Gând 101

 Alege, nu te lăsa ales! Sfatul meu pentru mine de acum încolo!❤️

Model EN rezolvat integral 2

Model preluat de pe platforma 👇2024👇

Evaluare Națională clasa a VIII-a - limba română (edupedu.ro)

Subiectul I

 Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Aşa, Ursei,

Pune-ţi botul pe genunchii mei –

Şi uită-mi-te-n ochi cu bunătate.

Câine frumos, tu ştii că ţi-s un frate.

Tu ai încredere în mine,

Ciobanule de munte, sălbatec, şi ţi-e bine,

Să te mângâi cu glasul şi cu mâna,

Că simţi în mine Gorjul de piatră, strunga*, stâna 

Şi sarica* şi-opincile de-acasă.

Zbârlită blana ţi-este mătăsoasă,

Şi labele vânjoase ţi-s

Ca bâta căluşarilor ce te-au trimis.

Colţii de fier au însă muşcătura moale 

Când îmi apucă mâna-ntre zăbale,

Ca să-mi arate că ţi-s drag.

Mă prind de haină-n glumă şi mă trag.

Mă-mbie, mă răsfaţă.

Îmi ieşi în drum şi-mi sai în faţă.

Şi nasul rece mi-ajunge la mustaţă.

Te ştii al meu şi vrei să fiu al tău.

Am scris pe poartă: „Câine rău”.                (Tudor Arghezi, Prietenul)

*strungă – loc îngrădit într-o stână

*sarică – manta țărănească lungă, țesută din fire de lână, purtată mai ales de ciobani

Textul 2 

Pe 3 ianuarie, pe la prânz, după ce bubuiturile petardelor de Anul Nou se potoliseră și orașul începuse 

să se liniștească și să-și intre în ritmul său, am decis să merg până la magazinul din colțul străzii, ca să 

fac o minimă aprovizionare. Am ieșit în curte, iar curtea noastră este cât o terasă mai mare a unui 

apartament la bloc, flancată de alte garduri și curți. Însă în această curte din centrul orașului, la 20 de 

minute de mers pe jos de Piața Romană, dintr-o deschizătură anume făcută la baza gardului de uluci, 

aproape perfect rotundă și identică cu cele din desenele animate cu Tom și Jerry, a ieșit un cap prietenos 

de animal care a început să se uite la mine. Și eu m-am uitat la el. Și uite așa ne-am uitat unul la altul 

vreo cinci minute, fără ca unul dintre noi să facă vreo mișcare. Categoric, era capul unui animal 

necunoscut mie (oare să fie totuși un șobolan alb? – m-am întrebat în primul moment. Totuși, seamănă 

mai degrabă cu un urs foarte mic… O fi vreun pui de pisică? Atunci de ce nu miaună?!), posibil sălbatic, posibil periculos. Micul animal nu scotea niciun sunet și părea mai degrabă curios decât speriat. Și-a retras capul de câteva ori în gaură, apoi și-a scos doar boticul, amușinând* aerul de câteva ori. [...] Am năvălit înapoi în casă, chiar nu puteam să trec indiferentă pe lângă un asemenea cap, și am început să urlu: „Avem un animal ciudat în curte!”, un fapt care demonstrează că nu pot gestiona foarte bine situațiile de criză în care toți adulții responsabili fac față.

Nimeni nu m-a crezut. A trebuit să pândesc și să fac poze cu telefonul – animalul chiar exista, nu era în 

închipuirea mea. Am discutat cu vecinul, s-a oferit să mute niște șandramale din dreptul găurii (comune) în gard sau să-și ducă în casă câinele bătrân, pe Patrocle, ca să nu-l sperie pe posibilul animal fabulos. Primul din viața mea. Apoi, inevitabil, l-am pus pe Facebook... În mod inevitabil, animalul meu din curte capătă like-uri și devine vedetă. E dihor – spun mulți. […] Da, există dihori domestici. Se cumpără de la petshop, sunt jucăuși și afectuoși, se atașează de stăpân, se scot la plimbare cu hamul. Lumea iubitorilor de dihori mi-era total necunoscută. Totuși, rămâne un mister cum un astfel de dihor, iubăreț și dresat, a ajuns tocmai în curtea noastră. Nu doar sub gard, pentru că ne-am dat seama, continuând investigațiile, că dihorul, bursucul, jderul, hermelina, ratonul sau ce-o fi fost el își întemeiase un cămin în toată regula în curtea noastră. […] Decupase cu precizie gardul ca să aibă o fereastră spre exterior, eventual o verandă pe unde să ne facă cu mâna. Pe aici, a început să primească mâncare, ne-a luat niște pufuleți din mână și i-a dus în vastele lui apartamente. […]

