Tezeu și Minotaurul de Florin Bican

 Textul evidențiază faptul că victoria adevărată necesită nu doar forță, ci și înțelepciune, responsabilitate și conștientizarea consecințelor acțiunilor. 

Valori:

1. Curajul și eroismul. Din dorința de a-și proteja poporul Tezeu înfruntă pericolul, oferindu-se voluntar să se confrunte cu Minotaurul, deși știe că își riscă viața.

2. Inteligența și strategia. Tezeu nu se bazează doar pe forță, ci folosește firul Ariadnei pentru a naviga prin labirint, demonstrând importanța rațiunii și a planificării în înfrângerea obstacolelor.

3. Datoria și sacrificiul. Ca prinț al Atenei, Tezeu își asumă responsabilitatea de a pune capăt sacrificiilor umane impuse de Minos. Acest lucru ilustrează devotamentul față de comunitate și sacrificiul personal.

4. Iubirea și recunoștința. Ariadna îl ajută din dragoste, iar el, deși o părăsește mai târziu, inițial acceptă ajutorul ei, subliniind valoarea sprijinului reciproc.

5. Consecințele neglijenței. Tezeu uită să schimbe pânzele corabiei cu cele albe, ceea ce duce la sinuciderea tatălui său, Egeu. Episodul subliniază importanța atenției la detalii și a promisiunilor.

6. Justiția și eliberarea din tiranie. Uciderea Minotaurului reprezintă triumful binelui asupra răului și eliberarea Atenei, reflectând lupta împotriva opresiunii.

Vrem să vă dăruim câte o fereastră de Matei Vișniec

 Piesa este o meditație asupra valorilor universale, transmise prin metafore vizuale, ferestre și cărți.

Valori:

1. Prietenia și solidaritatea. Radu, Doinița și Eliza, deși au personalități diferite, se sprijină reciproc și descoperă puterea colaborării. Prietenia îi ajută să depășească teama și confuzia din mediul necunoscut al bibliotecii. 

2. Educația și puterea cărților. Personajele descoperă lumi noi prin lectură. Biblioteca simbolizează cunoașterea și explorarea, iar ferestrele reprezintă metafore ale perspectivelor pe care le oferă educația. Textul subliniază ideea că cititul poate deschide ,,ferestre” către înțelegerea de sine și a celorlalți.

3. Empatia și înțelegerea interculturală. Personajele descoperă trăiri comune, deși provin din medii diferite. 

4. Libertatea și imaginația. Fereastra devine un simbol al libertății de a visa și explora. Personajele folosesc imaginația pentru a transforma un mediu închis într-un loc plin de perspective. Se sugerează ideea că prin creativitate și curiozitate omul se poate elibera din constrângerile fizice.

5. Descoperirea de sine. Prin interacțiuni și cărți, personajele își descoperă pasiunile, Doinița pentru artă și Eliza pentru explorare. Se evidențiază ideea că învățarea este un proces personal.

Ca peștele în copac de Lynda Mullaly Hunt

 Cartea transmite, prin povestea emoționantă a lui Ally, valori universale precum compasiunea, curajul de a cere ajutor și puterea comunității.

Valori:

1. Empatia și înțelegerea. Ally, personajul principal, se confruntă cu batjocura colegilor din cauza dislexiei. Prietenii ei adevărați , Keisha și Albert, o susțin necondiționat, demonstrând empatie și înțelegere a diferențelor. Profesorul nou observă dificultățile ei și o ajută, subliniind importanța susținerii din partea adulților în asemenea cazuri.

2. Reziliența și perseverența. Deși consideră că nu va reuși niciodată să citească și să scrie, își depășește limitele prin efort susținut și sprijin. 

3. Prietenia autentică. Relația de prietenie dintre cei trei subliniază că prietenia adevărată este un refugiu sigur împotriva bullying-ului. Prietenii o ajută să-și dezvolte potențialul, arătând că legăturile sincere sunt esențiale în dezvoltare personală.

4. Educația adaptată și incluziunea. Ajutorul susținuta l profesorului prin metode de învățare personalizată subliniază nevoia unui sistem educațional care sp corespundă nevoilor individuale.

5. Acceptarea de sine și a celorlalți. Ally învață să își recunoască dificultățile și să se accepte așa cum este. Colegii ei descoperă treptat importanța toleranței. iar această schimbare colectivă reflectă respectul pentru diversitate. 

La Medeleni de Ionel Teodoreanu

 Textul reflectă viața patriarhală din perioada interbelică și evoluția psihologică a personajelor.

