Limba și literatura română pentru clasele V-VIII

Fotografia mea
Găsiți pe această pagină de blog noțiuni explicate simplu, logic și clar, exerciții rezolvate în comentarii, modele de rezolvare a exercițiilor de la E.N. pe itemi, lecturi suplimentare necesare, rezumate, exemplificarea valorilor regăsite în textele literare studiate în gimnaziu și multe altele utile studiului limbii române. Pe scurt, aveți aici toate pârghiile necesare pentru a vă pregăti pentru evaluare. Pentru o vizualizare detaliată a materialelor, afișați vizualizarea pentru web, pe care o regăsiți la subsolul paginii!

Faceți căutări pe acest blog

11 noiembrie 2025

Bunica de Ștefan Octavian Iosif

 Poetul își amintește de bunica sa, o femeie bătrână, blândă și evlavioasă, care își petrece viața în rugăciune și în dragoste pentru familie. Ea este imaginea răbdării și a înțelepciunii, trăind simplu și curat, în armonie cu lumea și cu Dumnezeu.

    1. Valoarea familiei. Bunica e figura centrală a familiei, o prezență caldă care oferă iubire, sfaturi și echilibru. Ea simbolizează continuitatea neamului și puterea tradiției.

    2. Valoarea credinței. Bunica este un simbol al evlaviei și al legăturii cu divinitatea. Prin rugăciunea ei, familia este protejată și binecuvântată. Poemul exprimă credința simplă, curată, a oamenilor de la țară.

Textul trezește emoția, duioșia și recunoștința față de bunici și copilărie. Bunica devine un simbol al iubirii necondiționate și al protecției. Poezia este un omagiu adus familiei, credinței, simplității și blândeții sufletești.

Vulpea și barza de Jean de la Fontaine

 Fabula are un subiect simplu, cu rol moralizator și formativ. Ilustrează, într-o formă plină de farmec, o lege morală universală: ,,Răul se întoarce asupra celui care îl face.” Prin urmare, valorile fundamentale ale textului sunt: dreptatea, respectul, echitatea, sinceritatea și responsabilitatea morală.

    1. Dreptatea și echitatea. Fiecare primește , mai devreme sau mai târziu , ceea ce merită.

    2. Cinstirea reciprocă. Trebuie să te porți cu ceilalți așa cum ai vrea să se poarte ei cu tine.

    3. Pedeapsa pentru răutate. Egoismul șu ura vulpii se întorc împotriva ei.

    4. Respectul față de ceilalți. Fabula critică lipsa de respect și ironia nejustificată. 

Morala fabulei: ,,Cine face rău, rău să aștepte.”

Toate pânzele sus! de Radu Tudoran

 Cartea urmărește călătoria corabiei Speranța și a echipajului condus de căpitanul Anton Lupan, plecat în jurul lumii în căutarea prietenului său, Pierre Vaillant. Dincolo de aventurile maritime, textul devine o poveste despre prietenie, curaj, solidaritate și ideal.

    1. Curajul și perseverența. Anton Lupan nu renunță la căutarea prietenului său, chiar dacă expediția implica riscuri uriașe.

    2. Cinstea și onoarea. Fiecare personaj își respectă cuvântul dat și valorile cavalerești sunt repere de conduită. 

    3. Spiritul de sacrificiu. Toți sunt dispuși să își riște viața pentru idealul comun.

    4. Solidaritatea umană. Echipajul este o mică familie în care toți se sprijină reciproc.

    5. Speranța. Corabia însăși se numește Speranța , simbolizând încrederea în oameni și în idealuri, chiar și în momente de cumpănă.

    6. Deschiderea către diversitate. Personajele întâlnesc oameni de culturi diferite, dar păstrează respectul pentru toți. 


10 noiembrie 2025

Micul prinț de Antoine de Saint-Exupery

 Cartea este o poveste alegorică despre iubire, prietenie, inocență și sensul vieții. Prin călătoria micului prinț pe diferite planete, autorul transmite valori precum:

    1. Valoarea iubirii. Relația micului prinț cu trandafirul arată că iubirea adevărată înseamnă grijă, răbdare și responsabilitate. Ceea ce este cu adevărat important ,,nu se vede cu ochii, ci cu inima”. Așadar iubirea este cea care dă sens existenței. 

    2. Valoare prieteniei. Întâlnirea cu vulpea îl învață ce înseamnă să ,,îmblânzești”, adică să creezi legături unice  între ființe. Prietenia este prezentată ca o formă de cunoaștere și de apropiere sufletească, care ne face mai buni. Ea aduce bucurie, dar și responsabilitate. 

    3. Valoarea inocenței și a copilăriei. Personajul vede lumea prin ochi de copil, adică sincer, curat și cu curiozitate. Autorul sugerează ideea că adulții uită esențialul, fiind prea preocupați de lucrurile materiale. 

    4. Valoarea cunoașterii și a reflecției. Prin vizitele pe diverse planete, el descoperă natura umană, vanitatea, mândria, singurătatea , dar și înțelepciunea. El învață că adevărata cunoaștere vine din experiență și din inimă, nu doar din rațiune.

    5. Valoarea responsabilității și a devotamentului. Lecția responsabilității o învață de la vulpe: ,,Ești răspunzător pentru ceea ce ai îmblânzit”. Micul prinț își asumă responsabilitatea față de trandafirul său și înțelege sensul devotamentului.

Mesajul cărții este profund: ,,Adevărata frumusețe a lumii se vede doar cu inima, nu cu ochii.”

Prâslea cel voinic și merele de aur cules de Petre Ispirescu

 Basmul ilustrează lupta dintre bine și rău și formarea eroului prin curaj, înțelepciune și dreptate. 

    1. Valoarea curajului și a vitejiei. Prâslea, fiul cel mic al împăratului, are curajul de a înfrunta pericolele pe care ceilalți frați le-au evitat. el se luptă cu zmeii, coboară în lumea de dedesubt și își salvează frații, dovedind spirit de sacrificiu. 

    2. Valoarea cinstei și a dreptății. Spre deosebire de frații săi, Prâslea rămâne loial și moral, nu caută laude, ci își face datoria. Dreptatea iese la iveală în final, adevărul triumfă și Prâslea este răsplătit.

    3. Valoarea inteligenței și a istețimii. Eroul nu se bazează doar pe forță, ci și pe istețime și înțelepciune. Prin gândire și prudență, reușește să învingă zmeii și să iasă din încercări aparent imposibile. Inteligența este o armă a binelui. 

    4. Valoarea loialității și a iubirii. Personajul se dovedește credincios și bun, salvează fiicele împăratului și se îndrăgostește de cea mai mică. Dragostea lor este curată și sinceră , o răsplată morală pentru faptele lui bune. 

    5. Valoarea binelui  și a răului. Binele este reprezentat prin Prâslea și răul prin frații trădători și zmei. Binele învinge întotdeauna, iar eroul primește răsplata meritată, împlinindu-se astfel justiția divină. 

Mesajul textului este că adevăratul erou este cel care învinge prin muncă, curaj și bunătate, nu prin viclenie sau putere trupească.