit. 

Tema valorificării tradițiilor

,,Amintiri din copilărie” de Ion Creangă

Ion Creangă amintește cu nostalgie în lucrarea sa memorialistică despre specificul satului natal Humulești, despre tradițiile lui.

 Când este nevoit să părăsească satul pentru a merge la școală la Socola cu vărul său Dumitru, autorul impresionează prin descrierea făcută locului, ca o argumentație împotriva plecării. Fiecare loc îi era drag și face deosebire între satul de munte și cel  de câmpie.: ,,Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la munte strămutat la câmp și pruncul dezlipit de la sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus din Humulești în toamna anului 1885.” 

Autorul ne transmite că era reținut de ,,Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul”, de ,,zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind”. Îl rețineau ,,șezătorile, clăcile, horile și toate petrecerile din sat” pentru că Humuleștiul avea o viață folclorică intensă. 

Imaginea memorabilă a rapsodului Mihai scripcariul care interpretează o doină de înstrăinare evidențiază și mai mult starea sufletească a celui ce se desparte de ,,leagănul„ copilăriei.

 ,,Miorița”

-baladă populară-

Un text care promovează tradiția și valorile arhaice este  balada populară ,,Miorița”.

Acest text aduce în vedere obiceiuri legate de înmormântare. La  moartea unui tânăr necăsătorit, românii organizează ritualul funerar sub forma unei nunți. Tânărul este îmbrăcat în hainele de mire pe care nu a avut ocazia să le îmbrace în timpul vieții.

 Miorița este o baladă populară românească care descrie povestea unui cioban care este ucis de alți doi ciobani pentru a-i fura oile ,, Mândre şi cornute”.

 Ciobănașul lasă un testament prin care îi cere mioriței năzdrăvane să le spună celor doi ciobani să îi ducă trupul la stână pentru a fi îngropat ,, Ca să mă îngroape /Aice, pe-aproape, /În strunga de oi,  /Să fiu tot cu voi; /În dosul stânii /Să-mi aud cânii”.

Dar măicuței sale cere să i se spună ,, că m-am însurat /Cu-o fată de crai, /Pe-o gură de rai.”, pentru a-i alina durerea. Bocetul mamei face parte și el din ritualul înmormântării românești.

Acest obicei este un simbol al morții si al renașterii si este considerat unul dintre cele mai importante obiceiuri tradiționale românești.