Limba și literatura română pentru clasele V-VIII

Fotografia mea
Găsiți pe această pagină de blog noțiuni explicate simplu, logic și clar, exerciții rezolvate în comentarii, modele de rezolvare a exercițiilor de la E.N. pe itemi, lecturi suplimentare necesare, rezumate, exemplificarea valorilor regăsite în textele literare studiate în gimnaziu și multe altele utile studiului limbii române. Pe scurt, aveți aici toate pârghiile necesare pentru a vă pregăti pentru evaluare. Pentru o vizualizare detaliată a materialelor, afișați vizualizarea pentru web, pe care o regăsiți la subsolul paginii!

Faceți căutări pe acest blog

19 ianuarie 2021

Le risposte corette per gli esercizi con ,,La preposizione”. Răspunsurile corecte pentru exercițiile cu „ Prepoziția”

 Compilate i spazi vuoti con la preposizione semplice adatta al testo:



  • Îmi plac sarmalele __cu__smântână. Gradisco l' involtini di riso con panna.
    Nepotul meu merge _în_ picioare bine. Mio nipote va bene in piedi.
    Are____în___ păr multe agrafe. Ha fra i cappelli molte mollette.
    Am cumpărat  __pentru_tine jucarii. Ho comprato giocatoli per te.
    Sunt___în__România. Sono dalla Romania.
    Bateria___de la__ telecomandă s-a terminat. la batteria del telecomando e scarica.
    Îmi trec____prin__ minte multe întrebări. Mi passano per la testa tante domande.
    Printre__morţi se află şi amicul meu. Fra i morti c 'e anche mio amico.
    Stă __între__ mine şi tine. Sta tra me e te.
    Stă ___lângă__fereastră şi cântă. Sta accanto alla finestra e canta.
    A ieşit ___din__casă. E uscito di casa.
    Printre__frunzele copacilor se văd razele soarelui. Fra le frondia dei alberi si vedono i raggi del sole.
    Vin___din__Italia. Vengo dal ' Italia.
    Am o rochie ____de__mătase. Ho un vestito di seta.
    Peste__un an termin şcoala. Fra un anno finisco la scuola.
    Este vorba_____despre__ politică. Si tratta di politica.
    Dintre__ ciocolată şîngheţată aleg îngheţata. Tra cioccolato e gelato scelgo gelato.
    Zidul ___de___piatră a cedat. Il muro di pietra e ceduto.
    Zahărul este ____lângă__ ulei. Il zucchero e accanto al olio.
    Pisica este___sub__ masă. Il gatto e sotto la tavola.
    După_________prânz merg la patinat. Dopo il pranzo vado a pattinare.
    Vorbeşte ___despre_şcoală. Parla di scuola.
    A zburat __peste__ocean să îşi vadă mama. Ha volato sopra l'oceano per vedere sua mamma.
    Nu merg la bunici ___până__ mâine. Non vado dai nonni fino domani.
    Nu trece nimeni___peste___ decizia lui. Non passa nessuno oltre la sua decisione.
    Îmi place cafeaua __fără__zahăr. I piace il caffè senza zucchero.
    Merg la mare ____peste__ trei săptămani. Vado al mare fra tre settimane.
    Vine____spre__mine în grabă. Viene verso di me in fretta.
    Sub__geacă are o cămaşă frumoasă. Sotto la giacca ha una bella camicia.
    Peste_două zile vine tata. Fra due giorni arriva il papà.

    • Compilate i spazi vuoti con la preposizione composta adatta al testo:


    Ştiu să număr__până la___________ zece. So contare fino a dieci.
    Se vinde___pe sub__________ mână. Si vende sottomano.
    Primesc complimente  în fiecare zi. Ricevo complimenti ogni giorno.
    Am curăţat zăpada __de pe_________ maşină. Ho pulito la neve di sopra la macchina .
    Este uriaş___ca___și_________ girafa. E gigante come la giraffa.
    Vine ___de la______________ şcoală. Arriva dalla scuola.
    Ne ajunge benzina ___până în__________ Germania. Ci basta la benzina fino in Germania.
    Inelul este____de la___________ logodnicul meu. L'anello è dal mio fidanzato.
    A trecut cu maşina ____pe sub_________ pod. E passato con la macchina sotto il ponte.
    Se îmbracă__ca și_____________ mine. Veste come e.
    Treci____pe la_________mine mâine! Passa da me domani!