Pe Facebook a stârnit o mică isterie. A fost distribuit pe grupuri de iubitori de dihori, dar și la „rozătoare”. Ați pierdut cumva un dihor? Îl recunoaște careva? De unde a fugit? A fost numit „blănosul” și „banditul”. La început, am primit mesaje cu sfaturi – ce mănâncă, ce comportament are, cum să te apropii de el, am primit inclusiv un fișier audio cu niște sunete specifice care o să-l facă să iasă din gaură. Categoric, nu voiam să păstrăm animalul. Nici în cea mai bogată imaginație a mea nu m-aș putea închipui având grijă de un dihor. Apoi, am primit vreo 30 de mesaje de la potențiali iubitori de dihori […]. Norocul nostru a fost că, prin toate aceste mesaje de întrajutorare dihorească, am dat și de un tânăr biolog, care a venit la noi acasă, prompt și profesionist, cu o cușcă-capcană pe care a montat-o în fața găurii. A umplut-o cu pește din conservă și cu mâncare pentru mâțe. Dihorul a ieșit, în sfârșit, din vizuină și am putut să-l vedem în toată splendoarea lui, dând târcoale cuștii – într-adevăr, un animal fabulos, cu capul lui mic, de ursuleț, dar cu corpul subțire, lung și agil, plus coada, era chiar mai mare decât o mâță și absolut nepotrivit locului în care ne aflam. [...]

Nu era o soluție să rămână acolo, desigur, dar m-am gândit că acele zile de libertate în care și-a construit de unul singur o vizuină și a supraviețuit au fost cea mai frumoasă perioadă din viața lui. Pentru că (am aflat ulterior) era, de fapt, o dihoriță, poate că le va și povesti copiilor și nepoților ce vor deveni animale de apartament cum e să fii un dihor liber și de capul tău. Alte învățăminte ar fi: 1) Suntem atât de alienați* de marile orașe, încât orice animal, în afară de câine, pisică și porumbel, ni se pare de domeniul fantasticului; 

2) Facebookul și comunitățile sunt în principiu bune, însă e ușor să se creeze isterii din orice […]; 

3) Dihorul, bursucul, viezurele sau ce-o fi fost el mi-a înveselit atât de mult începutul de an, încât am adoptat o pisică.

Adina Popescu, „Povestea dihorului şi ce învățăminte putem trage din ea”, în Dilema veche, ianuarie 2020

*a amușina – a adulmeca 

*alienat – înstrăinat, îndepărtat

A.

1. Notează, din textul 2, doi termeni care denumesc animale. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte

Faţă de animalul apărut în curte, la început, autoarea simte 

a) bucurie şi vinovăție. 

b) curiozitate şi îngrijorare.

c) nemulțumire şi indignare.

d) recunoștință și uimire.

Răspunsul corect: .

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte

Patrocle este numele unui

a) câine din vecini.

b) grup de pe Facebook.

c) tânăr biolog.

d) vecin cumsecade.

Răspunsul corect: .

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte

Ursei este 

a) ignorat de ciobani.

b) ignorat de stăpân. 

c) răsfățat de stăpân.

d) răsfățat de străini. 

Răspunsul corect: .

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe 

informațiile din cele două texte. 6 puncte

Textul 1

Stăpânul se teme că va fi mușcat de Ursei. 

Ursei este un câine de talie mare.

Ursei a fost adus de stăpân din afara țării. 

Textul 2

Dihorul este găsit în Piața Romană. 

Adina Popescu aduce dovezi pentru a demonstra existența animalului.

Autoarea decide să păstreze dihorul găsit. 

6. Precizează felul rimei și măsura primelor patru versuri din textul arghezian. 6 puncte

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că rețelele sociale oferă soluții potrivite pentru rezolvarea unor situații dificile? Motivează-ți 

răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

9. Asociază textul „Prietenul” de Tudor Arghezi cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură 

suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

„I” este semivocală în ambele cuvinte din seria:

a) „ciudat”, „chiar”.

b) „gestiona”, „jucăuși”.

c) „situațiile”, „vizuină”.

d) „orașului”, „viezurele”.

Răspunsul corect: .

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Seria care cuprinde doar cuvinte compuse este: 

a) „cușcă-capcană”, „ți-s”.

b) „desigur”, „careva”.

c) „mușcătura”, „ursuleț”. 

d) „necunoscut”, „acele”. 

