Model EN rezolvat integral 2

Model preluat de pe platforma 👇2024👇

Evaluare Națională clasa a VIII-a - limba română (edupedu.ro)

Subiectul I

 Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

Aşa, Ursei,

Pune-ţi botul pe genunchii mei –

Şi uită-mi-te-n ochi cu bunătate.

Câine frumos, tu ştii că ţi-s un frate.

Tu ai încredere în mine,

Ciobanule de munte, sălbatec, şi ţi-e bine,

Să te mângâi cu glasul şi cu mâna,

Că simţi în mine Gorjul de piatră, strunga*, stâna 

Şi sarica* şi-opincile de-acasă.

Zbârlită blana ţi-este mătăsoasă,

Şi labele vânjoase ţi-s

Ca bâta căluşarilor ce te-au trimis.

Colţii de fier au însă muşcătura moale 

Când îmi apucă mâna-ntre zăbale,

Ca să-mi arate că ţi-s drag.

Mă prind de haină-n glumă şi mă trag.

Mă-mbie, mă răsfaţă.

Îmi ieşi în drum şi-mi sai în faţă.

Şi nasul rece mi-ajunge la mustaţă.

Te ştii al meu şi vrei să fiu al tău.

Am scris pe poartă: „Câine rău”.                (Tudor Arghezi, Prietenul)

*strungă – loc îngrădit într-o stână

*sarică – manta țărănească lungă, țesută din fire de lână, purtată mai ales de ciobani

Textul 2 

Pe 3 ianuarie, pe la prânz, după ce bubuiturile petardelor de Anul Nou se potoliseră și orașul începuse 

să se liniștească și să-și intre în ritmul său, am decis să merg până la magazinul din colțul străzii, ca să 

fac o minimă aprovizionare. Am ieșit în curte, iar curtea noastră este cât o terasă mai mare a unui 

apartament la bloc, flancată de alte garduri și curți. Însă în această curte din centrul orașului, la 20 de 

minute de mers pe jos de Piața Romană, dintr-o deschizătură anume făcută la baza gardului de uluci, 

aproape perfect rotundă și identică cu cele din desenele animate cu Tom și Jerry, a ieșit un cap prietenos 

de animal care a început să se uite la mine. Și eu m-am uitat la el. Și uite așa ne-am uitat unul la altul 

vreo cinci minute, fără ca unul dintre noi să facă vreo mișcare. Categoric, era capul unui animal 

necunoscut mie (oare să fie totuși un șobolan alb? – m-am întrebat în primul moment. Totuși, seamănă 

mai degrabă cu un urs foarte mic… O fi vreun pui de pisică? Atunci de ce nu miaună?!), posibil sălbatic, posibil periculos. Micul animal nu scotea niciun sunet și părea mai degrabă curios decât speriat. Și-a retras capul de câteva ori în gaură, apoi și-a scos doar boticul, amușinând* aerul de câteva ori. [...] Am năvălit înapoi în casă, chiar nu puteam să trec indiferentă pe lângă un asemenea cap, și am început să urlu: „Avem un animal ciudat în curte!”, un fapt care demonstrează că nu pot gestiona foarte bine situațiile de criză în care toți adulții responsabili fac față.

Nimeni nu m-a crezut. A trebuit să pândesc și să fac poze cu telefonul – animalul chiar exista, nu era în 

închipuirea mea. Am discutat cu vecinul, s-a oferit să mute niște șandramale din dreptul găurii (comune) în gard sau să-și ducă în casă câinele bătrân, pe Patrocle, ca să nu-l sperie pe posibilul animal fabulos. Primul din viața mea. Apoi, inevitabil, l-am pus pe Facebook... În mod inevitabil, animalul meu din curte capătă like-uri și devine vedetă. E dihor – spun mulți. […] Da, există dihori domestici. Se cumpără de la petshop, sunt jucăuși și afectuoși, se atașează de stăpân, se scot la plimbare cu hamul. Lumea iubitorilor de dihori mi-era total necunoscută. Totuși, rămâne un mister cum un astfel de dihor, iubăreț și dresat, a ajuns tocmai în curtea noastră. Nu doar sub gard, pentru că ne-am dat seama, continuând investigațiile, că dihorul, bursucul, jderul, hermelina, ratonul sau ce-o fi fost el își întemeiase un cămin în toată regula în curtea noastră. […] Decupase cu precizie gardul ca să aibă o fereastră spre exterior, eventual o verandă pe unde să ne facă cu mâna. Pe aici, a început să primească mâncare, ne-a luat niște pufuleți din mână și i-a dus în vastele lui apartamente. […]

