Limba noastră de Alexei Mateevici

 Poezia prezintă limba maternă ca un simbol suprem al identității naționale, o comoară culturală, o valoare morală și spirituală, metaforele și comparațiile sugerează că limba nu este doar mijloc de comunicare, ci și obiect al contemplării estetice. 

Valori:

1. Valoarea limbii  ca esență a identității unui popor. Prin limbă se asigură continuitatea istorică și legătura cu strămoșii. Limba are rol central în formarea conștiinței naționale, de aceea este comparată cu o comoară.

2. Valoarea limbii  ca izvor al culturii, prin capacitatea limbii de a crea opere artistice. Limba reprezintă cartea, cunoașterea și educația.

3. Valoarea limbii ca păstrătoare a adevărului, a credinței și a tradițiilor. Prin limbă se transmite patrimoniul spiritual, de aceea limba este un element sacru al comunității, iar respectul pentru limbă devine echivalent cu respectul de sine.

Bunica de Ștefan Octavian Iosif

 Poetul își amintește de bunica sa, o femeie bătrână, blândă și evlavioasă, care își petrece viața în rugăciune și în dragoste pentru familie. Ea este imaginea răbdării și a înțelepciunii, trăind simplu și curat, în armonie cu lumea și cu Dumnezeu.

    1. Valoarea familiei. Bunica e figura centrală a familiei, o prezență caldă care oferă iubire, sfaturi și echilibru. Ea simbolizează continuitatea neamului și puterea tradiției.

    2. Valoarea credinței. Bunica este un simbol al evlaviei și al legăturii cu divinitatea. Prin rugăciunea ei, familia este protejată și binecuvântată. Poemul exprimă credința simplă, curată, a oamenilor de la țară.

Textul trezește emoția, duioșia și recunoștința față de bunici și copilărie. Bunica devine un simbol al iubirii necondiționate și al protecției. Poezia este un omagiu adus familiei, credinței, simplității și blândeții sufletești.

Vulpea și barza de Jean de la Fontaine

 Fabula are un subiect simplu, cu rol moralizator și formativ. Ilustrează, într-o formă plină de farmec, o lege morală universală: ,,Răul se întoarce asupra celui care îl face.” Prin urmare, valorile fundamentale ale textului sunt: dreptatea, respectul, echitatea, sinceritatea și responsabilitatea morală.

    1. Dreptatea și echitatea. Fiecare primește , mai devreme sau mai târziu , ceea ce merită.

    2. Cinstirea reciprocă. Trebuie să te porți cu ceilalți așa cum ai vrea să se poarte ei cu tine.

    3. Pedeapsa pentru răutate. Egoismul șu ura vulpii se întorc împotriva ei.

    4. Respectul față de ceilalți. Fabula critică lipsa de respect și ironia nejustificată. 

Morala fabulei: ,,Cine face rău, rău să aștepte.”

Toate pânzele sus! de Radu Tudoran

 Cartea urmărește călătoria corabiei Speranța și a echipajului condus de căpitanul Anton Lupan, plecat în jurul lumii în căutarea prietenului său, Pierre Vaillant. Dincolo de aventurile maritime, textul devine o poveste despre prietenie, curaj, solidaritate și ideal.

    1. Curajul și perseverența. Anton Lupan nu renunță la căutarea prietenului său, chiar dacă expediția implica riscuri uriașe.

    2. Cinstea și onoarea. Fiecare personaj își respectă cuvântul dat și valorile cavalerești sunt repere de conduită. 

    3. Spiritul de sacrificiu. Toți sunt dispuși să își riște viața pentru idealul comun.

    4. Solidaritatea umană. Echipajul este o mică familie în care toți se sprijină reciproc.

    5. Speranța. Corabia însăși se numește Speranța , simbolizând încrederea în oameni și în idealuri, chiar și în momente de cumpănă.

    6. Deschiderea către diversitate. Personajele întâlnesc oameni de culturi diferite, dar păstrează respectul pentru toți. 

Micul prinț de Antoine de Saint-Exupery

 Cartea este o poveste alegorică despre iubire, prietenie, inocență și sensul vieții. Prin călătoria micului prinț pe diferite planete, autorul transmite valori precum:

    1. Valoarea iubirii. Relația micului prinț cu trandafirul arată că iubirea adevărată înseamnă grijă, răbdare și responsabilitate. Ceea ce este cu adevărat important ,,nu se vede cu ochii, ci cu inima”. Așadar iubirea este cea care dă sens existenței. 