    • Compilate i spazi vuoti con la preposizione o la locuzione preposizionale adatta al testo:

    Este mereu____lângă__________mine când am nevoie. E sempre vicino quando ho bisogno di lui.
    Locuieşte ____aproape de__________castel. Abita vicino al castello.
    Rezolv problema _împreună cu_______ prietena mea. Risolvo il problema insieme alla mia amica.
    Mergem toţi___în afară de___________Mihai. Andiamo tutti tranne che Michele.
    ___Înainte de_________masă mergem la ţară. Prima di pranzo andiamo in campagna.
    Locuieşte__lângă_______________ mine. Abita vicino a me.
    Are ___în jurul ______ său multi prieteni. Ha intorno a se molti amici.
    Văd___în fața ________mea multe case. Vedo davanti a me molte case.
    Se plimbă __de-a lungul__________mării. Passeggia lungomare.
    __În interiorul__________ sufletului său era trist. Dentro la sua anima era triste.
    Momentan sunt___în afara____________ oraşului. Momentaneamente sono fuori città.
    Combate__împotriva_____________bolii. Lotta contro la malattia.
    _În spatele___________casei este o gradină. Dietro la casa c' e un giardino.
    Tata e __sub__maşină __pentru ___ a o repara. Il papà e sotto la macchina per ripararla.
    __În jurul_______________orei trei vine poştaşul. Intorno alle tre arriva il postino.
    __În spatele_______________ casei este totul verde. Dietro la casa tutto è verde.
    Este __împotriva______________ mea . E contro di me.
    Nu se fumează____în timpul______________serviciului! Non si fuma durante il lavoro!
    Am ajuns la primar___cu ajutorul________ său. Sono arrivata dal mediante lui.
    Merge____în fața________ mea. Cammina davanti a me.


    Come facciamo le domande in rumeno? Cum punem întrebări în română?

     

    Cine?                                                  Chi?

    Cine ești?                                             Chi sei?

    Cine sunteți?                                        Chi siete?

    Ce?  Ce spui?                                   Che? Che cosa dici?

    Ce este?                                           Che cos'è?

    Care?                                                 Quale?

    Cui?                                                    A chi?

    Cui  spui bună-ziua?                          A chi dici buongiorno?

    A cui?  A cui este?                            Di chi? Di chi e?

    A cui este fetița  ?                               Di chi e la bimba?

    Despre cine?                                       Riguardo chi?

    Despre cine este vorba ?                  Di chi si tratta?

    Despre ce?                                         Di che cosa? Riguardo che?

    Pentru cine?                                     Per chi?

    Pentru ce?                                         Per che cosa?

     Din ce cauză?                                  Per quale motivo?

    De la cine?                                       Da chi?

    De la ce?                                            Da che?

    Al cui este?                                          Di chi e?

    Ale cui sunt?                                        Di chi sono?

    Al cui ești?                                           Di chi sei?

    Ce fel de?                                             Che tipo di?

    Cum?                                                  Come?

    Când?                                                   Quando?

    Unde?                                                  Dove?

    Unde ai fost?                                  Dove sei stato?                   

    Cu cine?                                                Con chi?

    Cu ce?                                                  Con che?

    La cine  ești?                                     Da chi sei?

     

    Bravo! Adesso puoi chiedere di tutto!🙋



    ,,Vizită” de I.L.Caragiale

     M-am dus de Sf. Ion să fac o vizită doamnei Maria Popescu, o veche prietenă, ca s-o felicit pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu, un copilaș foarte drăguț de vreo opt anișori. N-am voit să merg cu mâna goală și i-am dus băiețelului o minge foarte mare de cauciuc și foarte elastică. Atențiunea mea a făcut mare plăcere amicei mele și mai ales copilului, pe care l-am găsit îmbrăcat ca maior de roșiori în uniformă de mare ținută. După formalitățile de rigoare, am început să convorbim despre vreme, despre sorții agriculturii, — d-l Popescu tatăl este mare agricultor, — despre criză șcl. Am observat doamnei Popescu că în anul acesta nu se prea vede la plimbare, la teatru, la petreceri... Doamna mi-a răspuns că de la o vreme i se urăște chiar unei femei cu petrecerile, mai ales când are copii.