Valori:

1. Familia și căminul. În centrul operei stă   familia Deleanu, iar legăturile dintre membrii săi sunt marcate de iubire, conflict și reconciliere. Moșia Deleanu reprezintă un refugiu afectiv, iar vânzarea ei după moartea Olguței subliniază importanța memoriei și a atașamentului de locuri.

2. Prietenia și loialitatea. Prietenia dintre cei trei copii, frații Dănuț și Olguța și Monica devine un pilon al maturizării, deși este complexă, combinând sprijinul reciproc cu rivalitatea și complicitatea. 

3. Dragostea în multiplele ei forme:

-iubire copilărească. Monica se îndrăgostește de Dănuț încă din copilărie și la maturitate se căsătoresc.

-iubirea neîmplinită. Olguța se îndrăgostește de Vania, dar boala și sinuciderea acesteia transformă pasiunea într-o tragedie.

-iubirea familială. Părinții își sprijină copiii și în momente dificile.

4. Educația și ascensiunea socială. Dănuț pleacă la studiu la București. Aceasta simbolizează dorința de cunoaștere și emancipare, reflectând tensiunea dintre tradiție și modernitate.

5. Responsabilitatea și maturizarea. Dănuț, inițial visător și revoltat, acceptă în final responsabilitatea căsătoriei cu Monica, iar Olguța plătește prețul alegerilor impulsive.

6. Natura și spiritualitatea. Medeleni este descris ca un paradis idilic, unde natura joacă rol terapeutic și simbolic. Armonia de acolo este perturbată doar de intruziuni ale realității precum boala sau moartea. 

Petruș. Fram, ursul Polar de Cezar Petrescu

 1. Personalitate curioasă și aventuroasă. Fascinat de lumea animalelor, în special de urșii polari, începe să exploreze istoria expedițiilor polare, fiind mereu în căutare de noi experiențe și descoperiri.

2. Pasiune pentru lectură și cunoaștere. Pasiunea pentru lectură îl ajută să-și formeze o perspectivă mai largă asupra lumii, folosește cărțile ca sursă de cunoaștere și învățare. Nepoata fostului său profesor îi împrumută cărți despre urșii polari, consolidându-i interesul pentru aceștia.

3. Relația specială cu Fram. Compasiunea și sensibilitatea față de animale.  El dezvoltă o conexiune autentică cu ursul fiind unul dintre copiii care vizitează menajeria circului și observă suferința animalului.

4. Visător și ambițios. Inspirat din povestea lui Fram, el dorește să devină explorator polar. Asemenea personajelor din cărțile citite, el are aspirații înalte și dorință de aventură.

5. Caracter energic și optimist. Este un copil plin de entuziasm care aduce o notă de bucurie și optimism în poveste. Nu se lasă descurajat de obstacole și rămâne deschis la noi experiențe, ceea ce îl face un model pozitiv pentru cititori.

Meșterul Manole, balada populară

 Balada, pilon al literaturii române, oferă o viziune aspră, dar poetică asupra condiției artistului.

Valori:

1. Sacrificiul pentru creație. Sacrificiul pe care îl face Manole pentru a finaliza biserica, jertfirea soției sale, Mira, simbolizează ideea că adevărata creație artistică necesită sacrificii extreme, uneori chiar viața celor dragi.

2. Conflictul dintre vocație și dragoste. Manole este prins într-o dilemă tragică, pasiunea pentru creație și dragostea pentru soția sa, transformându-l într-un erou tragic.

3. Efemeritatea vieții și eternitatea artei. Biserica rămâne o operă de artă eternă, care supraviețuiește creatorului său. Arta este singura cale de a deveni nemuritor. 

4. Destinul tragic al geniului. Manole își trăiește destinul cu conștiința clară a tragediei, suferința sa este glorificată ca partea procesului creativ, el devenind un martir al frumosului.

5. Răzvrătirea colectivă. Grupul de zidari oscilează între loialitate și revoltă. Pe parcursul întâmplărilor ei condamnă jertfa, amplificând drama individuală a lui Manole, dar o acceptă în final.

Miorița, balada populară

 Balada este un pilon al identității românești, promovând o filosofie a integrității și comuniunii cu natura.

Valori:

1. Acceptarea morții ca ciclu natural. Ciobanul moldovean percepe moartea nu ca pe un sfârșit, ci ca pe o nuntă, care prin metaforele naturii (soarele, luna, brazii, stelele) sugerează că moartea e o reuniune cu universul.