    2. Valoare prieteniei. Întâlnirea cu vulpea îl învață ce înseamnă să ,,îmblânzești”, adică să creezi legături unice  între ființe. Prietenia este prezentată ca o formă de cunoaștere și de apropiere sufletească, care ne face mai buni. Ea aduce bucurie, dar și responsabilitate. 

    3. Valoarea inocenței și a copilăriei. Personajul vede lumea prin ochi de copil, adică sincer, curat și cu curiozitate. Autorul sugerează ideea că adulții uită esențialul, fiind prea preocupați de lucrurile materiale. 

    4. Valoarea cunoașterii și a reflecției. Prin vizitele pe diverse planete, el descoperă natura umană, vanitatea, mândria, singurătatea , dar și înțelepciunea. El învață că adevărata cunoaștere vine din experiență și din inimă, nu doar din rațiune.

    5. Valoarea responsabilității și a devotamentului. Lecția responsabilității o învață de la vulpe: ,,Ești răspunzător pentru ceea ce ai îmblânzit”. Micul prinț își asumă responsabilitatea față de trandafirul său și înțelege sensul devotamentului.

Mesajul cărții este profund: ,,Adevărata frumusețe a lumii se vede doar cu inima, nu cu ochii.”

Prâslea cel voinic și merele de aur cules de Petre Ispirescu

 Basmul ilustrează lupta dintre bine și rău și formarea eroului prin curaj, înțelepciune și dreptate. 

    1. Valoarea curajului și a vitejiei. Prâslea, fiul cel mic al împăratului, are curajul de a înfrunta pericolele pe care ceilalți frați le-au evitat. el se luptă cu zmeii, coboară în lumea de dedesubt și își salvează frații, dovedind spirit de sacrificiu. 

    2. Valoarea cinstei și a dreptății. Spre deosebire de frații săi, Prâslea rămâne loial și moral, nu caută laude, ci își face datoria. Dreptatea iese la iveală în final, adevărul triumfă și Prâslea este răsplătit.

    3. Valoarea inteligenței și a istețimii. Eroul nu se bazează doar pe forță, ci și pe istețime și înțelepciune. Prin gândire și prudență, reușește să învingă zmeii și să iasă din încercări aparent imposibile. Inteligența este o armă a binelui. 

    4. Valoarea loialității și a iubirii. Personajul se dovedește credincios și bun, salvează fiicele împăratului și se îndrăgostește de cea mai mică. Dragostea lor este curată și sinceră , o răsplată morală pentru faptele lui bune. 

    5. Valoarea binelui  și a răului. Binele este reprezentat prin Prâslea și răul prin frații trădători și zmei. Binele învinge întotdeauna, iar eroul primește răsplata meritată, împlinindu-se astfel justiția divină. 

Mesajul textului este că adevăratul erou este cel care învinge prin muncă, curaj și bunătate, nu prin viclenie sau putere trupească.

Popa Tanda de Ioan Slavici

 Nuvela ilustrează o serie de valori morale, sociale și religioase, prin povestea preotului Trandafir, care reușește să transforme o comunitate leneșă într-una harnică și prosperă. 

    1. Valoarea credinței și a datoriei. Popa Tanda este un preot devotat misiunii sale, care înțelege că adevărata credință se arată prin fapte, nu doar prin vorbe. El îi învață pe oameni că Dumnezeu îi ajută doar pe cei care muncesc și că munca este o formă de rugăciune. 

    2. Valoarea muncii. Munca este sursa demnității și a bunăstării omului. Preotul le arată sătenilor, prin exemplul personal, că numai prin muncă și perseverență poți schimba lumea în bine. Omul harnic este respectat și fericit.

    3. Valoarea răbdării și a perseverenței. Preotul nu renunță, deși oamenii îl batjocoresc și resping. Cu răbdare și înțelepciune, el reușește să îi schimbe, transformând satul în unul prosper. 

    4. Valoarea comunității și a solidarității. La început, Sărăceni este un sat decăzut moral. Prin muncă și colaborare, oamenii învață să trăiască în armonie și comunitatea devine puternică. 

    5. Valoarea morală a omului. Popa devine un simbol al omului moral, cinstit și harnic. Este idealul de om gospodar și de preot adevărat, care nu se lasă învins de lene și de răutate. 

Mesajul textului este cuprins în citatul : ,, Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în traistă”, adică omul poate fi fericit doar prin muncă și credință adevărată.

Eu sunt Malala de Malala Yousafzai

 Cartea este o autobiografie impresionantă despre curaj, educație și dreptate. Prin exemplul ei, Malala transmite valori fundamentale precum: educația, libertatea, curajul, dreptatea, pacea și iubirea de oameni. Este povestea reală a unei fete pakistaneze care a luptat pentru drepturile fetelor la școală.