Pe Facebook a stârnit o mică isterie. A fost distribuit pe grupuri de iubitori de dihori, dar și la „rozătoare”. Ați pierdut cumva un dihor? Îl recunoaște careva? De unde a fugit? A fost numit „blănosul” și „banditul”. La început, am primit mesaje cu sfaturi – ce mănâncă, ce comportament are, cum să te apropii de el, am primit inclusiv un fișier audio cu niște sunete specifice care o să-l facă să iasă din gaură. Categoric, nu voiam să păstrăm animalul. Nici în cea mai bogată imaginație a mea nu m-aș putea închipui având grijă de un dihor. Apoi, am primit vreo 30 de mesaje de la potențiali iubitori de dihori […]. Norocul nostru a fost că, prin toate aceste mesaje de întrajutorare dihorească, am dat și de un tânăr biolog, care a venit la noi acasă, prompt și profesionist, cu o cușcă-capcană pe care a montat-o în fața găurii. A umplut-o cu pește din conservă și cu mâncare pentru mâțe. Dihorul a ieșit, în sfârșit, din vizuină și am putut să-l vedem în toată splendoarea lui, dând târcoale cuștii – într-adevăr, un animal fabulos, cu capul lui mic, de ursuleț, dar cu corpul subțire, lung și agil, plus coada, era chiar mai mare decât o mâță și absolut nepotrivit locului în care ne aflam. [...]

Nu era o soluție să rămână acolo, desigur, dar m-am gândit că acele zile de libertate în care și-a construit de unul singur o vizuină și a supraviețuit au fost cea mai frumoasă perioadă din viața lui. Pentru că (am aflat ulterior) era, de fapt, o dihoriță, poate că le va și povesti copiilor și nepoților ce vor deveni animale de apartament cum e să fii un dihor liber și de capul tău. Alte învățăminte ar fi: 1) Suntem atât de alienați* de marile orașe, încât orice animal, în afară de câine, pisică și porumbel, ni se pare de domeniul fantasticului; 

2) Facebookul și comunitățile sunt în principiu bune, însă e ușor să se creeze isterii din orice […]; 

3) Dihorul, bursucul, viezurele sau ce-o fi fost el mi-a înveselit atât de mult începutul de an, încât am adoptat o pisică.

Adina Popescu, „Povestea dihorului şi ce învățăminte putem trage din ea”, în Dilema veche, ianuarie 2020

*a amușina – a adulmeca 

*alienat – înstrăinat, îndepărtat

A.

1. Notează, din textul 2, doi termeni care denumesc animale. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte

Faţă de animalul apărut în curte, la început, autoarea simte 

a) bucurie şi vinovăție. 

b) curiozitate şi îngrijorare.

c) nemulțumire şi indignare.

d) recunoștință și uimire.

Răspunsul corect: .

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte

Patrocle este numele unui

a) câine din vecini.

b) grup de pe Facebook.

c) tânăr biolog.

d) vecin cumsecade.

Răspunsul corect: .

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte

Ursei este 

a) ignorat de ciobani.

b) ignorat de stăpân. 

c) răsfățat de stăpân.

d) răsfățat de străini. 

Răspunsul corect: .

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe 

informațiile din cele două texte. 6 puncte

Textul 1

Stăpânul se teme că va fi mușcat de Ursei. 

Ursei este un câine de talie mare.

Ursei a fost adus de stăpân din afara țării. 

Textul 2

Dihorul este găsit în Piața Romană. 

Adina Popescu aduce dovezi pentru a demonstra existența animalului.

Autoarea decide să păstreze dihorul găsit. 

6. Precizează felul rimei și măsura primelor patru versuri din textul arghezian. 6 puncte

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că rețelele sociale oferă soluții potrivite pentru rezolvarea unor situații dificile? Motivează-ți 

răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

9. Asociază textul „Prietenul” de Tudor Arghezi cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură 

suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

„I” este semivocală în ambele cuvinte din seria:

a) „ciudat”, „chiar”.

b) „gestiona”, „jucăuși”.

c) „situațiile”, „vizuină”.

d) „orașului”, „viezurele”.

Răspunsul corect: .

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Seria care cuprinde doar cuvinte compuse este: 

a) „cușcă-capcană”, „ți-s”.

b) „desigur”, „careva”.

c) „mușcătura”, „ursuleț”. 

d) „necunoscut”, „acele”. 

