,,Pașa Hassan ” de George Coșbuc
Balada evocă episodul luptei de la Călugăreni dintre oștirea română și cea otomană, pe parcursul a 12 strofe, acestea având versuri inegale ca întindere.
Balada surprinde în principal momentul de apogeu al luptei și anume confruntarea directă dintre Mihai Viteazul și căpetenia otomană Pașa Hassan.
Autorul reînvie personalitatea istorică și legendară a lui Mihai Viteazul, evocând momente de măreție națională.
Portretul viteazului este alcătuit în antiteză cu cel al sultanului și este creionat prin ochii înspăimântați ai pașei: Sălbaticul vodă e-n zale și-n fier /Și zalele-i zuruie crunte, /Gigantică poart-o cupolă pe frunte,
Și vorba-i e tunet, răsufletul ger, /Iar barba din stânga-i ajunge la cer, /Și vodă-i un munte.
Mihai Viteazul se află în fruntea oștirii române, curajos, măreț, model pentru oșteni, în timp ce Pașa Hassan stă deoparte, privind cu frică și lașitate ce se întâmplă pe câmpul de luptă.
Confruntarea directă dintre cei doi capătă dimensiuni hiperbolice din cauza fricii și a terorii pe care o simte păgânul, care vede scăparea doar în fuga nebună spre tabere: ,, Cu frâul pe coamă el fuge nebun, /Că-n gheară de fiară și-n gură de tun /Mai dulce-i pierirea.”
,,Cuza Vodă”
-povestire populară-
Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite, a reușit să înfăptuiască unirea Moldovei cu Țara Românească în anul 1862 , statul nou format adoptând oficial numele de România, cu capitala la București.
Figura demnă, justițiară a domnitorului este prezentată și în povestirea populară. Încă din începutul povestirii se exclamă: ,,Straşnic domn a mai fost şi Cuza-vodă!”
Memoria populară colectivă amintește episodul în care Cuza s-a prezentat în fața împăratului turcesc pentru a-i cere ,,învoirea de a domni neturburat peste amândouă ţările”.
Acesta nu se umilește cum o făceau toți în fața împăratului, târându-se în genunchi, ci înaintează ,,drept, soldăţeşte şi fără sfială”. Când împăratul îl întreabă pentru ce s-a prezentat, Vodă îi răspunde cu mândrie și curaj că așa l-a trimis ,,Țara”.
Așa a ,,îmblânzit” inima turcului care l-a poftit la masă și apoi i-a pus pe turci să-l însoțească ,,cu o cinste nemaipomenită” până la Constanța.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu