Fram, ursul polar de Cezar Petrescu

 Textul explorează teme universale prin călătoria unui urs polar în lumea oamenilor și în sălbăticia Arcticii.

Valori:

1. Libertatea și dorul de casă. Fram suferă în captivitatea circului, visând la ghețarii polari unde s-a născut. Decizia de a-l reporta în mediul său natural subliniază importanța libertății și a conexiunii cu originea. Dorul de casă triumfă asupra traiului în condiții artificiale.

2. Curajul și adaptarea. Fram luptă cu urși sălbatici, viscole și foamete, dar prin abilitățile dobândite la circ de a face mișcări de acrobație înfruntă multe pericole demonstrând ingeniozitate și reziliență. Secvența în care învață să vâneze și să-și construiască adăposturi subliniază puterea adaptării la mediu.

3. Critica exploatării naturii și a animalelor. Romanul condamnă capturarea și comercializarea animalelor sălbatice (Fram fusese vândut pentru zece sticle de rom) . Contrastul dintre viața artificială de la circ și libertatea Arcticii evidențiază respectul pentru echilibrul natural.

4. Conflictele identității și apartenenței. Fram nu își găsește locul nici printre urșii sălbatici care îl consideră anormal din cauza deprinderilor de circ, dar nici printre oameni nu se simte acasă. Este prins între două lumi și finalul, care îl surprinde întorcându-se printre oameni, sugerează că adevărata apartenență este o alegere proprie și nu poate fi impusă.

Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu

 Textul este o povestire fantastică ce explorează teme universale, prin aventura unei fetițe într-o lume unde realitatea se îmbină cu basmul.

Valori:

1. Puterea imaginației și magia copilăriei. Prin creativitate dublată de inocența copilăriei, Lizuca transformă natura într-un spațiu fermecat, unde animalele și plantele capătă voce. Dumbrava reprezintă un refugiu, care o ajută să depășească greutățile.

2. Dragostea familială și reconectarea cu rădăcinile. Lizuca părăsește casa mamei vitrege care o maltratează și se îndreaptă spre casa bunicilor, în căutarea legăturii afective autentice. Bunica, prin poveștile sale, păstrează legătura cu tradiția și îi oferă un model de iubire autentică. 

3. Reziliența și curajul. Lizuca îndură asprimile mamei vitrege, dar nu se lasă învinsă și alege să fugă spre o viață mai bună. Călătoria prin pădurea plină de obstacole este o metaforă a maturizării. Prietenia cu Patrocle subliniază importanța sprijinului prietenilor în fața adversității.

4. Armonia dintre om și natură. Natura, personaj activ în text, o protejează și o învață lecții de viață, prin creaturile ei magice. Textul promovează respectul pentru mediul înconjurător.

5. Tradiția și cultura populară. Elementele de folclor (legende, zâne, prichindei) evidențiază importanța păstrării identității culturale.

Val și Cetatea Sufletelor de Ana Alfianu

 Textul este o poveste inițiatică ce explorează teme universale, prin aventura fantastică a unui copil.

Valori:

1. Puterea iubirii și a legăturii familiale. Dragostea dintre bunic și nepot este motivul principal al călătoriei lui Val. El pleacă în căutarea lui și în final înțelege că legătura lor trăiește în suflet, chiar dacă fizic nu se mai întâlnesc. Textul subliniază importanța păstrării amintirilor cu cei dragi plecați de lângă noi.

2. Prietenia și solidaritatea. Broasca-țestoasă zburătoare devine simbolul sprijinului necondiționat, ajutându-l pe Val să depășească obstacole și să nu renunțe. Caracatița le arată puterea poveștilor, subliniind valoarea sprijinului altruist.

3. Curajul și perseverența. Călătoria plină de probe îi testează determinarea. Val învață să nu se dea bătut indiferent de dificultăți.

4. Acceptarea pierderii și a morții. Călătoria personajului este una inițiatică. Cetatea Sufletelor nu este un spațiu real, ci un moment al evoluției personale, când se ajunge la înțelegerea ciclicității vieții și la acceptarea morții, ca semn al creșterii interioare și al maturizării.

Pașa Hassan de George Coșbuc

 Balada ilustrează conflictul dintre eroism și lașitate, o alegorie a luptei între bine și rău, cu figura domnitorului Mihai Viteazul reprezentând binele și a turcului Pașa Hassan  reprezentând răul, trădarea și lașitatea, pe fondul bătăliei istorice de la Călugăreni dintre oștile române și cele otomane.

Valori:

1. Eroismul și vitejia. Mihai Viteazul este portretizat ca un erou legendar, cu trăsături hiperbolice. El simbolizează curajul, puterea fizică și morală, dar și devotamentul față de patrie.

2. Onoarea și demnitatea. Domnitorul înfățișează demnitatea liderului care își provoacă la duel direct inamicul, subliniind confruntarea corectă care contrastează cu lașitatea turcului care stă la distanță și apoi fuge din calea viteazului, abandonându-și oștenii.

3. Patriotismul și identitatea națională. Victoria românilor împotriva invadatorilor reflectă valorile unității și libertății, moment de mândrie istorică.

4. Satira și ironia. Atitudinea plină de umor a autorului are scop de a denigra inamicul, exagerarea fricii lui Hassan devine ridicolă și gesturile sale disperate devin caricaturale.

Amintiri din copilărie de Ion Creangă

 Combinând umorul, autenticitatea și profunzimea morală, Ion Creangă evocă valori culturale, morale și sociale prin intermediul experiențelor, tradițiilor și relațiilor descrise.

1. Valorile familiei și educației. Deși ai condiții financiare precare, mama și bunicul fac eforturi pentru a-l trimite pe Nică la școală. Bunicul îl ghidează cu autoritate și dragoste.

2. Tradițiile și obiceiurile satului. Autorul descrie peisajul cultural al satului moldovenesc prin obiceiuri precum uratul de Anul Nou, șezătorile și folclorul (descântece și superstiții), păstoritul, folosirea leacurilor băbești.

3. Libertatea și bucuria copilăriei. Prin aventurile lui Nică, opera evocă spiritul liber și explorator al copilăriei. Autorul descrie farmecul unei vârste a inocenței unde greșelile devin lecții de viață.

4. Comunitatea și solidaritatea. Viața satului e caracterizată de întrajutorare, școala și biserica unesc comunitatea.

5. Moralitatea și pedepsele ca formă de învățare. Pedepsele corporale reflectă normele educației acelei vremi. Nică învață responsabilitatea prin consecințele năzbâtiilor lui.

6. Dragostea pentru locurile natale. Autorul trăiește nostalgia față de Humulești, prin descrierea casei părintești, a peisajelor, a oamenilor si a amintirilor legate de aceste.