Răspunsul corect: .

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Cuvintele subliniate în enunțul „Pe aici, a început să primească mâncare, ne-a luat niște pufuleți din 

mână și i-a dus în vastele lui apartamente.” sunt utilizate, în ordine, cu: 

a) sens figurat, sens figurat.

b) sens figurat, sens propriu. Nu

c) sens propriu, sens figurat.

d) sens propriu, sens propriu.

Răspunsul corect: .

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Omonimul cuvântului subliniat în secvența „Totuși, seamănă mai degrabă cu un urs foarte mic...” este 

utilizat în enunțul:

a) Agricultorul seamănă grâul toamna târziu. 

b) Desenul seamănă cu un tablou de toamnă. 

c) El mă aseamănă cu un personaj din basme.

d) Rezultatele testului diferă de la elev la elev.

Răspunsul corect: .

5. Transcrie, din fragmentul următor, trei substantive comune aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza: 

„poate că le va și povesti copiilor și nepoților ce vor deveni animale de apartament cum e să fii un dihor 

liber”. 6 puncte

Substantivul selectat 

Cazul substantivului selectat

6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care pronumele personal, la persoana a II-a, numărul singular să aibă 

funcția sintactică de atribut (1), și un enunț interogativ, în care substantivul „câine” să aibă funcția 

sintactică de complement indirect. (2). 6 puncte

(1)

(2)

7. Transcrie propozițiile subordonate din versurile următoare, precizând felul acestora: 

„Colţii de fier au însă muşcătura moale 

Când îmi apucă mâna-ntre zăbale,

Ca să-mi arate că ţi-s drag.”. 6 puncte

8. Completează enunțul următor, reprezentând mesajul unui iubitor de animale, cu formele corecte ale 

cuvintelor indicate între paranteze. 6 puncte

Mi- _______________ (a plăcea, condițional-optativ, prezent) să descoperiți frumusețea din ochii 

________________ (verde) ________ ___________________ (pisică, numărul singular, cazul genitiv, 

articulat hotărât) sălbatice, _______________ (zărit) într-unul dintre ____________ (pas, numărul plural, articulat hotărât) montane. 

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți mesajul textului/o semnificație a textului 

Prietenul de Tudor Arghezi. 

În redactarea textului: 

• vei preciza mesajul textului/o semnificație a textului, prin referire la tema literară;

• vei menționa patru trăsături ale lui Ursei;

• vei interpreta două figuri de stil diferite, relevante pentru mesaj/semnificație;

• vei prezenta o emoție exprimată/un sentiment exprimat în textul poetic.

Ordinea integrării reperelor în cuprinsul compunerii este la alegere. 

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte;

• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; 

proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă!Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în 

cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

👇Rezolvare 👇

1. Doi termeni care denumesc animale sunt ,, dihoriță” și ,,porumbel”.

2. b

3. a

4. c

5. F A F F AF

6.Versurile au rimă împerecheată și măsură de 4/9/11/11 silabe.

7. Cele două texte au ca element de conținut comun prezența unui animal.

Primul text este o operă lirică în care Ursei capătă loc central pentru a sublinia tema textului, relația de prietenie dintre un om și animalul său de companie. Ursei este un ,, Câine frumos”, cu blana ,,mătăsoasă” și ,,labele vânjoase”.

Al doilea text ne relatează povestea unui dihor găsit de autoare în curtea sa, care a devenit vedetă pe rețelele de socializare. Neștiind ce este, Adina Popescu l-a postat pe Facebook și ,,blănosul” și-a căpătat  nenumărate like-uri. Din text aflăm că autoarea, după acest episod, și-a luat ca și companie o pisică  deoarece dihorul i-a ,,înveselit atât de mult începutul de an”.

8. Consider că rețelele sociale pot oferi o soluție potrivită pentru rezolvarea anumitor situații dificile pentru că în zilele noastre prin intermediul lor găsim informații rapide și putem transmite mesaje directe unor persoane pe care în alte circumstanțe nu le-am întâlni.

De exemplu, eu am găsit mereu stăpâni pentru pisicile mele pe net. Mai deunăzi aveam nevoie urgent de numărul de telefon al veterinarului, pentru că am găsit în fața casei mele un cățel accidentat de mașină și am vrut să i se acorde cât mai urgent primul ajutor. Am cerut numărul lui de telefon pe o rețea de socializare și l-am primit instant.

