La settima lezione - L'articolo determinativo per nomi neutri. A șaptea lecție. Articolul hotărât pentru substantive neutre

         Substantivele neutre sunt de obicei obiecte. I nomi neutri sono di solito  oggetti.(non sempre)

        Exemple de substantive neutre:/ Esempi di nomi neutri

un scaun- două scaune / una sedia-due sedie

un birou- două birouri/ un ufficio- due uffici

un dulap- două dulapuri/ un armadio- due armadi

un calorifer- două calorifere/ un calorifero/ termosifone- due caloriferi

        

        Cu articol  hotărât vor fi:/ Con un articolo determinativo sarà:

scaunul-scaunele- scaunului- scaunelor

biroul-birourile- biroului- birourilor

dulapul- dulapurile- dulapului- dulapurilor

caloriferul-caloriferele-caloriferului-caloriferelor

        Exemple : / Esempi

Scaunul din bucătărie este rupt. / La sedia della cucina è rotta.

Am adus scaunele. Ho portato le sedie.

Scaunele sunt afară. Le sedie sono fuori.

Culoarea scaunului este neagră. Il colore della sedia e nero.

Îmi place jocul „Scaunele muzicale”. Mi piace il gioco "Music Chairs".

Jocul scaunelor este interesant. Il giocco delle sedie e interesante.

Am confecționat huse scaunelor. Ho realizzato fodere per le sedie.

         Verbul„ a articula” se folosește și în sens peiorativ./ Il verbo "articolare" è usato anche in senso peggiorativo

            Ex. / Es.

L-am articulat bine ( pe cuvânt)/ L'ho articolato bene (la parola)

L-am articulat bine ( pe băiat) / L'ho articolato bene ( il ragazzo) - Gli ho dato dei schiaffi.

Pe data viitoare! Alla prossima! 💦

L' ottava lezione - L' avverbio. Lecția a opta- Adverbul

           Adverbul este în relație cu verbul și arată unde, când si cum se desfășoară o acțiune .

            L'avverbio è in relazione al verbo e mostra dove, quando e come si svolge un'azione.

Adverbe care arată locul: / Avverbi che mostrano il luogo:

• Unde?  Dove?          Unde stai? Dove abbiti?
• aici - qui                   Stau la oraș/țară. Abbito in cita/ campagna.
• acolo- la                   Este frumos acolo?  E bello la?
• departe-lontano        Se văd munții departe. Si vedono le montagne lontano.
• aproape- vicino        Vino mai aproape! Vieni piu vicino!
• sus-su                       Vino sus! Vieni su!
• jos- giu            

Adverbe care arată timpul: / Avverbi che mostrano il tempo:

• Când? -quando          Când vii la mine? Quando vieni da me?
• Acum- adesso            Acum plec. Adesso parto.
• Imediat- subito          Vin imediat! vengo subito!
• Curând- presto           Curând plec în vacanță. Presto vado in vacanza.
• Mâine- domani           Mâine vine mama. Domani arriva mia maddre.
• Poimâine- dopodomani   Poimâine merg la doctor. Dopodomani vado dal dottore.
• Târziu- tardi                E târziu. E tardi.
• Devreme- presto         Dimineața mă trezesc devreme. In mattina mi sveglio presto.

Adverbe care arată modul:/ Avverbi che mostrano la caractteristica di una azione (come si fa):

• Cum? -come               Cum te cheamă? Come ti chiami?
• Bine- bene                  Cunosc bine limba română. Conosco bene la lingua rumena.        
• Rău- male                   Mă simt rău. Mi sento male.
• Posibil- possibile         Este posibil să plouă mâine? E possibile di piovere domani?
• Imposibil- impossibile     Este impisibil să înveți chineza. E impossibile imparare il cinese.
• Probabil- probabilmente    Probabil  va ninge. Probabilmente nevichera.
• Greu- difficile            Este dificil de explicat. E difficile spiegare.               
• Dificil- difficile    
• Ușor, Facil- facilmente     Este ușor să înveți. E facile imparare.
• Repede- rapidamente        Aleargă rapid. Corre rapidamente/rapido/veloce.
• Lent- lentamente              Vine lent spre casă. Viene lentamente verso casa.
• Minunat- meraviglioso     Fratele meu desenează minunat. Mio fratello disegna meraviglioso.

Spiridușii cu nasuri lungi, poveste japoneză

  În pădurile bătrâne şi întunecoase din munţii înalţi ai Japoniei trăiau odată doi spiriduşi cu nasuri lungi. Se deosebeau între ei doar prin culoarea nasului: unul avea nasul albastru, iar celălalt, roşu. Amândoi erau foarte mândri şi tare se mai făleau cu nasurile lor, pentru că puteau să şi le lungească atât cât voiau, ajungând cu vârfurile lor dincolo de munţi, în cealaltă parte a ţării. Se certau mereu, pretinzând fiecare că nasul lui este cel mai frumos şi mai lung.