2. Dragostea pentru viață și profesie. Ciobanul dorește să fie îngropat în strunga oilor. cu fluierul la cap, simbolizând legătura eternă cu munca și pasiunea sa.

3. Demnitatea în fața adversarului. Ciobanul nu se răzbună când află ce doresc să îi facă tovarășii lui și își acceptă cu demnitate destinul.

4. Grija față de mamă. Ciobanul cere mioarei să o consoleze pe mama lui bătrână și să îi cruțe durerea, prin ascunderea adevărului.

5. Păstrarea tradițiilor. Transhumanța este obicei păstoresc, la fel și moartea văzută ca nuntă, în rândul tinerilor necăsătoriți.

Toate pânzele sus! de Radu Tudoran

 Textul plasează acțiunile într-un cadru de aventură maritimă și explorare și explorează teme despre natura umană și relațiile sociale.

Valori:

1. Prietenia și loialitatea. Anton Lupan pornește pe mare  în căutarea prietenului său dispărut, Pierre Vaillant, demonstrând devotament și angajament față de legătura lor. Relațiile dintre membrii echipajului navei Speranța sunt construite pe încredere și sprijin reciproc, esențiale pentru supraviețuirea în fața pericolelor.

2. Curajul și perseverența. Personajele se confruntă cu necunoscutul, cu furtuni și cu pirați, dar continuă călătoria cu determinare. Călătoria spre Țara de Foc este un vis al lui Anton Lupan, la care nu renunță nici atunci când șansele cunt minime.

3. Explorarea și căutarea cunoașterii. Romanul glorifică spiritul de aventură și dorința de a descoperi locuri necunoscute, inspirând cititorii să-și lărgească orizonturile.

4. Solidaritatea și acceptarea diferențelor. Echipajul este format din oameni de diferite origini care învață să colaboreze în ciuda diferențelor sociale  sau culturale.

Prostia omenească de Ion Creangă

 Textul este o celebrare a rațiunii și a simplității, o satiră a limitelor umane.

Valori:

1. Critica prostiei și a lipsei de logică ( frica irațională, lenea și lipsa de creativitate) Nevasta și soacra plâng de frica unui drob de sare care ar putea cădea de pe horn și le-ar ucide copilul. Personajul încearcă să arunce nuci cu furca în pod sau să tragă vaca pe șură în loc să coboare fânul.

2. Importanța rațiunii și a soluțiilor practice. Drumețul devine simbolul rațiunii, oferind soluții simple la problemele întâlnite. El sugerează folosirea toporului pentru a face o fereastră în loc să ,,care soarele” sau îndrumă rotarul să demonteze carul pentru a-l scoate afară.

3. Acceptarea imperfecțiunilor. Se subliniază că prostia este un fenomen universal, este onmiprezentă, dar ea poate fi temperată prin rațiune.

4. Încurajarea gândirii critice. Copiii sunt educați să găsească soluții simple și să le evite pe cele complicate.

Ursul păcălit de vulpe de Ion Creangă

 Textul are substrat moral profund și este o oglindă a societății în care, de multe ori, abilitățile individuale și inegalitățile determină succesul sau eșecul.

Valori:

1. Supraviețuirea și adaptarea. Vulpea dotată cu inteligență practică folosește creativitatea pentru a supraviețui, fură peștele, îl ascunde în scorbură. Ursul, lipsit de astfel de resurse, devine victimă a propriilor limite. 

 2. Viclenia versus naivitate și critica lăcomiei. Vulpea se folosește de înșelăciune pentru a-și atinge scopul, se preface moartă, îl păcălește pe urs. Ursul, naiv și lacom, acceptă sfatul absurd al vulpii fără a se gândi la consecințe și plătește pentru credulitate cu coada sa.

3. Justiția poetică. Vulpea rămâne nepedepsită, reflectând cruda realitate că cei vicleni prosperă uneori. Ursul suferă consecințele alegerilor sale, subliniind ideea că acțiunile au repercusiuni.

Sânziana și Pepelea de Vasile Alecsandri

 Textul, inspirat din folclorul românesc, combină elemente fantastice cu elemente satirice  si comice.

Valori:

1. Triumful binelui asupra răului. Povestea urmărește lupta dintre Pepelea (erou simplu, dar curajos) și Zmeu (forță malefică), culminând cu victoria binelui, prin ingeniozitate și vitejie. Sânziana simbolizează idealul de frumusețe fizică și morală, care respinge răul reprezentat de Zmeu și Muma Pădurii.

