10. Seria în care toate cuvintele conțin hiat este:
a) mușuroi, reales.
b) variată, atenție.
c) auriu, foarfecă.
d) iute, viață.
10. Seria în care toate cuvintele conțin hiat este:
a) mușuroi, reales.
b) variată, atenție.
c) auriu, foarfecă.
d) iute, viață.
1. Antonimele cuvintelor subliniate în secvența: „Majordomii nu ridică niciodată vocea peste
tonul unei șoapte stinse” este:
a) lasă, discrete.
b) coboară, aprinse.
c) permite, inflamate.
d) îngăduie, tari.
2. Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în enunțurile din seria:
a). Mama se ducea la sora ei; Vestea se ducea cu viteza luminii.;
b). În aprilie am fost dată la casa de copii; Este prima dată când te văd.;
c). Mi-am îmbrăcat rochia și pantofii de lac; Pe lac se răsfrângea lumina lunii.;
d). Profesoara s-a uitat la mine; Sunt prietenă cu fiica sa.
3. Sensul cuvântului subliniat în secvența „copilul trăiește într-un mediu instabil” este:
a). potrivit.
b). mijloc.
c). atmosferă.
d). ecologie.
4. Sinonimele cuvintelor subliniate în enunțul: „Bătrânul și-a ridicat privirea și fetița a
continuat să stea acolo nemișcată” sunt:
a) tânărul, să poposească.
b) moșneagul, să plece.
c) moșneagul, să poposească.
d) tânărul, să ajungă.
5. Există o relație de paronimie între cuvintele subliniate în enunțurile din seria:
a). S-a comportat frumos. El este un băiat frumos.
b). I-am dictat cuvântul literal. A făcut un comentariu literar.
c). Cerul este senin. Seninul cerului ne-a uimit.
d). Acele fete sunt colege. Acele s-au pierdut, am găsit doar ața.
6. Nu există o relație de omonimie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:
a). Vin cu mine și ei. Am folosit suficiente mine.
b). Privește spre cer. Pasărea își ghidează zborul către cer.
c). Trebuie să fiu loial cu ei. Am un fiu de care sunt mândră.
d). N-ar mai fi fost lași dacă mă înțelegeau. E bine să lași de la tine.
7. Sensurile cuvintelor subliniate din enunțul: Vrem să fie lumea sinceră cu noi ca să ne
asigurăm că nu suntem singuri pe pământ sunt în ordine:
a). cinstită, solitari;
b). onestă, aparte;
c). directă, grupați;
d). perfidă, izolați.
8. Există o relație de antonimie între cuvintele subliniate în enunțurile din seria:
a). M-a impresionat inteligența lui. Se mândrește cu deșteptăciunea lui.
b). Avem un examen oral. Orarul s-a modificat.
c). Mă nedumerește neglijența lui. Mă impresionează grija ei pentru detalii.
d). Mai rămâi un minut. Am văzut două fete vesele.
9. Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în enunțurile din seria:
a). Făcea parte dintr-o familie de oameni credincioși. El era unul dintre cei mai credincioși
câini din curte.
b). După ce l-a reparat, aparatul era ca nou. Mă ceartă tata din nou.
c). Nu a fost la mare în vacanță. Hoții jefuiau la drumul mare.
d). În acele vremuri, era mare foamete. Era noastră va fi recunoscută prin dezvoltarea
tehnologiei.
10. Enunțul corect este:
a). Actorul este original din Amsterdam.
b). Și-a achiziționat un tricou originar.
c). Vecinul meu este originar din Roman.
d). Acest scriitor originar a impresionat prin versurile sale.
11. Există o relație de paronimie între cuvintele subliniate în enunțurile din seria:
a). Trebuie să încasați banii! Ai încasat o notă proastă.
b). E fulgerat de o idee. A fulgerat pe cer.
c). N-aș vrea să credeți minciunile. Considerați că nu am greșit.
d). Mă bucur de această colaborare! Stabiliți în coroborare cu celelalte date.
12. Sinonimele cuvintelor subliniate în enunțul: „Savantul a făcut foarte multe cercetări și a
consemnat multe informații” sunt:
a) preotul, a notat;
b) profesorul, a scris
c) cercetătorul, a trimis;
d) cercetătorul, a înregistrat;.
