Limba și literatura română pentru clasele V-VIII

Fotografia mea
Găsiți pe această pagină de blog noțiuni explicate simplu, logic și clar, exerciții rezolvate în comentarii, modele de rezolvare a exercițiilor de la E.N. pe itemi, lecturi suplimentare necesare, rezumate, exemplificarea valorilor regăsite în textele literare studiate în gimnaziu și multe altele utile studiului limbii române. Pe scurt, aveți aici toate pârghiile necesare pentru a vă pregăti pentru evaluare. Pentru o vizualizare detaliată a materialelor, afișați vizualizarea pentru web, pe care o regăsiți la subsolul paginii!

Faceți căutări pe acest blog

23 ianuarie 2021

Pronomi personali. Pronumele personale

     



     1.  Pentru cazul nominativ avem urmatoarele forme: /Per il caso nominativo abbiamo le seguenti forme:   cine? cine ești?/chi? chi sei?

eu-io / Eu plec mâine. Io parto domani.

 tu-tu / Tu ești prietenul meu. Tu sei il mio amico.

el,ea-esso, essa, lui, lei / El este inginer. Esso e ingegnere. Ea este doctoriță. Lei e dottoressa.

noi-noi/ Noi suntem frați. Noi siamo  fratelli.

voi-voi / Voi sunteți frați? Voi siete fratelli?

 ei,ele-essi, esse, loro / Ei sunt frați. Essi sono fratelli. Ele sunt surori. Loro sono sorelle.


    2.  Pentru cazul acuzativ avem următoarele forme accentuate și forme neaccentuate:/   Per il caso  accusativo  abbiamo le seguenti forme forti (accentate ) e forme deboli (non accentate):

pe mine (mă, m-) /mi, me/ Pe mine mă cheamă Elena. Mă cheamă Elena. Mi chiamo Elena.
pe tine (te, te-) / ti, te/ Pe tine te știu. Te știu. Ti conosco.
Pe el ( îl, l-) /lo/ Pe el îl cunosc. Îl cunosc. Lo conosco.
Pe ea (o,-o) /la/  Pe ea o cunosc. O cunosc. La conosco.
Pe noi (ne, ne-) / noi, ci/ Pe noi ne ajutăm. Ne ajutăm. Ci aiutiamo.
pe voi (vă, v-) /voi, vi/  Pe voi vă ajutăm. Vă ajutăm. Vi aiutiamo.
pe ei (îi, i-) / loro, li/ Pe ei îi cunosc. Îi cunosc. Li conosco.
Pe ele (le, le-, -le)/ loro, le/  Pe ele le cunosc. Le cunosc. Le conosco.

        * Cu acestea  se construiesc toate formele care au prepoziții / Con questi vengono costruite tutte le forme che hanno preposizioni

Vorbesc despre mine. Parlo di me.
Vorbește cu tine. Parla con te.
Merg cu el la piață. Vado con lui al mercato.
Învăț cu ea. Imparo con lei.
Vine de la noi. Vienne da noi.
Am primit de la voi un ceas. Ho ricevuto da voi un orologio.
Am pentru ei un cadou. Ho per loro un regalo.
Stau lângă ele. Sto accanto a loro.

Formele neaccentuate se folosesc în următoarele cazuri: / Le forme non accentate si usano nei seguenti casi
Mă doare capul. Mi fa male la testa.
Te doare burta. Ti fa male la pancia.
Îl doare piciorul. Gli fa male il piede.
O doare mâna. Le fa male la mano.
Ne așteaptă la gară. Ci aspettano al stazione.
Vă așteaptă la magazin. Vi aspettano al negozio.
Îi văd. Gli vedo.
Le aud. Le sento.

Formele neaccentuate cu cratimă se folosesc la trecut. / Le forme non accentate con  trattino si usano al passato.

M-a durut capul. Ho avuto mal di testa.
Te-am așteptat la gară. Ti ho aspetatto alla stazione.
L-a văzut tata. Lo vide mio padre.
A văzut-o tata. L'ha vista mio padre.
Ne-a vorbit. Ci ha parlato.
V-a vorbit. Vi ha parlato.
I-a desenat.  Gli ha disegnati.
Le-a vorbit. Le ha parlato.