Răspunsul corect: .

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Cuvintele subliniate în enunțul „Pe aici, a început să primească mâncare, ne-a luat niște pufuleți din 

mână și i-a dus în vastele lui apartamente.” sunt utilizate, în ordine, cu: 

a) sens figurat, sens figurat.

b) sens figurat, sens propriu. Nu

c) sens propriu, sens figurat.

d) sens propriu, sens propriu.

Răspunsul corect: .

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Omonimul cuvântului subliniat în secvența „Totuși, seamănă mai degrabă cu un urs foarte mic...” este 

utilizat în enunțul:

a) Agricultorul seamănă grâul toamna târziu. 

b) Desenul seamănă cu un tablou de toamnă. 

c) El mă aseamănă cu un personaj din basme.

d) Rezultatele testului diferă de la elev la elev.

Răspunsul corect: .

5. Transcrie, din fragmentul următor, trei substantive comune aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza: 

„poate că le va și povesti copiilor și nepoților ce vor deveni animale de apartament cum e să fii un dihor 

liber”. 6 puncte

Substantivul selectat 

Cazul substantivului selectat

6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care pronumele personal, la persoana a II-a, numărul singular să aibă 

funcția sintactică de atribut (1), și un enunț interogativ, în care substantivul „câine” să aibă funcția 

sintactică de complement indirect. (2). 6 puncte

(1)

(2)

7. Transcrie propozițiile subordonate din versurile următoare, precizând felul acestora: 

„Colţii de fier au însă muşcătura moale 

Când îmi apucă mâna-ntre zăbale,

Ca să-mi arate că ţi-s drag.”. 6 puncte

8. Completează enunțul următor, reprezentând mesajul unui iubitor de animale, cu formele corecte ale 

cuvintelor indicate între paranteze. 6 puncte

Mi- _______________ (a plăcea, condițional-optativ, prezent) să descoperiți frumusețea din ochii 

________________ (verde) ________ ___________________ (pisică, numărul singular, cazul genitiv, 

articulat hotărât) sălbatice, _______________ (zărit) într-unul dintre ____________ (pas, numărul plural, articulat hotărât) montane. 

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie un text de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți mesajul textului/o semnificație a textului 

Prietenul de Tudor Arghezi. 

În redactarea textului: 

• vei preciza mesajul textului/o semnificație a textului, prin referire la tema literară;

• vei menționa patru trăsături ale lui Ursei;

• vei interpreta două figuri de stil diferite, relevante pentru mesaj/semnificație;

• vei prezenta o emoție exprimată/un sentiment exprimat în textul poetic.

Ordinea integrării reperelor în cuprinsul compunerii este la alegere. 

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte;

• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; 

proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

Notă!Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în 

cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

👇Rezolvare 👇

1. Doi termeni care denumesc animale sunt ,, dihoriță” și ,,porumbel”.

2. b

3. a

4. c

5. F A F F AF

6.Versurile au rimă împerecheată și măsură de 4/9/11/11 silabe.

7. Cele două texte au ca element de conținut comun prezența unui animal.

Primul text este o operă lirică în care Ursei capătă loc central pentru a sublinia tema textului, relația de prietenie dintre un om și animalul său de companie. Ursei este un ,, Câine frumos”, cu blana ,,mătăsoasă” și ,,labele vânjoase”.

Al doilea text ne relatează povestea unui dihor găsit de autoare în curtea sa, care a devenit vedetă pe rețelele de socializare. Neștiind ce este, Adina Popescu l-a postat pe Facebook și ,,blănosul” și-a căpătat  nenumărate like-uri. Din text aflăm că autoarea, după acest episod, și-a luat ca și companie o pisică  deoarece dihorul i-a ,,înveselit atât de mult începutul de an”.

8. Consider că rețelele sociale pot oferi o soluție potrivită pentru rezolvarea anumitor situații dificile pentru că în zilele noastre prin intermediul lor găsim informații rapide și putem transmite mesaje directe unor persoane pe care în alte circumstanțe nu le-am întâlni.

De exemplu, eu am găsit mereu stăpâni pentru pisicile mele pe net. Mai deunăzi aveam nevoie urgent de numărul de telefon al veterinarului, pentru că am găsit în fața casei mele un cățel accidentat de mașină și am vrut să i se acorde cât mai urgent primul ajutor. Am cerut numărul lui de telefon pe o rețea de socializare și l-am primit instant.