13. Cuvintele subliniate din secvențele: Eu cer o foaie de scris. Tu te uiți la cer. sunt:
a) sinonime;
b) antonime;
c) omonime;
d) polisemantice.
14. Între expresiile cu capul în nori și cu picioarele pe pământ există o relație de:
a) sinonimie;
b) antonimie;
c) omonimie;
d) paronimie.
15. Antonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: ,,N-aveam uleiuri, dar am luat niște unt din lada noastră cu mâncare care, între timp, se răcise” sunt:
a) nu posedam, se răcorise;
b) existau, se alterase;
c) dețineam, se încălzise;
d) aveam, se stricase.
16. Există relație de polisemie între cuvintele subliniate în enunțurile din seria:
a) Am înțeles legătura dintre cauză și efect. După doi ani am reînnodat legătura cu Andrei.
b) Știu că te porți altfel în prezența mea. Aceasta este un alt fel de mâncare .
c) El sare în ajutorul meu. Mai trebuie sare în mâncare.
d) Un pici mi-a făcut cu ochiul. Râzi, de pici pe jos.
17. Există relație de polisemie între cuvintele subliniate în enunțurile din seria:
a) A dat o masă în cinstea șefului său. O masă de oameni se îndrepta spre piață.
b) A pus capsă nouă la bluză. Îi capsă foile să nu le piardă.
c) A intrat în marchiză, salutând respectuos. Marchiza avea o rochie elegantă.
d) Am acoperit patul cu o cuvertură. Norii au acoperit soarele.
18. Identifică seria de paronime din enunțurile:
a) Ce se mai aude în capitală?/ Legea are importanță capitală.
b) Aceasta a fost prima mea carte de povești. / A primit carte de identitate.
c) Părinții l-au sfătuit să plece cu trenul. / Deoarece nu s-a simțit bine, a rămas acasă.
d) Mihai a scos din valiză un pachet. / În casă avea parchet de lemn.
19. Identifică seria de paronime din enunțurile:
a) El este original din Sibiu./ Are un tricou originar.
b) Am probleme familiare./ Vorbim despre o moștenire familială.
c) Am transcris literal textul./ Fac un comentariu literar.
d) Situația a evaluat bine./ Ai fost evoluat corect.
20. Bifează enunțul care nu conține pleonasm:
a) Aversele de ploaie au cauzat inundații.
b) Avionul a survolat zona.
c) Protagonistul principal al textului este un prinț.
d) Cuțitul i-a provocat o hemoragie de sânge.
1. Selectează trei pronume diferite din fragmentul următor, precizând felul acestora:
„M-am încurcat un pic în sforile lui și am sfârșit biruindu-l, când și-a pierdut răbdarea și a încercat să mă taie de jos. [...]
După o altă oră. Numărul de zmeie „supraviețuitoare” scăzuse dramatic, de la vreo cincizeci la douăsprezece. Al meu era unul dintre ele.”
2. Transcrie substantivele din fragmentul de mai jos, precizând funcția sintactică a acestora.
„Trenul, construit special pentru acest proiect, era complet diferit de ceea ce se obișnuia în Europa.”
3. Transcrie, din enunțul de mai jos două verbe la moduri diferite și precizează-le, menționând și timpul acestora.
„Alexandra i-a răspuns: «Asta aș face și eu, dacă aș fi Parmenion.»”
4. Selectează, din fragmentul alăturat, două atribute exprimate prin părți de vorbire diferite, pe care le vei preciza:
„Mama avea un simț al umorului imbatabil și, când dezvoltam în adolescență vreo criză, ea reușea să mă facă să văd lucrurile și din altă perspectivă.”
5. Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat din fraza următoare și alcătuiește un enunț în care să aibă altă valoare morfologică, pe care o vei preciza.
„Apoi se sui iar în copac și începu să-i amenințe.”
6. Rescrie enunțul de mai jos, transformând construcția activă în construcție pasivă:
„Căpitan-comandorul Mihai Egorov a scris un jurnal de bord al navei-școală.”
7. Precizează felul și cazul pronumelor din enunțul:
„Fiecare se asemăna perfect cu cealaltă.”