        3. Forme pentru cazul dativ / Forme per il caso dativo  cui?/ a chi?

mie (îmi, mi-,-mi) / mi/Mie îmi place ciocolata. A me mi piace il ciocolato. Îmi place vinul. Mi piace il vino.
ție (îți, ți, -ți, -ți)/ ti Ție îți spun secretul meu. A te ti dico il mio segreto. Îți spun un secret. Ti dico un segreto.
lui (îi, i-, -i)/gli/ Lui îi traduc lecția. Per lui traduco la lezione. Îi traduc lecția. Gli traduco la lezione.
ei (îi, i-, -i)  / le/ Ei îi  fac  complimente. A lei le faccio complimenti. Îi fac complimente. Le faccio complimenti.
nouă (ne, ne-,-ne, ni)/ci Nouă ne povestește.  A noi ci racconta. Ne povestește. Ci racconta.
vouă (vă, -vă, v-, vi)/vi/ Vouă vă arăt tabloul . A voi vi mostro il dipinto. Vă arăt tabloul. Vi mostro il dipinto.
lor(le, le-, -le, li)/gli, loro Lor le  pare greu. A loro sembra difficile. Le pare greu. Gli sembra difficile.

   
        *Formele neaccentuate se folossesc la trecut./ Le forme non accentate si usano al passato.

Mi-a plăcut la mare. Mi e piaciuto al mare.
Dă-mi sarea, te rog! Passami il sale, per favore!
Ți se descarcă telefonul? Ti sta scaricando il telefono?- presente
Ți-ai făcut temele? Ti sei fatto i compiti?
Făcându-ți temele, vei ști. Facendoti i compiti, lo saprai.
I-ați spus totul? Gli avete detto tutto?
Ne-a răspuns corect. Ci ha risposto corretto.
V-am cunoscut la cinema. Vi ho conosciuto al cinema.
Le-am donat câinele. Gli ho donato il cane.

Salut!/  Ciao! 💏

22 ianuarie 2021

Gli aggettivi piu usati. Cele mai folosite adjective

Adjectivele stau lângă substantive, arătând o însușire a acestora.

Gli aggettivi stanno accanto ai nomi, mostrando un loro attributo.

În limba română, adjectivele sunt așezate în spatele  substantivelor.

In rumeno, gli aggettivi sono posti dietro i sostantivi.

Pot fi așezate și în fața acestora pentru a scoate în evidență însușirea exprimată.

Possono anche essere posizionati davanti a loro per evidenziare il tratto espresso.

În limba română există trei clase de adjective, după numărul de forme pe care îl au.

In rumeno ci sono tre classi di aggettivi, a seconda del numero di forme che hanno.

1.Prima clasă este cu patru forme (Adică au forme pentru masculin și feminin, singular și plural.) / La prima classe ha quattro forme (Cioè, hanno forme per maschile e femminile, singolare e plurale.)

(Să ne amintim ca cele neutre iau forma de singular de la masculin și forma de plural de la feminin./ Ricordiamoci che i neutri prendono la forma del singolare dal maschile e la forma del plurale dal femminile.)

frumos, frumoasă, frumoși, frumoase- bello

Este un copil frumos. E un bel bambino.

Este o doamnă frumoasă. E una bella signora.

Sunt niște domni frumoși. Sono dei belli signori.

Sunt doamne frumoase. Sono belle signore.

urât, urâtă, urâți, urâte-brutto

inteligent, inteligentă, inteligenți, inteligente- inteligente

Anton este un bărbat inteligent.Anton e un uomo inteligente.

Maria este o femeie inteligentă. Maria e una donna inteligente.

Bărbații sunt inteligenți. Gli uomini sono inteligenti.

Femeile sunt inteligente. Le donne sono inteligenti.

prost, proastă, proști, proaste- stupido

amar, amară, amari, amare-amaro

egoist, egoistă, egoiști, egoiste- egoista

ipocrit, ipocrită, ipocriți, ipocrite- ipocrita

singur, singură, singuri, singure- solo

simpatic, simpatică, simpatici, simpatice- simpatico

bun, bună, buni, bune- buono

rău, rea, răi, rele- male

ușor, ușoară, ușori, ușoare- facile

sărat, sărată, sarați, sărate-salato

lat, lată, lați, late-largo

scurt, scurtă, scurți, scurte-corto

înalt, înaltă, înalți, înalte-alto

scund, scundă, scunzi, scunde-basso

gras, grasă, grași, grase-grasso

slab, slabă, slabi, slabe- magro

obez, obeză, obezi, obeze-obeso

rotund, rotundă, rotunzi, rotunde-tondo

ascuțit, ascuțită, ascuțiți,ascuțite-appuntito

deschis, deschisă, deschiși, deschise- aperto

închis, închisă, închiși, închise-chiuso

cald, caldă, calzi, calde-caldo

acru, acră, acri, acre-aspro

bogat, bogată, bogați, bogate-ricco

sărac, săracă, săraci, sărace-povero

2.A doua clasă este cu trei forme/(adică au forme la masculin și feminin singular, dar la plural au o singura formă comună .) La seconda classe ha tre forme (cioè, hanno forme maschili e femminili singolari, ma hanno solo una forma plurale comune.)

mic, mică, mici-piccolo

Are nasul mic. Ha il naso piccolo.