Într-o zi, în timp ce se odihnea pe vârful unui munte, spiriduşul cu nasul albastru simţi un miros foarte plăcut venind de undeva de departe, tocmai din câmpia de dincolo de munţi. „Miroase aşa de frumos! Ce-o fi?” îşi zise el.
Ademenit de miros, începu îndată să-şi lungească nasul din ce în ce mai mult, în căutarea aromei. Şi nasul se lungi, se lungi, trecu peste şapte munţi, coborî în câmpie şi, în sfârşit, se opri la castelul unui prinţ.

Chiar în acel moment, prinţesa Floare Albă, fiica prinţului, dădea o petrecere la castel. Se aflau la ea, în vizită, multe prinţese şi Floare Albă dorea să le arate rochiile şi materialele ei de chimonouri neasemuit de frumoase. Deschise garderoba de preţ şi, împreună cu prietenele, scoaseră din ea materialele minunate, printre care fusese pusă răşină de brad, cea care îi mirosea atât de frumos spiriduşului. Tocmai când prinţesa voia să agate ţesăturile pe ceva ca să la poată admira mai bine cu prietenele ei, văzu pe terasă o prăjină albastră, care nu era nimic altceva decât nasul spiriduşului din vârful muntelui..

– Ce-arfi să agăţăm materialele pe prăjina aceea albastră de pe terasă? zise prinţesa. Aşa le putem vedea mai bine.

În clipa următoare, chemă cameristele şi le porunci să înşire cele mai frumoase mătăsuri pe prăjina albastră, fără să bănuiască nici o clipă că era un nas de spiriduş.

Cum stătea spiriduşul pe vârful muntelui şi se delecta cu mirosul de răşină, simţi că îl gâdilă ceva pe vârful nasului. încercă să reziste, dar nu putu şi începu să-şi scurteze nasul. Prinţesele rămaseră uluite văzând cum materialele frumoase de rochii zburau prin aer. Curând, toate mătăsurile ajunseră sub privirile încântate ale spiriduşului. Acesta le luă, le duse acasă şi-l invită pe celălalt spiriduş, cel cu nasul roşu, care trăia pe muntele vecin, să vină să le vadă.

– Priveşte ce nas minunat am ! Doar ce l-am lungit peste şapte munţi, şi mi-a adus toate aceste mătăsuri frumoase, tocmai din câmpie. Şi asta numai după mirosul foarte plăcut ce venea de acolo. îţi dai seama deci că nasul meu e cel mai grozav!
Văzând mătăsurile acelea minunate, spiriduşul cu nasul roşu se învineţi de gelozie şi invidie, şi-i spuse:

-Am să-ţi dovedesc că nasul meu e şi mai grozav decât al tău. Aşteaptă şi ai să vezi!
Spiriduşul cu nasul roşu plecă acasă supărat şi imediat se urcă pe vârful muntelui, adulmecând aerul din depărtări. Trecură mai multe zile şi nu simţi nici un miros plăcut. Stătu acolo zile în şir, dar în zadar. îşi pierdu răbdarea şi-şi zise: „Nu mai aştept! Am să-mi întind nasul peste cei şapte munţi, tocmai în câmpie. Nu se poate să nu găsesc ceva bun cu care să dau gata nasul albastru al rivalului meu”.

Aşa gândi şi începu să-şi lungească nasul. Traversă cu el şapte munţi şi se opri, în cele din urmă, la acelaşi castel al prinţului din câmpie. Chiar în momentul acela, fiul prinţului se juca vesel cu prietenii lui în grădină. Cum văzu nasul roşu, strigă:

– Priviţi prăjina aceea roşie pe care a pus-o cineva acolo. Hai să ne legănam de ea!

– Grozavă idee! ziseră ceilalţi, îndreptân-du-se buluc într-acolo.

Luară nişte frânghii groase şi le legară de prăjina roşie, adică de nasul spiriduşului; îşi făcură astfel câteva scrâncioburi şi începură să se legene în ele. Şi ce s-au mai jucat! într-un scrânciob s-au urcat mai mulţi băieţi care se avântară cu el cât putură de sus. Alţii se urcară chiar pe prăjina roşie, adică pe nas, săriră pe ea şi de pe ea jos, iar unul dintre băieţi începu să-şi încrusteze numele cu un briceag chiar pe nasul cel roşu!