Tot așa și Adina Popescu caută ajutor rapid și la un click distanță pe Facebook. Nemaivăzând așa ceva, află că este un dihor, află cum se comportă, ce mănâncă și cunoaște un biolog care o ajută ,,prompt și profesionist” să îl prindă.

Deci, rețelele sociale pot fi de real ajutor în situații-criză dacă știi să le folosești și pentru rezolvarea unor probleme, nu doar pentru a pierde timpul.

9. Textul-suport poate fi asociat cu textul narativ ,, Chemarea străbunilor”  de Jack  London pentru că ambele promovează ca valoare morală iubirea față de un câine.

În primul text vocea lirică ni-l face cunoscut pe Ursei, ,,prietenul ” ,așa cum se deschide textul încă din titlu. Cei doi au o relație de prietenie și încredere, își oferă afecțiune reciprocă. Deși este un câine de talie mare  cu ,,colții de fier”, are ,,mușcătura blândă” atunci când se joacă împreună.

În ,, Chemarea străbunilor”, Buck este tot un câine de talie mare, iubit de familia unui moșier din Santa Clara Valley. Deși familia avea mai mulți câini care păzeau moșia, Buck și-a câștigat rolul de stăpân peste celelalte  animale pentru că era mereu pe lângă moșier, supraveghea copiii familiei pe afară și era singurul câine care putea sta în casă. Deoarece Buck era un câine puternic, el era vânat de căutătorii de aur pentru a trage la sanie în sălbatica Alaska.

B.

1. d

2. b

3. c

4. a

5. copiilor- caz dativ

(nepoților- caz dativ)

animale- caz nominativ

de apartament- caz  acuzativ

(un dihor- caz nominativ)

6. Am vizionat un filmuleț despre tine.

Ai dat câinelui apă azi?

7. ,,Când îmi apucă mâna-ntre zăbale”- propoziție subordonată circumstanțială de timp

,,Ca să-mi arate”- propoziție subordonată circumstanțială de scop

,, că ţi-s drag”- propoziție subordonată completivă directă

8. Mi-ar plăcea să descoperiți frumusețea din ochii verzi ai pisicii sălbatice zărite într-unul dintre pasurile montane.

Subiectul al II-lea (lucrăm pe scheletul propus în categoria ,, Subiectul al II-lea EN” 👇

Mesajul unui text liric ( schelet de argumentare)

Opera ,,Prietenul ” de Tudor Arghezi este o operă lirică deoarece autorul transmite direct sentimente de iubire față de animalul său de companie. Așadar, tema textului este relația om-animal. 

Mesajul unui text liric este camuflat în spatele unui limbaj poetic, figurat.

Un exemplu sugestiv în acest sens este și poezia lui Tudor Arghezi,, Prietenul" ce surprinde bucuria celui care are un câine, prieten de suflet, așa cum aflăm și din titlul care anticipează mesajul.

Poezia nu este clasică, formată din strofe.  Sentimentul dominant transmis de vocea lirică este dragostea față de câinele său. Eul liric aflat în în ipostază confesivă se arată fericit că are o astfel de companie,, Te ştii al meu şi vrei să fiu al tău”.

În transmiterea ideilor poetice autorul apelează la termeni din câmpul lexical al câinelui: ,, botul”, ,,blana”, ,,labele”, ,,colții” etc.. Ursa este câine de talie mare, ,,Cioban de munte”, scăpat de ,,bâta călușarilor” căruia îi place să fie mângâiat  ,,cu glasul și cu mâna”. Descriind un animal, imaginile artistice sunt preponderent vizuale, cu valoare simbolică. De ex.,,Colţii de fier au însă muşcătura moale " sugerează sentimentul de atașament și încredere totală că animalul nu îi face rău pentru că îl iubește.

Originalitatea poeziei este susținută la nivelul figurilor de stil care compun un mozaic artistic revelator pentru viziunea autorului asupra animalului. De ex. epitetele ,,câine frumos", ,,Zbârlita blană”, ,,labele vânjoase” scot în evidență frumusețea animalului, pe când metafora ,, Colții de fier” surprinde forța animalului.

În plus, rima împerecheată, versurile scurte alternând cu cele lungi, măsura inegală,  accentuează muzicalitatea poemului, conferindu-i o tonalitate familiară.

În viziunea mea, poemul  ilustrează frumusețea relației omului cu un câine, cel mai fidel ,,prieten”.