2. Inteligența și umorul ca arme. Pepelea își învinge adversarii nu doar prin forță fizică, ci și prin istețime și glume.

3. Dragostea și devotamentul. Relația dintre Pepelea și Sânziana ilustrează iubirea pură care învinge diferențele sociale și forțele malefice. El își riscă viața pentru a o salva și ea îl răsplătește cu devotament, respingând pețitorii nobili.

4. Libertatea și justiția socială. Critica la adresa conducătorilor inadecvați  evidențiază nevoia unui lider curajos și drept. Finalul îl surprinde pe Pepelea devenind ginerele împăratului, promovându-se astfel ideea de ascensiune socială prin merit și credința în dreptate.

5. Magia și tradiția folclorică. Textul păstrează autenticitatea basmului românesc prin elementele fantastice, zâne, zmei, vrăji, transmițând lecții morale din înțelepciunea populară.

Fram, ursul polar de Cezar Petrescu

 Textul explorează teme universale prin călătoria unui urs polar în lumea oamenilor și în sălbăticia Arcticii.

Valori:

1. Libertatea și dorul de casă. Fram suferă în captivitatea circului, visând la ghețarii polari unde s-a născut. Decizia de a-l reporta în mediul său natural subliniază importanța libertății și a conexiunii cu originea. Dorul de casă triumfă asupra traiului în condiții artificiale.

2. Curajul și adaptarea. Fram luptă cu urși sălbatici, viscole și foamete, dar prin abilitățile dobândite la circ de a face mișcări de acrobație înfruntă multe pericole demonstrând ingeniozitate și reziliență. Secvența în care învață să vâneze și să-și construiască adăposturi subliniază puterea adaptării la mediu.

3. Critica exploatării naturii și a animalelor. Romanul condamnă capturarea și comercializarea animalelor sălbatice (Fram fusese vândut pentru zece sticle de rom) . Contrastul dintre viața artificială de la circ și libertatea Arcticii evidențiază respectul pentru echilibrul natural.

4. Conflictele identității și apartenenței. Fram nu își găsește locul nici printre urșii sălbatici care îl consideră anormal din cauza deprinderilor de circ, dar nici printre oameni nu se simte acasă. Este prins între două lumi și finalul, care îl surprinde întorcându-se printre oameni, sugerează că adevărata apartenență este o alegere proprie și nu poate fi impusă.

Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu

 Textul este o povestire fantastică ce explorează teme universale, prin aventura unei fetițe într-o lume unde realitatea se îmbină cu basmul.

Valori:

1. Puterea imaginației și magia copilăriei. Prin creativitate dublată de inocența copilăriei, Lizuca transformă natura într-un spațiu fermecat, unde animalele și plantele capătă voce. Dumbrava reprezintă un refugiu, care o ajută să depășească greutățile.

2. Dragostea familială și reconectarea cu rădăcinile. Lizuca părăsește casa mamei vitrege care o maltratează și se îndreaptă spre casa bunicilor, în căutarea legăturii afective autentice. Bunica, prin poveștile sale, păstrează legătura cu tradiția și îi oferă un model de iubire autentică. 

3. Reziliența și curajul. Lizuca îndură asprimile mamei vitrege, dar nu se lasă învinsă și alege să fugă spre o viață mai bună. Călătoria prin pădurea plină de obstacole este o metaforă a maturizării. Prietenia cu Patrocle subliniază importanța sprijinului prietenilor în fața adversității.

4. Armonia dintre om și natură. Natura, personaj activ în text, o protejează și o învață lecții de viață, prin creaturile ei magice. Textul promovează respectul pentru mediul înconjurător.

5. Tradiția și cultura populară. Elementele de folclor (legende, zâne, prichindei) evidențiază importanța păstrării identității culturale.

Val și Cetatea Sufletelor de Ana Alfianu

 Textul este o poveste inițiatică ce explorează teme universale, prin aventura fantastică a unui copil.

Valori:

1. Puterea iubirii și a legăturii familiale. Dragostea dintre bunic și nepot este motivul principal al călătoriei lui Val. El pleacă în căutarea lui și în final înțelege că legătura lor trăiește în suflet, chiar dacă fizic nu se mai întâlnesc. Textul subliniază importanța păstrării amintirilor cu cei dragi plecați de lângă noi.

