Care sunt funcțiile sintactice ale cuvintelor în propoziție?

Cum găsim funcțiile sintactice ale cuvintelor din propoziții? 👉Punând întrebări și urmând pașii firești:

💪căutăm prima dată predicatul,

💫💫îi găsim apoi subiectul,

💁💁💁și abia apoi punem întrebări pentru celelalte cuvinte!!!

Vă rog frumos respectați această ordine!!!!!!!!!!!!

1. 👨Predicat verbal - ce face? 

  ex. Maria stă.  (ce face Maria? )

stă = predicat verbal exprimat prin verb predicativ, mod indicativ, timp prezent, persoana a III-a, singular, conjugarea a I

    👨Predicat nominal - cum este? cine este? ce este? 

ex. Tortul este de ciocolata. (cum este tortul?)

este de ciocolata= predicat nominal alcătuit din verbul copulativ ,,este” (mod indicativ, timp prezent, persoana a III-a, singular, conjugarea a IV-a) și numele predicativ ,,de ciocolată” exprimat prin substantiv comun, feminin, singular, acuzativ, nearticulat

2.👩 Subiect- cine? ce?- caz nominativ  

Maria stă. (cine ,,stă”? )

Maria= subiect exprimat prin substantiv propriu, feminin, singular, nominativ, nearticulat

3. 👧Complement direct - pe cine? ce?- caz acuzativ

  O văd pe Maria. (pe cine,,văd”? )

pe Maria = complement direct exprimat prin substantiv propriu, feminin, singular, acuzativ, nearticulat

4. 👧Complement indirect- cui?- caz dativ 

Maria duce flori învățătoarei. (cui ,,duce”?)

 învățătoarei = c.i. exprimat prin substantiv comun, feminin, singular, dativ, articulat hotărât cu ,,ei”

5. 👧Complement prepozițional- despre cine? despre ce? pentru cine? pentru ce? la cine/ la ce? cu cine? cu ce? etc   -caz acuzativ

Vorbește despre Maria. (despre cine ,,vorbește”?)

 despre Maria= c.p.  exprimat prin substantiv propriu, feminin, singular, acuzativ, nearticulat

6.👦 Atribut- care? ce fel de? ( caz acuzativ) 

 al, a ,ai ,ale cui? (caz genitiv)

cât, câtă, câți, câte? (în acord cu substantivul)

Profesorul de matematică este extraordinar de bun. ( care ,,profesor”?)

 de matematică= at. substantival exprimat prin substantiv comun, feminin, singular, acuzativ, nearticulat

Mama Mariei este educatoare. ( a cui ,,mamă”?)

 Mariei =at. substantival exprimat prin substantiv propriu, feminin, singular, genitiv, articulat hotărât ,,ei”

7. 👧Circumstanțial de loc- unde? -caz acuzativ

Merge în parc. (unde ,,merge”?)

  în parc = c.c.l. exprimat prin substantiv comun, neutru, singular, acuzativ, nearticulat

8. 👧Circumstanțial de timp- când?  -caz acuzativ

Mâine merge în parc. (când ,,merge”?)

 mâine =c.c.t. exprimat prin  adverb de timp, acuzativ

9. 👧Circumstanțial de mod- cum?- caz acuzativ

Merge în parc repede.  (cum ,,merge”?)

 repede = c.c.m. exprimat prin  adverb de mod, acuzativ

10. 👫Nume predicativ

• 👉- ce este? cine este? -caz nominativ

Ea este prietena mea. (ce ,,este”?)

  prietena = n.p. exprimat prin substantiv comun, feminin, singular, nominativ, articulat hotărât ,,a”

• 👉- despre ce este?/pentru ce este/cu ce este? etc - caz acuzativ

Poveste este despre prietenie. (despre ce ,,este ”? )

despre prietenie = n.p. exprimat prin substantiv comun, feminin, singular, acuzativ, nearticulat

• 👉- al cui este?- caz genitiv

 Pisica este a Mariei. (a cui ,,este”?)

 a Mariei = n.p. exprimat prin substantiv propriu, feminin, singular, genitiv, articulat hotărât ,,ei”

Elementele de versificație (prozodie)

I.     Versul (un rând dintr-o poezie) 

            lungi sau scurte

II.    Strofa (grupare de unul, două sau mai multe versuri): 

 

1.     Monostihul (monoversul) – un vers; 

2.     Distihul – două versuri în strofă; 

3.     Terţetul  (terţina) – trei versuri în strofă; 

4.     Catrenul – patru versuri în strofă. 

- Unele poezii nu au versurile grupate în strofe şi se numesc astrofice /continuative. 