Model EN rezolvat integral 1

O 👵 m-a rugat să o ajut la rezolvarea acestui test preluat de pe site-ul de mai jos! 

Vox Valachorum: website-ul tău de limba și literatura română prof. Gherheș Florin

Cursul pentru Evaluarea Națională Varianta 17 (13 septembrie 2023)

 Toate subiectele sunt obligatorii.

• Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

A fost odinioară un împărat care avea trei fete, dintre care cea mai mare era frumoasă, cea mijlocie şi mai frumoasă, iar cea mai tânără, Ileana, atâta de frumoasă încât şi Sfântul Soare se oprea în cale ca s-o vadă şi să se desfăteze de frumuseţea ei.

Într-o zi împăratul primi carte şi veste de la vecinul său împărat mare şi puternic, cum că, iaca, nu e bine, şi are să se bată cu dânsul pentru o mare pricină împărătească. Împăratul se puse la sfat cu bătrânii ţării şi, când văzură cum că nu e încotro, porunci voinicilor să încalece pe armăsari, să-şi apuce armele şi să se pregătească de bătaia cea grozavă ce-avea să se facă şi să fie.

Mai înainte de a încăleca şi el însuşi, împăratul chemă pe fiicele sale la şine, le grăi vorbe blânde şi părinteşti şi dete apoi la fiecare câte o floare frumoasă, câte o păsărică veselă şi câte un măr fraged.

– A cărei floare se va vesteji, a cărei păsărică se va întrista şi al cărei măr va putrezi, despre aceea voi şti că nu şi-a păzit credinţa, grăi împăratul cel înţelept.

 Încălecă apoi pe cal, zise „sănătate bună" şi porni cu voinicii săi în calea cea mare.

Când cei trei feciori ai împăratului vecin primiră vestea că împăratul a pornit în cale şi că s-a depărtat de acasă, ei se înţeleseră între sine şi încălecară, ca să meargă la cetatea cea cu trei fete de împărat să răpească credinţa fetelor şi să-i facă împăratului supărare. Cel mai bătrân dintre feciori, voinic şi viteaz şi frumos merse înainte, ca să vadă ce e şi cum, şi apoi să aducă veste şi să spuie.

Trei zile şi trei nopţi a stat voinicul pe sub ziduri fără ca vreuna din fete să se fi arătat la fereastră. În crepetul zorilor celei de-a patra zi el pierdu răbdarea, îşi întări inima şi bătu la fereastra celei mai mari dintre fetele de împărat.

 – Ce e? cine e? şi ce vrea? întrebă fata trezită din somnul cel mai dulce.

 – Eu sunt, surioară! grăi feciorul de împărat. Voinic împărătesc, ce stau de trei zile cu dragoste la tine la fereastră.

 Fata cea de împărat nici nu se apropie de fereastra, ci grăi cu glas înţelept:

 – Mergi pe calea pe care ai venit: flori să-ţi crească în cale şi spini să-ţi rămână pe urmă.

Ioan Slavici, Ileana cea șireată

Textul 2

MĂR (Pirus malus - DLRM,p.485)

 Dintre toate speciile vegetale este evident că mărul, alături de brad, apare încărcat cu funcţii magice, menite „să rezolve" ori „să ajute" la depăşirea anumitor stări şi, în general, să promoveze binele; prin capacitatea sa de regenerare, de reînnoire şi de rodire periodică, mărul ocupă un important loc în economia sacrului; poate fi socotit printre arborii care au rol de mediere între om şi divinitate, alături de brad şi stejar, fiind pom sacru şi consacrat, dominând peisajul paradiziac, fiind arbore cosmic, al vieţii şi al recompensei divine; mărul este pomul Sfântului Prooroc Ilie, de aceea mere noi nu se mănâncă până în ziua în care este prăznuit sfântul (20 iulie), nici nu se scutură merele, nu se azvârle cu mere în sus, pentru ca grindina să nu bată merele; nici nu se bat merele unele de altele, fiindcă se pot stârni furtuni mari, cu tunete, fulgere şi grindină; scuturarea merelor în ziua de Sântilie este de bun augur pentru belşugul general al familiei, iar, dacă din unii copaci cad fie şi numai două mere, este bine să fie chemaţi copii şi să le fie oferite ca pomană; se crede că, pentru a avea noroc, este bine să se înghită în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, câte un sâmbure de măr; în ziua de Paşte, fetele trebuie să se spele cu merişor ras şi cu un ban de argint, introduse într-un vas cu apă, pentru ca tenul să fie alb şi rumen peste an (PRESA).