    — Să-ți spun drept, cât era Ionel mititel, mai mergea; acu, de când s-a făcut băiat mare, trebuie să mă ocup eu de el; trebuie să-i fac educația. Și nu știți d-voastră bărbații cât timp îi ia unei femei educația unui copil, mai ales când mama nu vrea să-l lase fără educație!

    Pe când doamna Popescu îmi expune părerile ei sănătoase în privința educației copiilor, auzim dintr-o odaie de alături o voce răgușită de femeie bătrână:

    — Uite, coniță, Ionel nu s-astâmpără!

    — Ionel! strigă madam Popescu. Ionel! vin' la mama!

    Apoi, cătră mine încet:

    — Nu știi ce ștrengar se face... și deștept...

    Dar vocea de dincolo adaogă:

    — Coniță ! uite Ionel! vrea să-mi răstoarne mașina !... Astâmpără-te, că te arzi!

    — Ionel! strigă iar madam Popescu; Ionel ! vin' la mama!

    — Sări, coniță! varsă spirtul! s-aprinde!

    — Ionel! strigă iar mama, și se scoală repede să meargă după el. Dar pe când vrea să iasă pe ușe, apare micul maior de roșiori cu sabia scoasă și-i oprește trecerea, luând o poză foarte marțială. Mama ia pe maiorul în brațe și-l sărută...

    — Nu ți-am spus să nu te mai apropii de mașină când face cafea, că daca te-aprinzi, moare mama? Vrei să moară mama?

    — Dar — întrerup eu — pentru cine ați poruncit cafea, madam. Popescu?

    — Pentru dumneata.

    — Da de ce vă mai supărați?

    — Da ce supărare!

    Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maiorașul, îl scuipă, să nu-l deoache, și-l lasă jos. El a pus sabia în teacă, salută militărește și merge într-un colț al salonului unde, pe două mese, pe canapea, pe foteluri și pe jos, stau grămădite fel de fel de jucării. Dintre toate, maiorul alege o trâmbiță și o tobă. Atârnă toba de gât, suie pe un superb cal vânăt rotat, pune trâmbița la gură și, legănându-se călare, începe să bată toba cu o mână și să sufle-n trâmbiță. Madam Popescu îmi spune ceva; eu n-aud nimica. Îi răspund totuși că nu cred să mai ție mult gerul așa de aspru; ea n-aude nimica.

    — Ionel! Ionel!! Ionel!!! Du-te dincolo, mamă; spargi urechile dumnealui! Nu e frumos, când sunt musafiri!

    Iar eu, profitând de un moment când trâmbița și toba tac, adaog:

    — Și pe urmă, d-ta ești roșior, în cavalerie.

    — Maior! strigă mândrul militar.

    — Tocmai! zic eu. La cavalerie nu e tobă; și maiorul nu cântă cu trâmbița; cu trâmbița cântă numai gradele inferioare; maiorul comandă și merge-n fruntea soldaților cu sabia scoasă.

    Explicația mea prinde bine. Maiorul descalică, scoate de după gît toba, pe care o trântește cât colo; asemenea și trâmbița. Apoi începe să comande:

    — Înainte! marș!

    Și cu sabia scoasă, începe să atace strașnic tot ce-ntâlnește-n cale. În momentul acesta, jupâneasa cea răgușită intră cu tava aducând dulceață și cafele. Cum o vede, maiorul se oprește o clipă, ca și cum ar vrea să se reculeagă fiind surprins de inamic. Clipa însă de reculegere trece ca o clipă, și maiorul, dând un răcnet suprem de asalt, se repede asupra inamicului. Inamicul dă un țipăt de desperare.

    — Ține-l, coniță, că mă dă jos cu tava!

    Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui. Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a avut imprudența să iasă din neutralitate și să intervie în război, primește în obraz, dedesubtul ochiului drept, o puternică lovitură de spadă.