Spiriduşul simţea dureri îngrozitoare şi voia să-şi aducă nasul înapoi, dar nu mai putea nici măcar să-l mişte din loc, aşa de greu se făcuse din cauza cetei de copii care-l călăreau şi se ţineau de el.

Când simţi însă tăieturile briceagului, spiriduşul se opinti cât putu, scutură nasul, aruncând droaia de băieţi de pe el, şi-l scutură cât fu în stare de repede.
La vederea celor întâmplate, spiriduşul cu nasul albastru, care urmărea de câteva zile să vadă de ce e în stare potrivnicul lui cu nasul roşu, izbucni în hohote de râs.

Lăcrimând de durere, spiriduşul cu nasul roşu spuse:

– Aşa îmi trebuie! Am fost gelos şi invidios pe tine. Nu merit altceva! De acum nu-mi voi mai trimite niciodată nasul în câmpiile îndepărtate de dincolo de munţi, numai din ambiţia de a face, cu orice preţ, pe grozavul.

Il numerale cardinale. Altri numerali. Numeralul cardinal. Alte numerale

 Numerali cardinali  indicano la quantità numerica del nome a cui si riferiscono.

Există numerale cardinale simple: 1-10, sută, mie, milion, miliard.

Esistono numerali cardinali semplici: 1-10, cento, mille, milione, miliardo.

    1 unu (maschile), una (femminile) = uno, una / un băiat/ uno ragazzo/ o fată/ una ragazza

un fiu/uno figlio/ o fiică/ una figlia

Câți băieți vezi?  Unu./ Quanti ragazzi vedi? Uno.

Câte fete ai? Una. / Quante figlie hai?/ Una.

    2 doi (m), două (f) = due / doi băieți/ due ragazzi/ două fete/ due ragazze

doi prieteni/ due amici/ două prietene/ due amiche

*Numerali uno e due hano forme per genere maschile e femminile.

3 trei = tre
4 patru = quattro
5 cinci = cinque
6 şase = sei
7 şapte = sette
8 opt  = otto
9 nouă  = nove
10 zece = dieci

Numerale compuse/ Numerali composte: 11-99
11 unsprezece = undici
12 doisprezece = dodici
13 treisprezece = tredici
14 paisprezece = quattordici
15 cincisprezece = quindici
16 şaisprezece = sedici
17 şaptesprezece = diciassette
18 optsprezece = diciotto
19 nouăsprezece = diciannove

20 douăzeci = venti
21 douăzeci şi unu = ventuno

22 douăzeci și doi=ventidue

23 douăzeci și trei=ventitre

30 treizeci = trenta

31 treizeci și unu=trentuno

32 treizeci și doi= trentadue

40 patruzeci = quaranta
50 cincizeci = cinquanta
60 şaizeci = sessanta
70 şaptezeci = settanta
80 optzeci = ottanta
90 nouăzeci = novanta
100 o sută = cento
200 două sute = duecento

1000 o mie = mille

2000 două mii= due mille

1.000.000 un milion=un milione

1.000.000.000 un miliard=un miliardo

Numerale colective/ numerali collettivi: amândoi (ambii- forma corta)= entrambi, amândouă (ambele- forma corta)= entrambe

toate trei (f)- tutte tre

toți trei (m)- tutti quatro

Multiplicative/ Moltiplicativi: dublu-doppio, triplu-triplo, înmiit = mille volte; însutit=cento volte, înzecit=dieci volte

Distributive/ Distributivi: câte unu= uno alla volta, câte una = una alla volta, câte doi- due alla volta

Adverbiale/ Avverbiali: o dată = una volta, de două ori- due volte, de cinci ori = cinque volte

Fracţionare/ Frazionari: jumătate = meta, o jumătate= una meta, două jumătăți= due meta, un sfert = un quarto; două sferturi=due quarti

Unu, doi, trei, și!/ Uno, due , tre, vai!

👌

Pronomi personali. Pronumele personale

     

     1.  Pentru cazul nominativ avem urmatoarele forme: /Per il caso nominativo abbiamo le seguenti forme:   cine? cine ești?/chi? chi sei?

eu-io / Eu plec mâine. Io parto domani.

 tu-tu / Tu ești prietenul meu. Tu sei il mio amico.

el,ea-esso, essa, lui, lei / El este inginer. Esso e ingegnere. Ea este doctoriță. Lei e dottoressa.

noi-noi/ Noi suntem frați. Noi siamo  fratelli.

voi-voi / Voi sunteți frați? Voi siete fratelli?

 ei,ele-essi, esse, loro / Ei sunt frați. Essi sono fratelli. Ele sunt surori. Loro sono sorelle.