Am o fetiță mică. Ho una piccola figlia.

Am făcut pași mici . Ho fatto piccoli passi.

lung, lungă, lungi-lungo

Am părul lung. Ho i capelli lunghi.

Mi-am cumpărat o rochie lungă. Mi sono comprata un vestito lungo.

3.A treia clasă este cu două forme/ (au o singura formă comună pentru feminin și masculin singular și o altă formă comună pentru plural) La terza classe ha due forme (hanno una forma comune per il singolare femminile e maschile e un'altra forma comune per il plurale)

mare, mari-grande

Am o casă mare. Ho una grande casa.

Am un băiat mare. Ho  figlio grande.

Are copii mari. Ha grandi figli.

Are fete mari. Ha grandi ragazze.

dulce, dulci-dolce

Ceaiul este dulce. Il te e dolce.

Bomboanele sunt dulci. Le caramelle sono dolci.

rece, reci-freddo

Afară este rece. Fuori fa freddo.

Am mîinile reci. Ho le mani fredde.


După cum observați, cele mai multe adjective sunt din prima clasă, cu patru forme.

Come potete osservare, la maggior parte degli aggettivi sono di prima classe, con quattro forme.

Esercizi

Compilate con gli aggettivi adatti:

întrebare (stupid)..............................

masă (cald)........................................

om (bogat)........................................

forme(rotund)...................................

copii (slab)........................................

fete (egoist).....................................

medicamente (amar)...........................

câini (gras)........................................

copii(inteligent).................................

pantaloni (lung).................................

răspunsuri (bun)................................

mamă (singur)...................................

                                                                         Sărutări și îmbrățișări! Baci e abbracci!💏

19 ianuarie 2021

Le risposte corette per gli esercizi con ,,La preposizione”. Răspunsurile corecte pentru exercițiile cu „ Prepoziția”

 Compilate i spazi vuoti con la preposizione semplice adatta al testo:



  • Îmi plac sarmalele __cu__smântână. Gradisco l' involtini di riso con panna.
    Nepotul meu merge _în_ picioare bine. Mio nipote va bene in piedi.
    Are____în___ păr multe agrafe. Ha fra i cappelli molte mollette.
    Am cumpărat  __pentru_tine jucarii. Ho comprato giocatoli per te.
    Sunt___în__România. Sono dalla Romania.
    Bateria___de la__ telecomandă s-a terminat. la batteria del telecomando e scarica.
    Îmi trec____prin__ minte multe întrebări. Mi passano per la testa tante domande.
    Printre__morţi se află şi amicul meu. Fra i morti c 'e anche mio amico.
    Stă __între__ mine şi tine. Sta tra me e te.
    Stă ___lângă__fereastră şi cântă. Sta accanto alla finestra e canta.
    A ieşit ___din__casă. E uscito di casa.
    Printre__frunzele copacilor se văd razele soarelui. Fra le frondia dei alberi si vedono i raggi del sole.
    Vin___din__Italia. Vengo dal ' Italia.
    Am o rochie ____de__mătase. Ho un vestito di seta.
    Peste__un an termin şcoala. Fra un anno finisco la scuola.
    Este vorba_____despre__ politică. Si tratta di politica.
    Dintre__ ciocolată şîngheţată aleg îngheţata. Tra cioccolato e gelato scelgo gelato.
    Zidul ___de___piatră a cedat. Il muro di pietra e ceduto.
    Zahărul este ____lângă__ ulei. Il zucchero e accanto al olio.
    Pisica este___sub__ masă. Il gatto e sotto la tavola.
    După_________prânz merg la patinat. Dopo il pranzo vado a pattinare.
    Vorbeşte ___despre_şcoală. Parla di scuola.
    A zburat __peste__ocean să îşi vadă mama. Ha volato sopra l'oceano per vedere sua mamma.
    Nu merg la bunici ___până__ mâine. Non vado dai nonni fino domani.
    Nu trece nimeni___peste___ decizia lui. Non passa nessuno oltre la sua decisione.
    Îmi place cafeaua __fără__zahăr. I piace il caffè senza zucchero.
    Merg la mare ____peste__ trei săptămani. Vado al mare fra tre settimane.
    Vine____spre__mine în grabă. Viene verso di me in fretta.
    Sub__geacă are o cămaşă frumoasă. Sotto la giacca ha una bella camicia.
    Peste_două zile vine tata. Fra due giorni arriva il papà.