Înfloritul mărului marca limita de timp maximă în care se poate semăna porumbul, spunându-se „până la înflorirea mărului"; în Muntenia, ramura de măr este pusă în apă, la geam, în ziua Sfântului Apostol Andrei, ca să înflorească până la Anul Nou, când este folosită de copii ca sorcovă; în Banat, Oltenia şi Muntenia, prima scaldă a noului-născut se aruncă la rădăcina unui măr, care înfloreşte şi rodeşte, datină ce poate fi interpretată ca o vrajă pentru sănătatea copilului sau pentru menţinerea fertilităţii lehuzei; în Muscel, se despică o ramură de măr deasupra fântânei în momentul când „se leagă suratele" sau „verişoarele", la Sâmbăta Rusaliilor; în Oltenia, în sudul şi estul Munteniei, în cadrul ceremonialului complex de „slobozire a apei pentru morţi", „pomul dat de pomană la înmormântare" constă într-o ramură de măr, uneori de prun, împodobită cu fructe, colaci, covrigi, lumânări, hârtie colorată şi altele; totul indică faptul că mărul este un substitut al individului sau un echivalent al omului în lumea vegetală

Romulus Antonescu, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești

A.

1. Notează, din textul 1, două trăsături ale împăratului vecin. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte

Dintre cele trei fiice, cea mai frumoasă era:

a) fata cea mare

b) fata mijlocie

c) mezina

d) fetele erau la fel de frumoase

Răspuns corect: 

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte

Expresia „până la înflorirea mărului” semnifică: 

a) limita de timp maximă pentru semănarea porumbului

b) intervalul dintre Crăciun și Paști

c) un alt mod de a spune „niciodată”

d) un alt mod de a spune „pentru totdeauna”

Răspuns corect: 

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte

Se crede că înghițirea sâmburelui de măr este aducătoare de:

a) bani

b) noroc

c) ghinion

d) rod bogat de grâne

Răspuns corect: 

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, 

bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Textul 1

Soarele nu era impresionat de frumusețea Ilenei.

Împăratul vecin avea trei băieți.

Înainte de a pleca, împăratul le oferă fiicelor sale câte o floare, câte un porumbel și câte un măr.

Textul 2

Sfântul Ilie este prăznuit pe 20 iulie.

Se crede că fetele trebuie să se spele cu merişor ras şi cu un ban de aur, introduse într-un vas cu apă, pentru ca tenul să fie alb şi rumen peste an.

În Muntenia, ramura de măr este folosită ca sorcovă de Anul Nou.

6. Extrage, din textul 1, două figuri de stil diferite, menționându-le.6 puncte

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Consideri că este importantă relația cu tatăl tău? Motivează-ţi răspunsul ȋn 50-100 de cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte

9. Asociază textul 1 cu o altă operă literară studiată sau citită ca lectură suplimentară, în 50-100 de cuvinte, prezentând o valoare morală / culturală comună, prin referire la cȃte o secvență relevantă din fiecare text.6 puncte

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Seria în care fiecare cuvânt conține diftong este:

a) „frumuseţea”, „cea”

b) „apoi”, „e” (verbul „a fi”, persoana a III-a)

c) „pierdu”, „grăi”

d) „reînnoire, „geam”

Răspuns corect: 

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Conține doar cuvinte obținute prin derivare seria:

a) „odinioară”, „Sfântul Soare”

b) „înțelept”, „dragoste”

c) „Anul Nou”, „să înflorească”

d) „frumusețea”, „împărătească”

Răspuns corect: 

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Sensul secvenței subliniate în secvența: el pierdu răbdarea, îşi întări inima şi bătu la 

fereastra celei mai mari dintre fetele de împărat.

a) „se amuză”

b) „se necăji”

c) „își găsi curajul”

d) „se vindecă”

Răspuns corect: 

4. Menționează care sunt formele conforme cu limba standard pentru cuvintele subliniate din fragmentul de mai jos. 2 puncte

Există o relație de omonimie lexico-gramaticală în seria:

a) A fost prima dată când am văzut o zebră la Zoo!; După ce s-a făcut verde la semafor, a călcat zebra.

b) Era galben de supărare.; Aș prefera mașina galbenă, chiar dacă nu e atât de modernă.

c) Un car cu boi a venit la poartă.; M-am săturat să car lucrurile dintr-un loc în altul!

d) Un râs este un animal sălbatic și periculos.; Avea un râs molipsitor de-a dreptul.

