Limba și literatura română pentru clasele V-VIII

Fotografia mea
Găsiți pe această pagină de blog noțiuni explicate simplu, logic și clar, exerciții rezolvate în comentarii, modele de rezolvare a exercițiilor de la E.N. pe itemi, lecturi suplimentare necesare, rezumate, exemplificarea valorilor regăsite în textele literare studiate în gimnaziu și multe altele utile studiului limbii române. Pe scurt, aveți aici toate pârghiile necesare pentru a vă pregăti pentru evaluare. Pentru o vizualizare detaliată a materialelor, afișați vizualizarea pentru web, pe care o regăsiți la subsolul paginii!

Faceți căutări pe acest blog

27 ianuarie 2021

Il genere del nome. Genul substantivului

 Toate substantivele au un gen gramatical, care în limba română poate fi:

1. masculin      2. feminin       3. neutru

 Tutti I nomi hanno un genere grammaticale che, in rumeno puo essere: 

1.maschile       2. femminile     3. neutro 


1.Substantivul de genul masculin permite următoarele numerale: un băiat/ doi băieți

Il nome di genere maschile permette i numerali: un ragazzo/due  ragazzi 


Clasa substantivelor masculine include:/ la classe dei nomi maschili include:

1. 

substantive care se termină în consoană/ Nomi che  terminano in consonante 

(la maggior parte di loro) 

Bărbat/uomoCocoș/gallo, Cal/cavallo, copac/albero

astronaut/astronautacoleg/collegavultur/avvoltoio

prieten/amicours/orso, 

 

2. 

esseri considerati maschili 

Băiat/ragazzohoț/ladro, medic/medico 

3. 

mesi del anno 

Ianuariefebruariemartieapriliemaiiunieiulie, august, septembrieoctombrienoiembriedecembrie 

4. 

lettere del alfabeto 

A,ă,â,b,c,d,e,f,g,h,i,î,j,k,l,m,n,o,p,q,r,s,ș,t,,ț,u,w,x,y,z 

5. 

note musicali 

Do,re,mi,fa,sol,la,si,do 

6. 

alcune frutta 

Strugure/uvapepene/anguria, ananas/ananas 

7. 

eccezioni 

Tată/padre, popă/pretepapă/papa, frate/fratellosoare/sole, munte/montagnaperete/paretecâine/cane, șarpe/serpenteiepure/conigliodinte/dente, unchi/ziopui/pollo, ochi/occhiardei/ peperone 


2. Substantivul feminin permite numeralele: o fată/ două fete

Il nome  di genere femminile permette i numerali : una ragazza/due ragazze


Clasa substantivelor feminine include:/ La classe dei nomi femminili include:

1. 

sostantivi che terminano in vocale 

Fată/ragazzamasă/tavola, barcă/barca 

2. 

esseri femminili 

Soră/sorellacolegă/colega , pisică/gatta

3. 

giorni della settimana 

Luni, marțimiercurijoivinerisâmbătăduminică 

4. 

stagioni 

Primăvarăvarătoamnăiarnă 

5. 

frutta 

Pară/peracireașă/ciliegiapiersică/pescaprună/prugna 


3.Substantivul de genul neutru permite numeralele: un obiect/ două obiecte

Il nome di genere neutro permette i numerali: un oggetto/due oggetti 


Clasa substantivelor neutre include:/ La classe dei nomi neutri include:

1. 

oggetti che terminano in consonante  

Dulap/armadiocreion/matitascaun/sedia 

2. 

i giocchi e  gli sport 

Șah/scacchifotbal/calcio, box/pugilismo 

3. 

fenomeni   naturali 

Vânt/ventociclon/ciclone, ger/brina 

4. 

la frutta „ măr”(mela) 

 

 

25 ianuarie 2021

La nona lezione. Articoli indeterminativi. A noua lecție. Articolele nehotărâte

         Articolele nehotărâte numesc substantive necunoscute vorbitorului sau neindividuate în clasa din care fac parte./

         Gli articoli indefiniti chiamano nomi sconosciuti a chi parla o indivisi nella classe a cui appartengono.


Substantive masculine / Nomi maschili

Văd un om. / Vedo un uomo.

Văd niște oameni. /Vedo dei uomini.

Geaca unui om este roșie./ La giacca di un uomo e rossa.

Gecile unor oameni sunt roșii./ Le giacche sono rosse.


Substantive feminine/ Nomi femminili

Văd o femeie./ Vedo una donna.

Văd niște femei./ Vedo delle donne.

Geaca unei femei./ La giacca di una donna.

Gecile unor femei. / Le giacche delle donne.


Substantive neutre/ Nomi neutri

Vorbește despre un dulap. / Parla di un armadio.

Vorbește despre niște dulapuri./ Parla di alcuni armadi.

Ușa unui dulap s-a rupt./ La porta di un armadio si e rotta.

Ușile unor dulapuri s-au rupt./ Le porte di alcuni armadi si e rotta.