    — Vezi? vezi, dacă faci nebunii? era să-mi scoți ochiul... Ți-ar fi plăcut să mă omori? Sărută-mă, să-mi treacă și să te iert!

    Maiorul sare de gâtul mamei și o sărută... Mamei îi trece; iar eu, după ce am luat dulceața, mă pregătesc să sorb din cafea...

    — Nu vă supără fumul de tutun? întreb eu pe madam Popescu.

    — Vai de mine! la noi se fumează... Bărbatu-meu fumează... și... dumnealui... mi se pare că-i cam place.

    Și zicând „dumnealui", mama mi-arată râzând pe domnul maior.

    — A! zic eu, și dumnealui?

    — Da, da, dumnealui! să-l vezi ce caraghios e cu țigara-n gură, să te prăpădești de râs... ca un om mare...

    — A! asta nu e bine, domnule maior, zic eu; tutunul este o otravă...

    — Da tu de ce tragi? mă-ntrerupe maiorul lucrând cu lingura în cheseaua de dulceață...

    — Ajunge, Ionel! destulă dulceață, mamă! iar te-apucă stomacul...

    Maiorul ascultă, după ce mai ia încă vreo trei-patru lingurițe, apoi iese cu cheseaua în vestibul.

    — Unde te duci? întreabă mama.

    — Viu acu! răspunde Ionel.

    După un moment, se-ntoarce cu cheseaua goală; o pune pe o masă, se apropie de mine, îmi ia de pe mescioară tabacherea cu țigarete regale, scoate una, o pune în gură și mă salută militărește, ca orice soldat care cere unui țivil să-i împrumute foc. Eu nu știu ce trebuie să fac. Mama, râzând, îmi face cu ochiul și mă-ndeamnă să servesc pe domnul maior. Întind țigareta mea, militarul o aprinde pe a lui și, fumând, ca orice militar, se plimbă foarte grav de colo până colo. Eu nu-l pot admira îndestul, pe când mama îl scuipă, să nu-l deoache, și îmi zice:

    — Scuipă-l, să nu mi-l deochi!

    Maiorul și-a fumat țigareta până la carton. Apoi se repede la mingea pe care i-am adus-o eu și-ncepe s-o trântească. Mingea sare până la policandrul din tavanul salonului, unde turbură grozav liniștea ciucurilor de cristal.

    — Ionel! astâmpără-te, mamă! Ai să spargi ceva... Vrei să mă superi? vrei să moară mama?

    Dar maiorul s-a-ndârjit asupra ghiulelei săltătoare, care i-a scăpat din mână: o trântește cu mult necaz de parchet. Eu aduc spre gură ceașca, dar, vorba francezului, entre la coupe et les lèvres… 4 mingea îmi zboară din mână ceașca, opărindu-mă cu cafeaua, care se varsă pe pantalonii mei de vizită, culoarea oului de rață.

    — Ai văzut ce-ai făcut?... Nu ți-am spus să te-astâmperi... Vezi? ai supărat pe domnul!... altadată n-o să-ți mai aducă nici o jucărie! Apoi, întorcându-se către mine, cu multă bunătate:

    — Nu e nimic! iese... Cafeaua nu pătează! iese cu nițică apă caldă!... Dar n-apucă să termine, și deodată o văd schimbându-se la față ca de o adâncă groază. Apoi dă un țipăt și, ridicându-se de pe scaun:

    — Ionel! mamă! ce ai?

    Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre el, dar până să facă un pas, maiorul cade lat.

    — Vai de mine! țipă mama. E rău copilului!... Ajutor! moare copilul!

    Ridic pe maiorul, îi deschei repede mondirul la gât și la piept.

    — Nu-i nimica! zic eu. Apă rece!

    Îl stropesc bine, pe când mama pierdută își smulge părul.

    — Vezi, domnule maior? îl întreb eu după ce-și mai vine în fire; vezi? Nu ți-am spus eu că tutunul nu e lucru bun? Altdată să nu mai fumezi!

    Am lăsat pe madam Popescu liniștită cu scumpul ei maior afară din orice stare alarmantă, și am ieșit. Mi-am pus șoșonii și paltonul și am plecat. Când am ajuns acasă, am înțeles de ce maiorul ieșise un moment cu cheseaua în vestibul — ca să-mi toarne dulceață în șoșoni.