5. Identifică în fragmentul de mai jos trei substantive în cazuri diferite, menționându-le. 6 puncte

Împăratul se puse la sfat cu bătrânii ţării şi, când văzură cum că nu e încotro, porunci voinicilor să 

încalece pe armăsari, să-şi apuce armele şi să se pregătească de bătaia cea grozavă ce-avea să se facă şi să fie.

6. Precizează valoarea numeralului subliniat din contextul de mai jos. Realizează un enunț în care același numeral să aibă o valoare diferită. 6 puncte

A fost odinioară un împărat care avea trei fete[…]

7. Realizează o frază compusă din trei propoziții coordonate prin juxtapunere. Delimitează și numerotează propozițiile.6 puncte

8. Enunțul următor reprezintă mesajul unei persoane pe rețelele sociale. Corectează greșelile de orice natură, rescriindu-l. 6 puncte

Dragele mele colege, mia părut bine să v-ă cunosc! V-a trebuii să plec din țară săptămâna vitoare.

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte) 

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în decursul vacanței de vară, incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici. 

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte 

• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

 Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus. 

👇Rezolvare:👇

1. Două trăsături ale împăratului vecin sunt: ,,mare” și ,,puternic”.

2. c

3. a

4. b

5. F A F A F A

6. Două figuri de stil din textul 1 sunt:

 ,,voinic şi viteaz şi frumos”-enumerație

,,măr fraged”-epitet

7. 

    Un element de conținut comun celor două texte este prezența mărului, ca  obiect magic. Astfel, în textul 1, ,,mărul fraged” este dăruit înainte de plecare la ,,bătaia cea grozavă” de către împărat fetelor, alături de ,,o floare frumoasă” și o ,,păsărică veselă” ca simboluri ale purității fizice și sufletești. În textul 2 citim despre însemnătatea mărului ca simbol în credințele tradiționale românești, ni se explică cum mărul era folosit în ritualuri magice pentru a-și îndeplini  funcția sacră, de mediere între om și divinitate.

8.

     Consider că relația cu tatăl meu este foarte importantă, el este stâlpul meu în orice situație, de când sunt mică. Povețele lui au stat mereu în umbra acțiunilor mele, ca un văl protector. 

 Avându-l pe el aproape m-am dezvoltat ca om, pentru că mi-a dat iubire necondiționată, încredere în propriile forțe și resurse, dar și siguranță. Este suficient să mă gândesc la tata și știu voi avea un ajutor în orice situație problematică mă voi afla. 

Prin exemplul propriu m-a învățat cum să muncesc pentru ceea ce îmi doresc, cum să fiu un prieten loial, cum să îmi caut puterea atunci când nu mai pot, ce înseamnă perseverența și să caut mereu cinstea. 

Împăratul din basm le cere fetelor să își păstreze cinstea, fecioria și acestea ar trebui să îl asculte, deoarece toți tații vor binele fetelor sale, întocmai cum tata vrea ca eu să fac ceea ce e corect și cinstit. Dacă l-am ascultat, mereu mi-a fost bine, pentru că ceea ce spune vine dintr-o experiență de viață și noi, tinerii, cum nu o avem, tindem să acordăm încredere  unor persoane nepotrivite.

    În concluzie, relația mea cu tata este cea mai importantă relație din viața mea și cât vreme îl am este pentru mine o binecuvântare!

9. 

    Textul ,,Ileana cea șireată” de Ioan Slavici se poate asocia cu basmul ,, Aleodor -Împărat” de Petre Ispirescu pentru că ambele promovează ca valoare culturală  binele. 

    În primul text, împăratul le cere ,,blând și părintesc” celor trei fete ale sale să își păstreze credința până la întoarcerea lui din bătălie, mai precis le cere să își păstreze puritatea fizică până la căsătorie. El dorește să le probeze fetelor responsabilitatea în lipsa sa și să le formeze trăsături corecte de caracter. Dorește să le învețe ce e bine și ce e rău. 

Aleodor alege să facă binele  atunci când este pus în situația de a alege și acest bine i se întoarce ca o răsplată atunci când are mai mare nevoie. În drumul său spre devenire, cruță viața celor trei, știuca, cioara și tăunele, pentru ca acestea mai apoi să îl ajute, pentru că, nu-i așa, binele făcut mereu se întoarce!

B.

1. b

2. d

3. c

4. d

5. ,,Împăratul”- caz nominativ

,,cu bătrânii”- caz acuzativ

,,voinicilor”- caz dativ

6. ,,trei”-numeral cu valoare adjectivală

Trei au plecat în excursie.