    1. Valoarea educației. Malala crede că educația este cea mai puternică  armă împotriva ignoranței, violenței și sărăciei. ,, Un copil, un profesor, un pix și o carte pot schimba lumea”.

    2. Curajul și demnitatea. Fata dovedește un curaj extraordinar , vorbind deschis împotriva talibanilor care interziceau fetelor să meargă la școală. Deși este amenințată și rănită, ea nu renunță la lupta ei. 

    3. Dreptatea și libertatea. Malala militează pentru drepturile femeilor  și pentru egalitatea între oameni. Ea luptă pentru libertatea de a învăța, gândi și trăi în pace. Textul promovează libertatea de exprimare și dreptatea socială.

    4. Familia și iubirea. Familia este sprijinul care dă forță și curaj. Tatăl ei, Ziauddin, o inspiră și îi dă încredere. 

    5. Pacea și umanitatea. Cartea condamnă violența, războiul și fanatismul religios. Malala promovează pacea, dialogul și toleranța între oameni. Ea devine un simbol al umanității și al speranței pentru o lume mai bună.

Oracolul de Mircea Cărtărescu

 Deși aparent simplu, textul este bogat în valori morale, estetice și existențiale. Ca teme, întâlnim copilăria, prietenia, prima iubire și misterul adolescenței.

    1. Valoarea copilăriei și a inocenței. Naratorul evocă cu nostalgie perioada copilăriei, transformând-o în simbol al purității. Copilăria, cu emoțiile și jocurile ei specifice, dar și cu descoperirea treptată a vieții, se încheie o dată cu apariția sentimentelor mature.

    2. Valoarea prieteniei și a iubirii. Relațiile dintre copii sunt pline de sinceritate și emoție. Iubirea adolescentină față de o fată care scrie într-un oracol  e o iubire pură, idealizată, exprimată timid prin jocuri sau simboluri.

    3. Valoarea sincerității și a cunoașterii de sine. Oracolul în care copiii răspund la întrebări despre viață, iubire și idealuri, este un pretext pentru introspecție. Personajele își exprimă gândurile și visele, ceea ce le ajută să se descopere. Este o încercare de a înțelege ce simt și cine sunt. 

    4. Valoarea memoriei și a trecerii timpului. Narațiunea e construită ca o amintire, o reîntoarcere în trecut. Autorul arată cât de importantă este păstrarea amintirilor, pentru că ele ne definesc și ne leagă de ceea ce am fost. Nostalgia devine o valoare estetică a textului.

Mesajul textului este că adevărata frumusețe a vieții stă în emoțiile sincere și în amintirile care ne formează ca oameni.

Take, Ianke și Cadîr de Victor Ion Popa, valori morale, sociale și umane

     Piesa de teatru promovează toleranța, prietenia, omenia, iubirea, cinstea și respectul față de ceilalți. Este o lecție despre unitate în diversitate și despre faptul că adevărata credință este iubirea de oameni.

    1. Toleranța și conviețuirea pașnică. Cele trei personaje de religii și naționalități diferite se respectă și colaborează, demonstrând că omenia este mai importantă decât diferențele religioase. Take, Ianke și Cadîr glumesc pe seama diferențelor dintre ei, nu se urăsc niciodată, ba chiar se sprijină reciproc.

    2. Prietenia și solidaritatea. Relația dintre cei trei este o metaforă a prieteniei autentice. În momente de cumpănă, se ajută unul pe altul , arătând că umanitatea este mai puternică decât orice barieră culturală.

    3. Omenia și bunătatea. Omenia este valoarea centrală a piesei, capacitatea de a face bine, de a ierta și de a înțelege suferința celuilalt.

    4. Iubirea și înțelegerea între generații. Prejudecățile religioase fac ca dragostea dintre Ana, fiica lui Take și Ionel, fiul lui Ianke, să întâlnească piedici, dar iubirea și libertatea de a alege triumfă în final.

    5. Morala și dreptatea. Cei trei negustori sunt corecți și cinstiți în afaceri, modele de comportament moral într-o societate care valorizează onoarea.

    6. Umanismul. Piesa ne transmite mesajul că, oamenii, indiferent de naționalitate, religie sau cultură, sunt egali și pot trăi în pace dacă pun omenirea mai presus de dogme.

Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupery

 Micul Print - Antonie de Saint Exupery

Take, Ianke și Cadîr de Victor Ion Popa

 SCENA 1

La Medeleni de Ionel Teodoreanu

 la_medeleni.pdf

La Medeleni – Vol. 1 Hotarul nestatornic. Rezumat

La Medeleni - Ionel Teodoreanu - Stil de scriitor