    12 septembrie 2020

    Sesta lezione. L” articolo determinativo per nomi femminili

     

        I nomi con articolo determinativo individuano l'oggetto che definiscono, si sa esattamente di quale oggetto si tratta.

     Articolul hotărât este alcătuit din litere sau grupuri de litere care se adaugă la finalul cuvântului.

    L'articolo determinativo è costituito da lettere o gruppi di lettere che vengono aggiunti alla fine della parola.

     Are forme specifice în funcție de caz, număr și gen.

    Ha forme specifiche a seconda del caso, del numero e del genere.

       

         

                                Exemple pentru substantive feminine/ Esempi per nomi femminili

     

                     1. Nominativo- parole che rispondono  alla domanda chi? chi e? e  nella frase compiono la funzione di  soggetto.

    Mama spală vasele. Mia madre lava i piatti.

    Mamele noastre stau la poveşti. Le nostre madri raccontano storie.(Chiacchierano)

    Pisica doarme pe canapea. Il gatto dorme sul divano.

    Pisicile iubesc căldura. I gatti amano il caldo.

    Ioana este prietena mea. Ioana è mia amica.

    Ele sunt prietenele mele. Esse sono le mie amiche.

     2. Accusativo- risponde alle domande : che cosa? chi? su che cosa? con chi? con che cosa? di che cosa? Ecc.

    Am aranjat camera copilului. Ho sistemato la stanza del bambino.

    Am udat floarea dimineaţă. Ho innaffiato il fiore al mattino.

    Am udat florile dimineaţă. Ho innaffiato i fiori al mattino.

    Am citit piesa de teatru.Ho letto la commedia.

    Am citit piesele de teatru. Ho letto le commedie.

     

       3. Genitivo - risponde alla domanda: di chi? 

    A venit mama fetei. La madre della ragazza è venuta.

    A venit mama fetelor. La madre delle ragazze è venuta.

    Blana pisicii strălucește. Il pelo del gatto brilla.

    Am adus mâncare pisicilor.Ho portato del cibo ai gatti.

    Petalele florii au căzut.I petali del fiore sono caduti.

    Petalele florilor au căzut. I petali dei fiori sono caduti.

    4. Dativo - risponde alla domanda:  a chi?

     

    I-am cumpărat mamei un cadou. Ho comprato un regalo a mia madre.

    Am desenat mamelor portrete. Ho disegnato alle madri ritratti.

    Am adus mâncare pisicii /pisicilor. Ho portato del cibo al gatto/ ai gatti.

     5. Vocativo- è il caso in cui ci rivolgiamo direttamente a qualcuno

     

    Mama, mă ajuți?  Mamma, mi aiuti?

    Fetelor, veniți cu mine la cinema? Ragazze, venite con me al cinema?

     

    Test

    Pune articole hotărâte corecte la următoarele substantive feminine:

    Metti articoli determinativi corretti nei seguenti nomi femminili:

     

    13 august 2020

    31 espressioni idiomatiche rumene divertenti tradotte in italiano

     1. A face pe cineva cu ou şi cu oţet- a certa, a mustra

     Fare qualcuno con uovo e aceto - litigare, rimproverare
    2. A duce cu preşul – a păcăli, a duce pe cineva cu vorba

     Portare qualquno con il tappetino -  ingannare,  prendere qualcuno con il passaparola
    3. A se uita ca mâţa în calendar – a privi la ceva fără a pricepe nimic

    Guardare come un gatto nel calendario - guardare qualcosa senza capire nulla
    4. A fi prins cu mâța-n sac - a fi prins cu minciuna (înșelând)

    Essere catturato con il gatto nell sacchetto - essere catturati con una bugia (barare)
    5. A umbla cu cioara vopsită – a fi necinstit, a fi incorect

    Camminare con il corvo dipinto -  essere disonesto,  essere scorretto
    6. A trece ca Vodă prin lobodă – a umbla peste tot, fără nicio piedică

    Passare come  Voda attraverso il lupo - camminare ovunque, senza alcun ostacolo
    7. A pune cu botul pe labe - a pune pe cineva la respect