2. Prietenia și solidaritatea. Broasca-țestoasă zburătoare devine simbolul sprijinului necondiționat, ajutându-l pe Val să depășească obstacole și să nu renunțe. Caracatița le arată puterea poveștilor, subliniind valoarea sprijinului altruist.

3. Curajul și perseverența. Călătoria plină de probe îi testează determinarea. Val învață să nu se dea bătut indiferent de dificultăți.

4. Acceptarea pierderii și a morții. Călătoria personajului este una inițiatică. Cetatea Sufletelor nu este un spațiu real, ci un moment al evoluției personale, când se ajunge la înțelegerea ciclicității vieții și la acceptarea morții, ca semn al creșterii interioare și al maturizării.

Pașa Hassan de George Coșbuc

 Balada ilustrează conflictul dintre eroism și lașitate, o alegorie a luptei între bine și rău, cu figura domnitorului Mihai Viteazul reprezentând binele și a turcului Pașa Hassan  reprezentând răul, trădarea și lașitatea, pe fondul bătăliei istorice de la Călugăreni dintre oștile române și cele otomane.

Valori:

1. Eroismul și vitejia. Mihai Viteazul este portretizat ca un erou legendar, cu trăsături hiperbolice. El simbolizează curajul, puterea fizică și morală, dar și devotamentul față de patrie.

2. Onoarea și demnitatea. Domnitorul înfățișează demnitatea liderului care își provoacă la duel direct inamicul, subliniind confruntarea corectă care contrastează cu lașitatea turcului care stă la distanță și apoi fuge din calea viteazului, abandonându-și oștenii.

3. Patriotismul și identitatea națională. Victoria românilor împotriva invadatorilor reflectă valorile unității și libertății, moment de mândrie istorică.

4. Satira și ironia. Atitudinea plină de umor a autorului are scop de a denigra inamicul, exagerarea fricii lui Hassan devine ridicolă și gesturile sale disperate devin caricaturale.

Amintiri din copilărie de Ion Creangă

 Combinând umorul, autenticitatea și profunzimea morală, Ion Creangă evocă valori culturale, morale și sociale prin intermediul experiențelor, tradițiilor și relațiilor descrise.

1. Valorile familiei și educației. Deși ai condiții financiare precare, mama și bunicul fac eforturi pentru a-l trimite pe Nică la școală. Bunicul îl ghidează cu autoritate și dragoste.

2. Tradițiile și obiceiurile satului. Autorul descrie peisajul cultural al satului moldovenesc prin obiceiuri precum uratul de Anul Nou, șezătorile și folclorul (descântece și superstiții), păstoritul, folosirea leacurilor băbești.

3. Libertatea și bucuria copilăriei. Prin aventurile lui Nică, opera evocă spiritul liber și explorator al copilăriei. Autorul descrie farmecul unei vârste a inocenței unde greșelile devin lecții de viață.

4. Comunitatea și solidaritatea. Viața satului e caracterizată de întrajutorare, școala și biserica unesc comunitatea.

5. Moralitatea și pedepsele ca formă de învățare. Pedepsele corporale reflectă normele educației acelei vremi. Nică învață responsabilitatea prin consecințele năzbâtiilor lui.

6. Dragostea pentru locurile natale. Autorul trăiește nostalgia față de Humulești, prin descrierea casei părintești, a peisajelor, a oamenilor si a amintirilor legate de aceste.

Recreația mare de Mircea Sântimbreanu

 Textul explorează valori prin prisma copilăriei, a școlii și a relațiilor interumane, oferind o perspectivă asupra formării personalității în mediul educațional. Combinând umorul cu moralitatea, autorul subliniază că identitatea se formează prin încercări, greșeli și relații, iar școala este un microcosmos al  deveniri umane.

Valori:

1. Prietenia și solidaritatea. Prietenia este legătura care îi ajută pe copii să depășească multe obstacole.

2. Creativitatea și imaginația. Copilăria este perioadă de explorare și experimentare. Prin imaginație copiii rezolvă probleme sau evadează din rutina școlară și creativitatea devine astfel parte din procesul de creștere.

3. Confruntarea cu eșecul și învățarea. Copiii înfruntă consecințele lenei sau ale minciunii și își construiesc identitatea prin autocunoaștere.

4. Tradiția și educația. Școala este un mediu unde se transmit valori tradiționale precum importanța cunoașterii și respectul pentru autoritate. Elevii înțeleg faptul că învățatul este prioritar distracțiilor efemere, făcându-i responsabili.

5. Legătura cu natura și mediul. Explorând mediul înconjurător se evidențiază ideea că interacțiunea cu natura contribuie la dezvoltarea identității și a spiritului de echipă.