    • Compilate i spazi vuoti con la preposizione composta adatta al testo:


    Ştiu să număr__până la___________ zece. So contare fino a dieci.
    Se vinde___pe sub__________ mână. Si vende sottomano.
    Primesc complimente  în fiecare zi. Ricevo complimenti ogni giorno.
    Am curăţat zăpada __de pe_________ maşină. Ho pulito la neve di sopra la macchina .
    Este uriaş___ca___și_________ girafa. E gigante come la giraffa.
    Vine ___de la______________ şcoală. Arriva dalla scuola.
    Ne ajunge benzina ___până în__________ Germania. Ci basta la benzina fino in Germania.
    Inelul este____de la___________ logodnicul meu. L'anello è dal mio fidanzato.
    A trecut cu maşina ____pe sub_________ pod. E passato con la macchina sotto il ponte.
    Se îmbracă__ca și_____________ mine. Veste come e.
    Treci____pe la_________mine mâine! Passa da me domani!

    • Compilate i spazi vuoti con la preposizione o la locuzione preposizionale adatta al testo:

    Este mereu____lângă__________mine când am nevoie. E sempre vicino quando ho bisogno di lui.
    Locuieşte ____aproape de__________castel. Abita vicino al castello.
    Rezolv problema _împreună cu_______ prietena mea. Risolvo il problema insieme alla mia amica.
    Mergem toţi___în afară de___________Mihai. Andiamo tutti tranne che Michele.
    ___Înainte de_________masă mergem la ţară. Prima di pranzo andiamo in campagna.
    Locuieşte__lângă_______________ mine. Abita vicino a me.
    Are ___în jurul ______ său multi prieteni. Ha intorno a se molti amici.
    Văd___în fața ________mea multe case. Vedo davanti a me molte case.
    Se plimbă __de-a lungul__________mării. Passeggia lungomare.
    __În interiorul__________ sufletului său era trist. Dentro la sua anima era triste.
    Momentan sunt___în afara____________ oraşului. Momentaneamente sono fuori città.
    Combate__împotriva_____________bolii. Lotta contro la malattia.
    _În spatele___________casei este o gradină. Dietro la casa c' e un giardino.
    Tata e __sub__maşină __pentru ___ a o repara. Il papà e sotto la macchina per ripararla.
    __În jurul_______________orei trei vine poştaşul. Intorno alle tre arriva il postino.
    __În spatele_______________ casei este totul verde. Dietro la casa tutto è verde.
    Este __împotriva______________ mea . E contro di me.
    Nu se fumează____în timpul______________serviciului! Non si fuma durante il lavoro!
    Am ajuns la primar___cu ajutorul________ său. Sono arrivata dal mediante lui.
    Merge____în fața________ mea. Cammina davanti a me.


    Come facciamo le domande in rumeno? Cum punem întrebări în română?

     

    Cine?                                                  Chi?

    Cine ești?                                             Chi sei?

    Cine sunteți?                                        Chi siete?

    Ce?  Ce spui?                                   Che? Che cosa dici?

    Ce este?                                           Che cos'è?

    Care?                                                 Quale?

    Cui?                                                    A chi?

    Cui  spui bună-ziua?                          A chi dici buongiorno?

    A cui?  A cui este?                            Di chi? Di chi e?

    A cui este fetița  ?                               Di chi e la bimba?

    Despre cine?                                       Riguardo chi?

    Despre cine este vorba ?                  Di chi si tratta?

    Despre ce?                                         Di che cosa? Riguardo che?

    Pentru cine?                                     Per chi?

    Pentru ce?                                         Per che cosa?

     Din ce cauză?                                  Per quale motivo?

    De la cine?                                       Da chi?

    De la ce?                                            Da che?

    Al cui este?                                          Di chi e?

    Ale cui sunt?                                        Di chi sono?

    Al cui ești?                                           Di chi sei?

    Ce fel de?                                             Che tipo di?

    Cum?                                                  Come?

    Când?                                                   Quando?

    Unde?                                                  Dove?