    Mettere con il muso in piedi – farsi rispettare
    8. S-a dus bou şi s-a întors vacă - a pleca să se instruiască sau să lămurească o problemă şi se întoarce mai puţin instruit sau lămurit decât a plecat

     Andò bue e tornò  mucca - andare a chiarire un problema e tornare meno  chiarito di quanto non fosse partito
    9. A face capul calendar – a zăpăci pe cineva spunându-i  foarte multe lucruri

     Fare la testa  un calendario:  fare confondere qualcuno dicendo molte cose
    10. A duce cu zăhărelul – a înşela, a amăgi cu promisiuni false

     Portare con lo zuccherino - ingannare, ingannare con false promesse
    11. A se uita ca viţelul la poartă nouă -  a se uita  uimit, nedumerit, dezorientat , în faţa unei situaţii noi şi neaşteptate, căreia nu-i poţi face faţă

    Guardare come un vitello al nuovo cancello – guardare stupiti, perplessi, disorientati , di fronte a una situazione nuova e inaspettata, che non si può affrontare

    12.  A fi prins cu mâța-n sac - a fi prins cu minciuna (înșelând)

    Essere catturati con il gatto nell sacchetto - essere catturati con una bugia (barare)
    13. Înalt ca bradul, prost ca gardul – superioritatea fizică este inutilă fără inteligenţă

    Alto come un abete, stupido come un recinto- la superiorità fisica è inutile senza intelligenza

    14. A ploua în gură – a-i fi poftă

    Piovere nella bocca- avere voglia di qualcosa(cibi)
    15. A-i sări muştarul - a se enerva

    Saltargli il senape- arrabbiarsi
    16. A scoate din pepeni pe cineva- a enerva, a înfuria

    Tirare fuori dall’anguria- infastidire, arabbiare
    17. A ajunge cuțitul la os - a ajunge într-o situație limită

    Raggiungere il coltello fino all'osso – raggiungere ad una situazione limite
    18. A băga mâna în foc (pentru cineva) - a garanta, a avea încredere în cineva

    Mettere una mano nel fuoco (per qualcuno) - garantire, avere fiduccia in qualquno
    19. A se sparge în figuri - a se da mare

    Rompersi in figuraccia - darsi grandi
    20. A sta de șase - a sta de pază

    Stare di sei - fare la guardia
    21. A scăpat de dracu' și a dat de tată-su - a da peste un rău și mai mare

     Fuggì dall'diavolo e trovo il suo padre -  incontrare un male ancora maggiore
    22. A ajuns la sapă de lemn - a ajuns sărac

    Arrivato a  zappa di legno - divento povero
    23. A avea o piatră pe inimă - a avea un mare necaz sau frământare

    Avere una pietra sul cuore - avere grossi problemi o tumulti
    24. A împroșca cu noroi - a aduce acuzații fără bază cu scopul de a compromite reputația cuiva
    Fangosciare  qualquno- fare accuse infondate per compromettere la reputazione di qualquno
    25. A se duce pe Apa S
    âmbeteia pierde, a disparea

    Andare sull' Acqua di sabato - sparire, perdersi.

    26. La Paştele Cailor- într-un viitor foarte îndepărtat sau niciodată

    Alla Pasqua dei cavalli - cioè in un futuro molto lontano o mai
    27. C
    ând va zbura porcul- niciodată

    Quando vola  il maiale - mai
    28. P
    ână în pânzele albe- a nu renunţa, fără limite, la infinit

    Fino alle tele bianche - non arrendersi, indefinitamente
    29. Din fa
    ţă  liceu, din spate muzeu- se spune despre o femeie care arată  din spate foarte tânără 

    Di fronte liceo, di dietro  museo - espressione per metà ammirativa e per metà peggiorativa, l'espressione è usata per descrivere una donna che si avvicina alla vecchiaia ma ha un corpo ben conservato e, vista da dietro, sembra più giovane che in realtà
    30. Tuf
    ă de Veneţia- ignorant,  prost

    Cespuglio di Venezia - ignorante, uno che non sa nulla
    31. Dus cu pluta- nebun

    Andato con il  sughero; Andato con lo stregone- pazzo, fuori di testa