,,Trei”-numeral cu valoare pronominală

7. În vacanțe mă odihnesc,/ P1 merg în drumeții,/P2  stau cu prietenii./P3

8. Dragile mele colege, mi-a părut bine să vă cunosc! Va trebui să plec din țară săptămâna viitoare.

Subiectul al II-lea ( am adaptat cerinței modelul de compuneri din categoria ,,Compuneri!)

    În urmă cu două veri, în vacanță, eram la bunica, într-un sat de munte pierdut între coline cu livezi umbroase, grădini îmbelșugate și ape limpezi. Satul, la o oră distanță de mers cu mașina, este un sat mic, unde toată lumea se cunoaște cu toată lumea, cu oameni harnici, primitori și veseli. Deși viața la munte e grea, în zile de sărbătoare știu mereu  să se bucure și veselia răsună pe toate ulițele.

 Mă bucuram din plin de timpul petrecut cu bunica în gospodărie, ajutând-o la diverse treburi, dar și de cel petrecut cu prietenii cu care colindam dealurile în căutare de ciuperci. Nimic nu îmi plăcea mai mult decât să mergem la scăldat duminica în râul de la marginea satului. Acolo pierdeam mereu  noțiunea timpului când ne zbenguiam în apele răcoroase și aprigi. 

     Într-una din zile, bunica mă  roagă:

-Vino cu mine la biserică! Este sărbătoare azi!

  O făceam cu plăcere, mai ales că nu se întâmpla prea des. 

-Merg, i-am zis. Ce se sărbătorește?

-Este ,,Sfânta Maria ” și  mare praznic la noi în sat!

-Vor fi și invitați acolo? întreb eu.

-Cu siguranță, îmi răspunde bunica.

Dar mintea mea era în cu totul altă parte, la scăldat, alături de tovarășii mei de joacă, despre care știam că sunt acolo.

 Mi-am amintit de pățania lui Nică din „Amintirile” lui Creangă, dar nu mă gândeam că bunica ar face același lucru ca și mama autorului. Dar l-a făcut...m-a lăsat și pe mine fără de haine, să îmi dea o lecție ca să nu mai mint. Se pare că și bunica cunoaște opera lui Creangă și este de acord cu pedeapsa aplicată.
    Lecția am învățat-o și încă râdem amândoi când ne amintim de figura spășită pe care o aveam când m-am întors de la scăldat fără haine și rușinat.

Gând 100

 Dacă nu ne-am minți pe noi înșine niciodată, am fi mult mai fericiți. Dacă ne-am fi fideli...Dar nu ne suntem în multe momente, de aceea facem atâtea alegeri greșite. Cel mai mult în viața asta ne mințim pe noi...din păcate... Ferice de cel ce are curaj să își urmeze gândurile, dorințele până la capăt! 

Gând 99 Legile dezvoltării personale de John Maxwell

👉Legea intenţiei – dezvoltarea nu apare pur şi simplu de la sine;

👉Legea conştientizării – ca să te dezvolţi, trebuie să te cunoşti pe tine;
👉Legea oglinzii – trebuie să vezi în tine valoarea ca să îţi conferi valoarea ţie însuţi;
👉Legea momentelor de reflecţie – pauzele îţi permit să te dezvolţi;
👉Legea consecvenţei – motivaţia te face să mergi mai departe – disciplina te ajută să te dezvolţi;
👉Legea mediului corespunzător – dezvoltarea personală se produce într-un mediu propice;
👉Legea designului – pentru a amplifica dezvoltarea dezvoltă strategii;
👉Legea suferinţei – gestionarea corectă a experienţelor neplăcute duce la o dezvoltare extraordinară;
👉Legea scării – dezvoltarea caracterului determină anvergura dezvoltării tale personale;
👉Legea elasticului de cauciuc – dezvoltarea se opreşte atunci când nu mai există nicio legătură între locul în care te afli şi cel în care ai putea fi;
👉Legea schimbului – trebuie să renunţi la ceva ca să te dezvolţi;
👉Legea curiozităţii – dezvoltarea personală este stimulată atunci când ne întrebăm „de ce”;
👉Legea modelării – este greu să progresezi când nu ai pe cine să urmezi;
👉Legea expansiunii – dezvoltarea personală îţi sporeşte întotdeauna capacitatea;
👉Legea contribuţiei – dacă de dezvolţi pe plan personal, îi poţi ajuta şi pe ceilalţi să se dezvolte;