8. Precizează valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate din următorul enunț:
„[...] ziua cerul e plictisitor.”
9. Transcrie din fragmentul de mai jos trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza.
„- Ei, Petruș, ai ajuns la pol sau încă nu?
- Mai am, tată, până s-ajung! Acum de-abia citesc însemnările lui Nansen.”
10. Notează, din fragmentul de mai jos, trei adjective diferite, precizând felul lor:
,, Cu nervii încordați la maximum, Maria a luat drumul bisericilor și a îndeplinit toate ritualurile, dar și toate obiceiurile băbești, ca noul copil să supraviețuiască.”
11. Identifică în enunțul următor trei adjective aflate la grade de comparație diferite, pe care le vei preciza:
Luna este cel mai apropiat corp ceresc de Tera, distanța medie fiind de 384,440 km, cu variații nu foarte mari.
12. Rescrie enunțul următor, trecând verbele de la perfect compus la perfect simplu:
,,Angajații care au evoluat la joburile lor au fost cei care și-au prezentat cu onestitate abilitățile și interesele la interviu.”
13. Rescrie enunțul următor, transformând construcția pasivă într-o construcție reflexivă:
,,Vacanța turiștilor pescari va începe din Tulcea, unde vor fin îmbarcați în șalupe rapide cu destinația Mila 23.”
14. Selectează din fragmentul următor trei verbe la timpuri diferite, pe care le vei preciza:
,,Mă cam enerva ȚÂCA , se smiorcăia întruna lângă scară, pentru că îi interzisesem să urce și el, asta mi-ar fi lipsit ”.
1. Alcătuiește un enunț imperativ, în care substantivul portofoliu să aibă funcția de
complement direct (1) și un enunț asertiv, în care verbul a pescui să aibă funcția
sintactică de circumstanțial de scop (2).
(1) _____________________________________________________________________
(2) _____________________________________________________________________
2. Alcătuiește un enunț interogativ, în care substantivul carte să aibă funcția sintactică de
subiect (1) și un enunț asertiv în care să existe un pronume posesiv cu funcția sintactică
de nume predicativ (2).
(1) _____________________________________________________________________
(2) _____________________________________________________________________
3. Alcătuiește un enunț asertiv, în care să folosești substantivul mamă în cazul dativ (1)
și un enunț imperativ, în care o interjecție să aibă funcția sintactică de predicat verbal
(2).
(1) _____________________________________________________________________
(2) _____________________________________________________________________
4. Alcătuiește un enunț imperativ, în care să existe un atribut exprimat printr-un adverb de
timp (1) și un enunț exclamativ în care să existe un nume predicativ exprimat printr-un
substantiv (2).
(1) _____________________________________________________________________
(2) _____________________________________________________________________
5. Alcătuiește un enunț asertiv, în care adjectivul înalt să fie la gradul de comparație
comparativ de egalitate (1) și un enunț exclamativ, în care substantivul elev să aibă
funcția sintactică de subiect (2).
(1) _____________________________________________________________________
(2) _____________________________________________________________________
6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care un pronume demonstrativ de apropiere să aibă
funcția sintactică de atribut (1) și un enunț interogativ, în care substantivul propriu
Carmen să aibă funcția sintactică de complement indirect (2).
(1) _____________________________________________________________________
(2) _____________________________________________________________________
7. Alcătuiește un enunț asertiv, în care verbul a învăța să aibă funcția sintactică de predicat
verbal în construcție pasivă (1) și un enunț imperativ, în care substantivul minge să aibă
funcția sintactică de complement direct.
(1) _____________________________________________________________________
(2) _____________________________________________________________________
8. Alcătuiește un enunț interogativ, în care pronumele interogativ care să aibă funcția
sintactică de subiect (1) și un enunț asertiv, în care un numeral să aibă funcția sintactică
de nume predicativ (2).
(1) _____________________________________________________________________
(2) _____________________________________________________________________
9. Alcătuiește un enunț interogativ, în care un pronume de politețe să aibă funcția
sintactică de complement prepozițional (1) și un enunț asertiv, în care un adjectiv să
aibă funcția sintactică de circumstanțial de cauză (2).