🌞 soare🌜lună🌟stea🌏planetă⛅nor🌈curcubeu


La settima lezione - L'articolo determinativo per nomi neutri. A șaptea lecție. Articolul hotărât pentru substantive neutre

         Substantivele neutre sunt de obicei obiecte. I nomi neutri sono di solito  oggetti.(non sempre)

        Exemple de substantive neutre:/ Esempi di nomi neutri

un scaun- două scaune / una sedia-due sedie

un birou- două birouri/ un ufficio- due uffici

un dulap- două dulapuri/ un armadio- due armadi

un calorifer- două calorifere/ un calorifero/ termosifone- due caloriferi

        

        Cu articol  hotărât vor fi:/ Con un articolo determinativo sarà:

scaunul-scaunele- scaunului- scaunelor

biroul-birourile- biroului- birourilor

dulapul- dulapurile- dulapului- dulapurilor

caloriferul-caloriferele-caloriferului-caloriferelor


        Exemple : / Esempi

Scaunul din bucătărie este rupt. / La sedia della cucina è rotta.

Am adus scaunele. Ho portato le sedie.

Scaunele sunt afară. Le sedie sono fuori.

Culoarea scaunului este neagră. Il colore della sedia e nero.

Îmi place jocul „Scaunele muzicale”. Mi piace il gioco "Music Chairs".

Jocul scaunelor este interesant. Il giocco delle sedie e interesante.

Am confecționat huse scaunelor. Ho realizzato fodere per le sedie.


         Verbul„ a articula” se folosește și în sens peiorativ./ Il verbo "articolare" è usato anche in senso peggiorativo

            Ex. / Es.

L-am articulat bine ( pe cuvânt)/ L'ho articolato bene (la parola)

L-am articulat bine ( pe băiat) / L'ho articolato bene ( il ragazzo) - Gli ho dato dei schiaffi.


Pe data viitoare! Alla prossima! 💦

24 ianuarie 2021

L' ottava lezione - L' avverbio. Lecția a opta- Adverbul

           Adverbul este în relație cu verbul și arată unde, când si cum se desfășoară o acțiune .

            L'avverbio è in relazione al verbo e mostra dove, quando e come si svolge un'azione.

Adverbe care arată locul: / Avverbi che mostrano il luogo:

  • Unde?  Dove?          Unde stai? Dove abbiti?
  • aici - qui                   Stau la oraș/țară. Abbito in cita/ campagna.
  • acolo- la                   Este frumos acolo?  E bello la?
  • departe-lontano        Se văd munții departe. Si vedono le montagne lontano.
  • aproape- vicino        Vino mai aproape! Vieni piu vicino!
  • sus-su                       Vino sus! Vieni su!
  • jos- giu            

Adverbe care arată timpul: / Avverbi che mostrano il tempo:

  • Când? -quando          Când vii la mine? Quando vieni da me?
  • Acum- adesso            Acum plec. Adesso parto.
  • Imediat- subito          Vin imediat! vengo subito!
  • Curând- presto           Curând plec în vacanță. Presto vado in vacanza.
  • Mâine- domani           Mâine vine mama. Domani arriva mia maddre.
  • Poimâine- dopodomani   Poimâine merg la doctor. Dopodomani vado dal dottore.
  • Târziu- tardi                E târziu. E tardi.
  • Devreme- presto         Dimineața mă trezesc devreme. In mattina mi sveglio presto.

Adverbe care arată modul:/ Avverbi che mostrano la caractteristica di una azione (come si fa):

  • Cum? -come               Cum te cheamă? Come ti chiami?
  • Bine- bene                  Cunosc bine limba română. Conosco bene la lingua rumena.        
  • Rău- male                   Mă simt rău. Mi sento male.
  • Posibil- possibile         Este posibil să plouă mâine? E possibile di piovere domani?
  • Imposibil- impossibile     Este impisibil să înveți chineza. E impossibile imparare il cinese.
  • Probabil- probabilmente    Probabil  va ninge. Probabilmente nevichera.
  • Greu- difficile            Este dificil de explicat. E difficile spiegare.               
  • Dificil- difficile    
  • Ușor, Facil- facilmente     Este ușor să înveți. E facile imparare.
  • Repede- rapidamente        Aleargă rapid. Corre rapidamente/rapido/veloce.
  • Lent- lentamente              Vine lent spre casă. Viene lentamente verso casa.
  • Minunat- meraviglioso     Fratele meu desenează minunat. Mio fratello disegna meraviglioso.



23 ianuarie 2021

Spiridușii cu nasuri lungi, poveste japoneză

  În pădurile bătrâne şi întunecoase din munţii înalţi ai Japoniei trăiau odată doi spiriduşi cu nasuri lungi. Se deosebeau între ei doar prin culoarea nasului: unul avea nasul albastru, iar celălalt, roşu. Amândoi erau foarte mândri şi tare se mai făleau cu nasurile lor, pentru că puteau să şi le lungească atât cât voiau, ajungând cu vârfurile lor dincolo de munţi, în cealaltă parte a ţării. Se certau mereu, pretinzând fiecare că nasul lui este cel mai frumos şi mai lung.