Dărnicie de Mircea Sântimbreanu

 Textul evidențiază ipocrizia și lipsa de autenticitate în relațiile umane. Se subliniază ideea că valorile autentice precum dăruirea, prietenia și onestitatea se demonstrează prin fapte și nu prin vorbe pompoase. Valorile sunt prezentate în mod ironic prin contrastul dintre declarațiile personajului principal și faptele sale reale.

Valori și anti-valori identificate:

1. Dărnicie versus egoism. Gazda susține că ar oferi totul prietenilor săi, dar refuză să-i împrumute patinele lui Vintilă, contrazicându-și vorbele. Evidențiază o falsă dărnicie și egoism.

2. Prietenia ca ideal versus realitate. Idealizează prietenia ca o relație de sacrificiu reciproc, dar prin refuzul de a-l ajuta pe Vintilă demonstrează superficialitatea și ipocrizia din relațiile sale.

3. Onestitatea versus falsitate. Personajul se laudă cu intenții nobile, dar minciunile îi dezvăluie lipsa de integritate.

Bătrânul cel bun din strada Speranței de Ileana Vulpescu

 În acest text se regăsesc mai multe valori morale și culturale, care definesc mesajul operei și personalitatea protagonistului. 

1. Bunătatea și altruismul. Manoilă, deși are 78 de ani, consideră că poate să își ajute comunitatea în care trăiește prin lucruri mici, fără a primi recompense: face foc în căminele colocatarilor, le cumpără lapte sau duce copiii la grădiniță. 

2. Solidaritatea și comunitatea. Bătrânul se implică activ în viața celor din jur și ne arată că fericirea nu vine doar din satisfacerea propriilor nevoi, ci și din contribuția la bunăstarea celorlalți, din puterea dăruirii.

3. Respectul pentru viață și tradiție. Manoilă păstrează obiceiuri simple care fac viața bătrânilor mai frumoasă, precum cititul ziarului, ascultatul radioului sau îngrijirea motanului. Acestea sunt ritualuri cotidiene asociate culturii tradiționale românești.

4. Fericirea prin simplitate. Titlul ne sugerează că adevărata mulțumire nu provine din lucruri materiale, ci din relații și fapte bune. Se subliniază astfel ideea că fericirea e la îndemâna tuturor.

5. Înțelepciunea vârstei. Personajul ne transmite un mesaj despre importanța experienței și răbdării. Ne învață că vârsta nu este un obstacol, ci o oportunitatea de a oferi celor din jur din experiența acumulată, înțelepciune și sprijin.

Acuarelă de Ion Minulescu

 Opera simbolistă combină picturalitatea cu profunzimea filozofică pentru a exprima fragilitatea existenței umane.

Valori identificate în operă sunt:

1. Critica socială a monotoniei urbane. Orașul este un spațiu sufocant unde oamenii își pierd identitatea și autenticitatea. Ploaia constantă devine metaforă ce sugerează existența mecanică și lipsită de sens.

2. Simbolismul naturii și al apei. Ploaia sugerează degradarea fizică și sufletească și transformă viața într-un ciclu monoton și absent. Apa simbolizează diluarea realității și a emoțiilor.

3. Timpul și ciclicitatea. Repetiția obsesivă a versului-refren și a cifrei trei subliniază destinul inevitabil și lipsit de speranță.

4. Resemnarea și conexiunea umană. Perechea de bătrâni reprezintă o ultimă expresie a solidarității și iubirii într-un mediu ostil, deși sunt reduși și ei la starea de obiecte stricate. Gesturile mecanice evidențiază izolarea și imposibilitatea de a comunica.

Sufletul satului de Lucia Blaga

 Opera transpune o viziune filosofică asupra mediului rural și a conexiunii dintre om, natură și spiritualitate.

Principalele valori identificate în operă:

1. Sacralitatea naturii și a spațiului rural. Elementele cadrului (iezii, iarba, fumul, mormintele) devin simboluri ale eternității și punți de legătură între viață și moarte.

2. Nostalgia și revenirea la origini. Satul e văzut ca un refugiu spiritual, exprimând dorința eului liric de a se reconecta cu tradițiile, simplitatea și liniștea satului.

3. Vindecarea sufletească. Satul este descris ca un loc care oferă pace și reconciliere sufletească. Moartea este văzută ca parte integrantă a vieții, ca o latură firească și acceptată a existenței.