    2.  Pentru cazul acuzativ avem următoarele forme accentuate și forme neaccentuate:/   Per il caso  accusativo  abbiamo le seguenti forme forti (accentate ) e forme deboli (non accentate):

pe mine (mă, m-) /mi, me/ Pe mine mă cheamă Elena. Mă cheamă Elena. Mi chiamo Elena.

pe tine (te, te-) / ti, te/ Pe tine te știu. Te știu. Ti conosco.

Pe el ( îl, l-) /lo/ Pe el îl cunosc. Îl cunosc. Lo conosco.

Pe ea (o,-o) /la/  Pe ea o cunosc. O cunosc. La conosco.

Pe noi (ne, ne-) / noi, ci/ Pe noi ne ajutăm. Ne ajutăm. Ci aiutiamo.

pe voi (vă, v-) /voi, vi/  Pe voi vă ajutăm. Vă ajutăm. Vi aiutiamo.

pe ei (îi, i-) / loro, li/ Pe ei îi cunosc. Îi cunosc. Li conosco.

Pe ele (le, le-, -le)/ loro, le/  Pe ele le cunosc. Le cunosc. Le conosco.

        * Cu acestea  se construiesc toate formele care au prepoziții / Con questi vengono costruite tutte le forme che hanno preposizioni

Vorbesc despre mine. Parlo di me.

Vorbește cu tine. Parla con te.

Merg cu el la piață. Vado con lui al mercato.

Învăț cu ea. Imparo con lei.

Vine de la noi. Vienne da noi.

Am primit de la voi un ceas. Ho ricevuto da voi un orologio.

Am pentru ei un cadou. Ho per loro un regalo.

Stau lângă ele. Sto accanto a loro.

Formele neaccentuate se folosesc în următoarele cazuri: / Le forme non accentate si usano nei seguenti casi

Mă doare capul. Mi fa male la testa.

Te doare burta. Ti fa male la pancia.

Îl doare piciorul. Gli fa male il piede.

O doare mâna. Le fa male la mano.

Ne așteaptă la gară. Ci aspettano al stazione.

Vă așteaptă la magazin. Vi aspettano al negozio.

Îi văd. Gli vedo.

Le aud. Le sento.

Formele neaccentuate cu cratimă se folosesc la trecut. / Le forme non accentate con  trattino si usano al passato.

M-a durut capul. Ho avuto mal di testa.

Te-am așteptat la gară. Ti ho aspetatto alla stazione.

L-a văzut tata. Lo vide mio padre.

A văzut-o tata. L'ha vista mio padre.

Ne-a vorbit. Ci ha parlato.

V-a vorbit. Vi ha parlato.

I-a desenat.  Gli ha disegnati.

Le-a vorbit. Le ha parlato.

        3. Forme pentru cazul dativ / Forme per il caso dativo  cui?/ a chi?

mie (îmi, mi-,-mi) / mi/Mie îmi place ciocolata. A me mi piace il ciocolato. Îmi place vinul. Mi piace il vino.

ție (îți, ți, -ți, -ți)/ ti Ție îți spun secretul meu. A te ti dico il mio segreto. Îți spun un secret. Ti dico un segreto.

lui (îi, i-, -i)/gli/ Lui îi traduc lecția. Per lui traduco la lezione. Îi traduc lecția. Gli traduco la lezione.

ei (îi, i-, -i)  / le/ Ei îi  fac  complimente. A lei le faccio complimenti. Îi fac complimente. Le faccio complimenti.

nouă (ne, ne-,-ne, ni)/ci Nouă ne povestește.  A noi ci racconta. Ne povestește. Ci racconta.

vouă (vă, -vă, v-, vi)/vi/ Vouă vă arăt tabloul . A voi vi mostro il dipinto. Vă arăt tabloul. Vi mostro il dipinto.

lor(le, le-, -le, li)/gli, loro Lor le  pare greu. A loro sembra difficile. Le pare greu. Gli sembra difficile.

   

        *Formele neaccentuate se folossesc la trecut./ Le forme non accentate si usano al passato.

Mi-a plăcut la mare. Mi e piaciuto al mare.

Dă-mi sarea, te rog! Passami il sale, per favore!

Ți se descarcă telefonul? Ti sta scaricando il telefono?- presente

Ți-ai făcut temele? Ti sei fatto i compiti?

Făcându-ți temele, vei ști. Facendoti i compiti, lo saprai.

I-ați spus totul? Gli avete detto tutto?

Ne-a răspuns corect. Ci ha risposto corretto.

V-am cunoscut la cinema. Vi ho conosciuto al cinema.

Le-am donat câinele. Gli ho donato il cane.

Salut!/  Ciao! 💏