Tot așa și Adina Popescu caută ajutor rapid și la un click distanță pe Facebook. Nemaivăzând așa ceva, află că este un dihor, află cum se comportă, ce mănâncă și cunoaște un biolog care o ajută ,,prompt și profesionist” să îl prindă.

Deci, rețelele sociale pot fi de real ajutor în situații-criză dacă știi să le folosești și pentru rezolvarea unor probleme, nu doar pentru a pierde timpul.

9. Textul-suport poate fi asociat cu textul narativ ,, Chemarea străbunilor”  de Jack  London pentru că ambele promovează ca valoare morală iubirea față de un câine.

În primul text vocea lirică ni-l face cunoscut pe Ursei, ,,prietenul ” ,așa cum se deschide textul încă din titlu. Cei doi au o relație de prietenie și încredere, își oferă afecțiune reciprocă. Deși este un câine de talie mare  cu ,,colții de fier”, are ,,mușcătura blândă” atunci când se joacă împreună.

În ,, Chemarea străbunilor”, Buck este tot un câine de talie mare, iubit de familia unui moșier din Santa Clara Valley. Deși familia avea mai mulți câini care păzeau moșia, Buck și-a câștigat rolul de stăpân peste celelalte  animale pentru că era mereu pe lângă moșier, supraveghea copiii familiei pe afară și era singurul câine care putea sta în casă. Deoarece Buck era un câine puternic, el era vânat de căutătorii de aur pentru a trage la sanie în sălbatica Alaska.

B.

1. d

2. b

3. c

4. a

5. copiilor- caz dativ

(nepoților- caz dativ)

animale- caz nominativ

de apartament- caz  acuzativ

(un dihor- caz nominativ)

6. Am vizionat un filmuleț despre tine.

Ai dat câinelui apă azi?

7. ,,Când îmi apucă mâna-ntre zăbale”- propoziție subordonată circumstanțială de timp

,,Ca să-mi arate”- propoziție subordonată circumstanțială de scop

,, că ţi-s drag”- propoziție subordonată completivă directă

8. Mi-ar plăcea să descoperiți frumusețea din ochii verzi ai pisicii sălbatice zărite într-unul dintre pasurile montane.

Subiectul al II-lea (lucrăm pe scheletul propus în categoria ,, Subiectul al II-lea EN” 👇

Mesajul unui text liric ( schelet de argumentare)

Opera ,,Prietenul ” de Tudor Arghezi este o operă lirică deoarece autorul transmite direct sentimente de iubire față de animalul său de companie. Așadar, tema textului este relația om-animal. 

Mesajul unui text liric este camuflat în spatele unui limbaj poetic, figurat.

Un exemplu sugestiv în acest sens este și poezia lui Tudor Arghezi,, Prietenul" ce surprinde bucuria celui care are un câine, prieten de suflet, așa cum aflăm și din titlul care anticipează mesajul.

Poezia nu este clasică, formată din strofe.  Sentimentul dominant transmis de vocea lirică este dragostea față de câinele său. Eul liric aflat în în ipostază confesivă se arată fericit că are o astfel de companie,, Te ştii al meu şi vrei să fiu al tău”.

În transmiterea ideilor poetice autorul apelează la termeni din câmpul lexical al câinelui: ,, botul”, ,,blana”, ,,labele”, ,,colții” etc.. Ursa este câine de talie mare, ,,Cioban de munte”, scăpat de ,,bâta călușarilor” căruia îi place să fie mângâiat  ,,cu glasul și cu mâna”. Descriind un animal, imaginile artistice sunt preponderent vizuale, cu valoare simbolică. De ex.,,Colţii de fier au însă muşcătura moale " sugerează sentimentul de atașament și încredere totală că animalul nu îi face rău pentru că îl iubește.

Originalitatea poeziei este susținută la nivelul figurilor de stil care compun un mozaic artistic revelator pentru viziunea autorului asupra animalului. De ex. epitetele ,,câine frumos", ,,Zbârlita blană”, ,,labele vânjoase” scot în evidență frumusețea animalului, pe când metafora ,, Colții de fier” surprinde forța animalului.

În plus, rima împerecheată, versurile scurte alternând cu cele lungi, măsura inegală,  accentuează muzicalitatea poemului, conferindu-i o tonalitate familiară.

În viziunea mea, poemul  ilustrează frumusețea relației omului cu un câine, cel mai fidel ,,prieten”.