    Unde ai fost?                                  Dove sei stato?                   

    Cu cine?                                                Con chi?

    Cu ce?                                                  Con che?

    La cine  ești?                                     Da chi sei?

     

    Bravo! Adesso puoi chiedere di tutto!🙋



    ,,Vizită” de I.L.Caragiale

     M-am dus de Sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietenă, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mâna goală și i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte elastică. Atențiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele și mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roșiori în uniformă de mare ținută. După formalitățile de rigoare, am început să convorbim despre vreme, despre sorții agriculturii, — d-l Popescu tatăl este mare agricultor, — despre criză șcl. Am observat doamnei Popescu că în anul acesta nu se prea vede la plimbare, la teatru, la petreceri... Doamna mi-a răspuns că de la o vreme i se urăște chiar unei femei cu petrecerile, mai ales când are copii.

    — Să-ți spun drept, cât era Ionel mititel, mai mergea; acu, de când s-a făcut băiat mare, trebuie să mă ocup eu de el; trebuie să-i fac educația. Și nu știți d-voastră bărbații cât timp îi ia unei femei educația unui copil, mai ales când mama nu vrea să-l lase fără educație!

    Pe când doamna Popescu îmi expune părerile ei sănătoase în privința educației copiilor, auzim dintr-o odaie de alături o voce răgușită de femeie bătrână:

    — Uite, coniță, Ionel nu s-astâmpără!

    — Ionel! strigă madam Popescu. Ionel! vin' la mama!

    Apoi, cătră mine încet:

    — Nu știi ce ștrengar se face... și deștept...

    Dar vocea de dincolo adaogă:

    — Coniță ! uite Ionel! vrea să-mi răstoarne mașina !... Astâmpără-te, că te arzi!

    — Ionel! strigă iar madam Popescu; Ionel ! vin' la mama!

    — Sări, coniță! varsă spirtul! s-aprinde!

    — Ionel! strigă iar mama, și se scoală repede să meargă după el. Dar pe când vrea să iasă pe ușe, apare micul maior de roșiori cu sabia scoasă și-i oprește trecerea, luând o poză foarte marțială. Mama ia pe maiorul în brațe și-l sărută...

    — Nu ți-am spus să nu te mai apropii de mașină când face cafea, că daca te-aprinzi, moare mama? Vrei să moară mama?

    — Dar — întrerup eu — pentru cine ați poruncit cafea, madam. Popescu?

    — Pentru dumneata.

    — Da de ce vă mai supărați?

    — Da ce supărare!

    Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maiorașul, îl scuipă, să nu-l deoache, și-l lasă jos. El a pus sabia în teacă, salută militărește și merge într-un colț al salonului unde, pe două mese, pe canapea, pe foteluri și pe jos, stau grămădite fel de fel de jucării. Dintre toate, maiorul alege o trâmbiță și o tobă. Atârnă toba de gât, suie pe un superb cal vânăt rotat, pune trâmbița la gură și, legănându-se călare, începe să bată toba cu o mână și să sufle-n trâmbiță. Madam Popescu îmi spune ceva; eu n-aud nimica. Îi răspund totuși că nu cred să mai ție mult gerul așa de aspru; ea n-aude nimica.

    — Ionel! Ionel!! Ionel!!! Du-te dincolo, mamă; spargi urechile dumnealui! Nu e frumos, când sunt musafiri!

    Iar eu, profitând de un moment când trâmbița și toba tac, adaog:

    — Și pe urmă, d-ta ești roșior, în cavalerie.

    — Maior! strigă mândrul militar.

    — Tocmai! zic eu. La cavalerie nu e tobă; și maiorul nu cântă cu trâmbița; cu trâmbița cântă numai gradele inferioare; maiorul comandă și merge-n fruntea soldaților cu sabia scoasă.

    Explicația mea prinde bine. Maiorul descalică, scoate de după gît toba, pe care o trântește cât colo; asemenea și trâmbița. Apoi începe să comande:

    — Înainte! marș!

    Și cu sabia scoasă, începe să atace strașnic tot ce-ntâlnește-n cale. În momentul acesta, jupâneasa cea răgușită intră cu tava aducând dulceață și cafele. Cum o vede, maiorul se oprește o clipă, ca și cum ar vrea să se reculeagă fiind surprins de inamic. Clipa însă de reculegere trece ca o clipă, și maiorul, dând un răcnet suprem de asalt, se repede asupra inamicului. Inamicul dă un țipăt de desperare.

    — Ține-l, coniță, că mă dă jos cu tava!

    Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui. Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a avut imprudența să iasă din neutralitate și să intervie în război, primește în obraz, dedesubtul ochiului drept, o puternică lovitură de spadă.

    — Vezi? vezi, dacă faci nebunii? era să-mi scoți ochiul... Ți-ar fi plăcut să mă omori? Sărută-mă, să-mi treacă și să te iert!

    Maiorul sare de gâtul mamei și o sărută... Mamei îi trece; iar eu, după ce am luat dulceața, mă pregătesc să sorb din cafea...

    — Nu vă supără fumul de tutun? întreb eu pe madam Popescu.

    — Vai de mine! la noi se fumează... Bărbatu-meu fumează... și... dumnealui... mi se pare că-i cam place.

    Și zicând „dumnealui", mama mi-arată râzând pe domnul maior.

    — A! zic eu, și dumnealui?

    — Da, da, dumnealui! să-l vezi ce caraghios e cu țigara-n gură, să te prăpădești de râs... ca un om mare...

    — A! asta nu e bine, domnule maior, zic eu; tutunul este o otravă...

    — Da tu de ce tragi? mă-ntrerupe maiorul lucrând cu lingura în cheseaua de dulceață...

    — Ajunge, Ionel! destulă dulceață, mamă! iar te-apucă stomacul...

    Maiorul ascultă, după ce mai ia încă vreo trei-patru lingurițe, apoi iese cu cheseaua în vestibul.

    — Unde te duci? întreabă mama.

    — Viu acu! răspunde Ionel.

    După un moment, se-ntoarce cu cheseaua goală; o pune pe o masă, se apropie de mine, îmi ia de pe mescioară tabacherea cu țigarete regale, scoate una, o pune în gură și mă salută militărește, ca orice soldat care cere unui țivil să-i împrumute foc. Eu nu știu ce trebuie să fac. Mama, râzând, îmi face cu ochiul și mă-ndeamnă să servesc pe domnul maior. Întind țigareta mea, militarul o aprinde pe a lui și, fumând, ca orice militar, se plimbă foarte grav de colo până colo. Eu nu-l pot admira îndestul, pe când mama îl scuipă, să nu-l deoache, și îmi zice:

    — Scuipă-l, să nu mi-l deochi!

    Maiorul și-a fumat țigareta până la carton. Apoi se repede la mingea pe care i-am adus-o eu și-ncepe s-o trântească. Mingea sare până la policandrul din tavanul salonului, unde turbură grozav liniștea ciucurilor de cristal.

    — Ionel! astâmpără-te, mamă! Ai să spargi ceva... Vrei să mă superi? vrei să moară mama?

    Dar maiorul s-a-ndârjit asupra ghiulelei săltătoare, care i-a scăpat din mână: o trântește cu mult necaz de parchet. Eu aduc spre gură ceașca, dar, vorba francezului, entre la coupe et les lèvres… 4 mingea îmi zboară din mână ceașca, opărindu-mă cu cafeaua, care se varsă pe pantalonii mei de vizită, culoarea oului de rață.

    — Ai văzut ce-ai făcut?... Nu ți-am spus să te-astâmperi... Vezi? ai supărat pe domnul!... altadată n-o să-ți mai aducă nici o jucărie! Apoi, întorcându-se către mine, cu multă bunătate:

    — Nu e nimic! iese... Cafeaua nu pătează! iese cu nițică apă caldă!... Dar n-apucă să termine, și deodată o văd schimbându-se la față ca de o adâncă groază. Apoi dă un țipăt și, ridicându-se de pe scaun:

    — Ionel! mamă! ce ai?

    Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre el, dar până să facă un pas, maiorul cade lat.

    — Vai de mine! țipă mama. E rău copilului!... Ajutor! moare copilul!

    Ridic pe maiorul, îi deschei repede mondirul la gât și la piept.

    — Nu-i nimica! zic eu. Apă rece!

    Îl stropesc bine, pe când mama pierdută își smulge părul.

    — Vezi, domnule maior? îl întreb eu după ce-și mai vine în fire; vezi? Nu ți-am spus eu că tutunul nu e lucru bun? Altdată să nu mai fumezi!

    Am lăsat pe madam Popescu liniștită cu scumpul ei maior afară din orice stare alarmantă, și am ieșit. Mi-am pus șoșonii și paltonul și am plecat. Când am ajuns acasă, am înțeles de ce maiorul ieșise un moment cu cheseaua în vestibul — ca să-mi toarne dulceață în șoșoni.