4. Armonia dintre om și mediul înconjurător. Personificările umanizează natura și o fac element care contribuie la identitatea colectivă.

5. Spiritualitatea și transcendența. Substratul filozofic al operei prezintă satul ca pe un spațiu metafizic unde omul accede la adevăruri esențiale prin simplitate și spiritualitate.

Lacul de Mihai Eminescu

 Opera lirică ,,Lacul” explorează teme universale precum iubirea, natura și efemeritatea, prin intermediul unui limbaj expresiv profund și a unor imagini artistice sugestive.

Câteva valori comune care se regăsesc în această operă sunt:

1. Iubirea idealizată și dorul de împlinire. Poezia exprimă dorința eului liric de a se întâlni cu ființa iubită pe marginea unui lac din mijlocul pădurii. Natura devine martoră și complice visului romantic. Neîmplinirea iubirii creează un final trist, subliniind tema dorului și a melancoliei.

2. Natura ca oglindă a sufletului. Personificarea elementelor cadrului (lacul, codrul, luna) umanizează natura făcând-o parte din experiența emoțională. Cromatica (albastrul, galbenul și albul) creează un peisaj simbolic, asociat cu puritatea și visul.

3. Timpul și efemeritatea. Poezia surprinde un moment efemer, o întâlnire visată care nu se materializează, subliniind nostalgia și durerea neîmplinirii.

4. Resemnarea și acceptarea. Deși visul nu se împlinește, natura oferă o formă de alinare, transformând durerea într-o stare de resemnare acceptată.

Fișa ortografică

1.  Sufletumi/ Sufletu- mi râde la vederea copilului.
2. Imaginează -ți/ Imagineazăți că ești un star de cinema.
3. Mama la/ l-a legănat să adoarmă mai/ m-ai repede.
4. Ce sa/ s-a întâmplat azi la școală?
5. Na/ N-a știut care este cel potrivit.
6. Măcar ști/ știi unde locuiește colegul său?
7. Cei/ Ce-i cu dânsul?
8. Văzândumă/ Văzându-mă, a întors privirea.
9. Mă bucur de-al/ deal primăveri/ primăverii vânt.
10. Aceasta este ce-a/ cea mai/ m-ai lungă zi din an.
11. Justificațivă/ Justificați -vă răspunsul în două enunțuri.
12. Justifică -ți/ Justificăți răspunsul în două enunțuri.
13. Mama na/ n-a ajuns încă de la/ l-a serviciu .
14. Între timp sau/ s-au produs mutații/ mutați în celulele ADN.
15. A ajuns la/ l-a baza pârtiei rostogolinduse/ rostogolindu-se peste cap.
16. Ce ție/ ți-e nu-ți/ nuți place, altuia nui/ nu-i face.
17. M-am/ Mam bucurat văzându- l/ văzândul.
18. Sar/ S-ar puțea obișnui cu prezența lui.
19. Într-o/ întro oră trebuie să ajung la/l-a cursuri.
20. Concurează cu proprii/ propriii colegi.
21. Sa/ S-a întâlnit cu prieteni/ prietenii tăi buni.
22. Rescrie/ Re scrie enunțul trecându-l/ trecândul la/ l-a plural.
23. Pentru ați/ a-ți menține câinele în formă bună, ar fi/ fii indicat să-l/ săl lași să alerge.
24. Va/ V-a rămâne/ rămânea la / l-a noi până mâine.
25. Îi cunosc bine intențiile/ intențile.
26. Vei trudi/ trudii pe treptele/ trepte- le devenirii/ deveniri.

Asocierea textului ,,Băiatul cu pijamale în dungi” de John Boyne

        Textul- suport poate fi asociat cu opera ,,Hoțul de cărți” de Markus Zusak deoarece explorează teme similare precum prietenia în condiții extreme, Holocaustul, inocența copilărească și confruntarea cu nedreptatea.

        În primul text, Bruno și Shmuel își întrețin o prietenie transcendentă, deși sunt separați de un gard de sărmă și de realități sociale brutale.

        În al doilea text, Liesel Meminger se împrietenește cu Rudy și împreună reușesc să depășească cruditatea lumii și a războiului.

        Bruno îi aduce de mîncare lui Shmuel la gardul lagărului și încearcă să-l ajute, ignorând pericolul. Liesel și Rudy își păstrează inocența copilăriei jucandu-se pe străzile împânzite de naziștii care îi căutau pe evrei.