III.    Măsura (numărul silabelor dintr-un vers): 

             Doi-nă doi-nă cân-tic dul-ce – măsura este de 8 silabe. 

          Atenție la cuvintele cu cratimă, deoarece cratima unește și nu desparte!

                👀  Ea cân-tă-n lu-nă, cân-tă-n stea- măsură de 8 silabe!!!

                        E-o for-fo-tă și-un zvon de ra-iuri- măsură de 9 silabe!!!

IV.    Ritmul ( succesiunea regulată a silabelor accentuate şi neaccentuate dintr- un vers): 

1.      Troheul – picior metric bisilabic (format din două silabe) – în care prima silabă este accentuată; ritmul se numeşte trohaic (   /         ): 

        Doi-nă doi-nă cân-tic dul-ce                                 (Folclor) 

          /        ;  /   _  ;   /    _  ;    /   _ . 

2.      Iambul – picior metric bisilabic (format din două silabe) – în care accentul cade pe a doua silabă; ritmul se numeşte iambic ( _    /  ): 

         Când tre-mu-rân-du-şi  ja-lea şi    sfi-a-la          (O.Goga) 

           _      /  ;  _     /  ;    _    /  ;  _   /  ;  _   / ; _ . 

3.      Amfibrahul – picior metric trisilabic (format din trei silabe) – în care accentul cade pe a doua silabă; ritmul se numeşte  amfibrahic ( _   /   _ ) 

        Şi toam-na şi iar-na/ Co-boa-ră-a-mân-do-uă.(G.Bacovia) 

       _      /     _ ;  _    /   _ //  _    /     _    ;  _    /    _  . 

 

V.     Rima (potrivirea sunetelor de la sfârşitul a două sau mai multe versuri începând cu o vocală accentuată). 

👉Felul rimei: 

1.     După versurile care rimează: 

1. 💗Monorimă: 1 – 2 – 3 – 4/  a-a-a-a 

          Peste vârf de rămurele                a 

          Trec în stoluri rândunele,           a 

           Ducând dorurile mele                a 

           Şi norucul meu cu ele.                a           (M. Eminescu)                     

2. 💗Rimă împerecheată: 1 – 2, 3 – 4/ a-a, b-b 

           La mijloc de codru des,              a 

           Toate păsările ies,                      a 

           Din huceag de aluniş                  b 

          La voiosul luminiş.                       b         (M. Eminescu) 

3. 💗Rimă încrucişată: 1 – 3, 2 – 4/ a-b, a-b  

            A fost odată ca-n poveşti,           a 

            A fost ca niciodată,                    b 

            Din rude mari împărăteşti         a 

            O preafrumoasă fată.                 b          (M. Eminescu) 

4. 💗Rimă îmbrăţişată: 1 – 4, 2 – 3/ a-b-b-a 

           Peste vârfuri trece lună,             a 

           Codru-şi bate frunza lin,             b 

           Dintre ramuri de arin,                 b 

          Melancolic codrul sună.               a         (M. Eminescu) 

5. 
   

6. 2. După gradul de potrivire a sunetelor din rimă: 

6. 💗Perfectă (toate sunetele sunt identice): oţele / Pepele; 

7. 💗Imperfectă sau asonanţă (diferă ultima vocală sau sunetele de după ultima vocală): 

             omăt / tămâiet 

             argint / licurind 

👉    Versurile libere sunt lipsite de ritm, rimă şi măsură; nu respectă reguli de prozodie.  

👉    Versurile albe sunt lipsite de rimă.       

vezi și:👇

FIŞĂ DE LUCRU - Figuri de stil. Sensul figurat