Într-o zi, în timp ce se odihnea pe vârful unui munte, spiriduşul cu nasul albastru simţi un miros foarte plăcut venind de undeva de departe, tocmai din câmpia de dincolo de munţi. „Miroase aşa de frumos! Ce-o fi?” îşi zise el.
Ademenit de miros, începu îndată să-şi lungească nasul din ce în ce mai mult, în căutarea aromei. Şi nasul se lungi, se lungi, trecu peste şapte munţi, coborî în câmpie şi, în sfârşit, se opri la castelul unui prinţ.

Chiar în acel moment, prinţesa Floare Albă, fiica prinţului, dădea o petrecere la castel. Se aflau la ea, în vizită, multe prinţese şi Floare Albă dorea să le arate rochiile şi materialele ei de chimonouri neasemuit de frumoase. Deschise garderoba de preţ şi, împreună cu prietenele, scoaseră din ea materialele minunate, printre care fusese pusă răşină de brad, cea care îi mirosea atât de frumos spiriduşului. Tocmai când prinţesa voia să agate ţesăturile pe ceva ca să la poată admira mai bine cu prietenele ei, văzu pe terasă o prăjină albastră, care nu era nimic altceva decât nasul spiriduşului din vârful muntelui..

– Ce-arfi să agăţăm materialele pe prăjina aceea albastră de pe terasă? zise prinţesa. Aşa le putem vedea mai bine.

În clipa următoare, chemă cameristele şi le porunci să înşire cele mai frumoase mătăsuri pe prăjina albastră, fără să bănuiască nici o clipă că era un nas de spiriduş.

Cum stătea spiriduşul pe vârful muntelui şi se delecta cu mirosul de răşină, simţi că îl gâdilă ceva pe vârful nasului. încercă să reziste, dar nu putu şi începu să-şi scurteze nasul. Prinţesele rămaseră uluite văzând cum materialele frumoase de rochii zburau prin aer. Curând, toate mătăsurile ajunseră sub privirile încântate ale spiriduşului. Acesta le luă, le duse acasă şi-l invită pe celălalt spiriduş, cel cu nasul roşu, care trăia pe muntele vecin, să vină să le vadă.

– Priveşte ce nas minunat am ! Doar ce l-am lungit peste şapte munţi, şi mi-a adus toate aceste mătăsuri frumoase, tocmai din câmpie. Şi asta numai după mirosul foarte plăcut ce venea de acolo. îţi dai seama deci că nasul meu e cel mai grozav!
Văzând mătăsurile acelea minunate, spiriduşul cu nasul roşu se învineţi de gelozie şi invidie, şi-i spuse:

-Am să-ţi dovedesc că nasul meu e şi mai grozav decât al tău. Aşteaptă şi ai să vezi!
Spiriduşul cu nasul roşu plecă acasă supărat şi imediat se urcă pe vârful muntelui, adulmecând aerul din depărtări. Trecură mai multe zile şi nu simţi nici un miros plăcut. Stătu acolo zile în şir, dar în zadar. îşi pierdu răbdarea şi-şi zise: „Nu mai aştept! Am să-mi întind nasul peste cei şapte munţi, tocmai în câmpie. Nu se poate să nu găsesc ceva bun cu care să dau gata nasul albastru al rivalului meu”.

Aşa gândi şi începu să-şi lungească nasul. Traversă cu el şapte munţi şi se opri, în cele din urmă, la acelaşi castel al prinţului din câmpie. Chiar în momentul acela, fiul prinţului se juca vesel cu prietenii lui în grădină. Cum văzu nasul roşu, strigă:

– Priviţi prăjina aceea roşie pe care a pus-o cineva acolo. Hai să ne legănam de ea!

– Grozavă idee! ziseră ceilalţi, îndreptân-du-se buluc într-acolo.

Luară nişte frânghii groase şi le legară de prăjina roşie, adică de nasul spiriduşului; îşi făcură astfel câteva scrâncioburi şi începură să se legene în ele. Şi ce s-au mai jucat! într-un scrânciob s-au urcat mai mulţi băieţi care se avântară cu el cât putură de sus. Alţii se urcară chiar pe prăjina roşie, adică pe nas, săriră pe ea şi de pe ea jos, iar unul dintre băieţi începu să-şi încrusteze numele cu un briceag chiar pe nasul cel roşu!

Spiriduşul simţea dureri îngrozitoare şi voia să-şi aducă nasul înapoi, dar nu mai putea nici măcar să-l mişte din loc, aşa de greu se făcuse din cauza cetei de copii care-l călăreau şi se ţineau de el.

Când simţi însă tăieturile briceagului, spiriduşul se opinti cât putu, scutură nasul, aruncând droaia de băieţi de pe el, şi-l scutură cât fu în stare de repede.
La vederea celor întâmplate, spiriduşul cu nasul albastru, care urmărea de câteva zile să vadă de ce e în stare potrivnicul lui cu nasul roşu, izbucni în hohote de râs.

Lăcrimând de durere, spiriduşul cu nasul roşu spuse:

– Aşa îmi trebuie! Am fost gelos şi invidios pe tine. Nu merit altceva! De acum nu-mi voi mai trimite niciodată nasul în câmpiile îndepărtate de dincolo de munţi, numai din ambiţia de a face, cu orice preţ, pe grozavul.