Exemplu de asociere de texte

        Opera ,,Minunea” de R.J.Palacio poate fi asociată cu ,, Matilda” de Roald Dahl, datorită temelor comune precum educația, curajul în fața adversității și puterea acceptării. 

        În primul text, Auggie, un băiat cu o diformitate facială își înfruntă temerile pentru a merge la școală și demonstrează că educația este cheia integrării sociale, în ciuda prejudecăților.

        În al doilea text, fetița genială folosește educația pentru a depăși mediul ostil din familie. 

        Auggie este inițial marginalizat de colegii de școală, dar prin perseverență și sprijinul familiei ajunge să câștige respectul tuturor. Matilda își găsește alinarea la bibliotecă și în relație cu învățătoarea Honey, care o ajută să-și valorifice inteligența.

Ce înseamnă element de conținut comun în două texte literare?

 Un element de conținut comun se referă la o temă, motiv, personaj, simbol, structură narativă sau alt component care apare în ambele opere, făcând posibilă o analiză comparativă. Aceste elemente pot fi folosite pentru a evidenția asemănări, deosebiri sau influențe între texte.

Exemple de elemente de conținut comun în literatură:

1. Teme universale

1. dragostea (romantică, interzisă, sacrificiu) 
2.  moartea și destinul (inevitabilul morții, lupta împotriva sorții, dorința de nemurire)
3.  familia
4. singurătatea
5. războiul și pacea, (absurditatea războiului, eroismul și trauma, lupta pentru supraviețuire)
6.  revolta și libertatea ( revolta împotriva societății, libertatea individuală, respingerea normelor)
7.  natura și civilizația ( forța purificatoare a naturii, corupția civilizației, pierderea inocenței)
8. binele versus rău (conflicte interioare, răul ca forță cosmică, alegerea morală)
9. căutarea identității(descoperirea sinelui, criza adolescenței)

  ( ex. tema războiului în ,,Războiul care mi-a salvat viața” si ,,Hoțul de cărți”)

2. Arhetipuri și motive

1.  inocența
2.  eroul
3.  mentorul
4.  înțeleptul
5.  Mama Terestră 
6. femeia fatală
7.  țăranul legat de pământ
8. trădătorul
9.  iubirea imposibilă
10.  călătoria inițiatică
11.  lupta binelui cu răul 
12. personajul trădător 
13. moartea și regenerarea
14.  pierderea inocenței
15. ciclul morții și renașterii
16.  lupta pentru pământ

Ex. arhetipul trădătorului în ,,Uleul și găinile” de Grigore Alexandrescu și în ,,Povestea vorbei” de Anton Pann

3. Personaje similare

1.  înțeleptul
2. femeia fatală
3.  antieroul
4.  ipocritul
5.  coruptul
6.  lingușitorul
7.  avidul
8.  simulantul
9.  eroul inițiatic
10.  victima 

ex. lingușitorul întruchipat de vițel  din ,,Boul și vițelul” și Ghiță Pristanda din ,,O scrisoare pierdută”

4. Structuri narative

1. narațiunea la persoana I 
2. narațiunea la persoana a III-a
3. utilizarea monologului interior
4. povestirea în ramă
5. alternanța
6. înlănțuirea

5. Simboluri

1. apa (care simbolizează regenerare, viață, puritate, claritate)
2. focul (simbol al pasiunii și distrugerii)
3. călătoria (simbol al cunoașterii de sine și al înțelegerii lumii, al inițierii, al maturizării și al depășirii obstacolelor, ca lecție de viață)
4. pământul (simbol al rădăcinii și tradiției, al legăturii cu strămoșii)
5. pasărea Phoenix (simbol al renașterii și libertății)
6. oglinda
7. inelul
8. balta (simbol al sărăciei și stagnării)
9. codrul
10. hanul
11. arborele (simbol al vieții)
12. marea ( ca simbol al provocării și necunoscutului, ca spațiu al subconștientului și infinitului)

6. Intertextualitate

1.  referințe directe sau indirecte între texte (ex. Faust de Goethe și Doctor Faustus de Thomas Mann)

De ce sunt importante în analiza literară?

1. Arată influențe- cum un text inspiră pe altul

2. Subliniază preocupări comune- ale unei epoci sau curent literar

3. Permit interpretări comparative- subliniind originalitatea sau tradiția

De exemplu, dacă vom compara Meșterul Manole (balada populară) cu Legenda Mănăstirii Argeș (Eminescu), elementul comun este sacrificiul feminin pentru construcție, dar tratarea este diferită, una folclorică și alta romantică.