(1) _____________________________________________________________________
(2) _____________________________________________________________________
10. Alcătuiește un enunț asertiv, în care un circumstanțial de scop să aibă ca regent o
locuțiune verbală (1) și un enunț interogativ, în care substantivul vecin să aibă funcția
sintactică de atribut (2).
(1) _____________________________________________________________________
(2) _____________________________________________________________________
11. Alcătuiește un enunț interogativ, în care un adverb de mod să aibă funcția sintactică de
nume predicativ (1) și un enunț asertiv, în care pronumele relativ care să aibă funcția
sintactică de complement direct (2).
(1) _____________________________________________________________________
(2) _____________________________________________________________________
12. Alcătuiește un enunț asertiv, în care să existe un complement prepozițional exprimat
prin pronumele personal din următorul fragment: „Acarul îl privi o clipă serios”.
Pronumele personal din enunțul dat: ___________________________________________
Enunțul: ________________________________________________________________
13. Alcătuiește un enunț imperativ, în care să existe un circumstanțial de loc exprimat prin
substantivul în cazul nominativ din următorul fragment: „Nucul este un arbore viguros,
care poate ajunge la 30 de metri înălțime.”
Substantivul în cazul nominativ: ______________________________________________
Enunțul: ________________________________________________________________
14. Alcătuiește un enunț asertiv, în care să existe un subiect exprimat prin locuțiunea
verbală din următorul fragment: „Își dete seama că încerca să se păcălească singur”.
Locuțiunea verbală: ________________________________________________________
Enunțul: ________________________________________________________________
15. Alcătuiește un enunț imperativ, în care să existe un atribut exprimat prin substantivul
cu funcție sintactică de complement direct din următorul fragment: „Un prinț din
Levant îndrăgind vânătoarea/ prin inimă neagră de codru trecea”.
Substantivul cu funcție sintactică de complement direct: ___________________________
Enunțul: ________________________________________________________________
16. Alcătuiește un enunț interogativ, în care să existe un complement indirect exprimat prin
pronumele în cazul nominativ din următorul fragment: „Se pare că nimeni nu înțelegea
nimic.”
Pronumele în cazul nominativ: _______________________________________________
Enunțul: ________________________________________________________________
17. Alcătuiește un enunț imperativ, în care să existe un predicat verbal exprimat prin verbul
la formă nepersonală din următorul fragment: „Peste întinderea câmpiei năvăliră
deodată în goană, ieșind dintre porumburile înalte și negre ca o pădure, doi călăreți.”
Verbul la formă nepersonală: _________________________________________________
Enunțul: ________________________________________________________________
18. Alcătuiește un enunț exclamativ, în care să existe un nume predicativ exprimat prin
substantivul cu funcție sintactică de circumstanțial de cauză din următorul fragment:
„Din cauza ploii, nu mai avea cum să fie nici praf.”
Substantivul cu funcție sintactică de circumstanțial de cauză: ________________________
Enunțul: ________________________________________________________________
19. Alcătuiește un enunț asertiv, în care să existe un atribut genitival exprimat prin
pronumele nehotărât cu funcția sintactică de complement direct din următorul
fragment: „Trebuie să le citești ca să le trăiești pe toate, asta-i limpede.”
Pronumele nehotărât cu funcția sintactică de complement direct: _____________________
Enunțul: ________________________________________________________________
20. Alcătuiește un enunț interogativ, în care să existe un circumstanțial de timp exprimat
prin substantivul cu funcția sintactică de atribut substantival prepozițional din
următorul fragment: „De îndată ce a băut laptele, Prâslea nu-și mai aminti întâmplările
de peste noapte și se apucă de treabă.”
Substantivul cu funcția sintactică de atribut substantival prepozițional: ________________
Enunțul: ________________________________________________________________
2. Completează enunțul: „Bunica își iubește enorm nepoții...” , cu o propoziție subordonată, precizând și felul acesteia.
3. Completează enunțul: „Mulți au crezut... ” cu două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă și precizează felul acestora.
4. Completează enunțul următor cu o propoziție subordonată circumstanțială de scop: Cu paharele pline aștept starea aceea incertă...
5. Realizează expansiunea unei funcții sintactice din enunțul de mai jos, apoi precizează felul subordonatei obținute: Muma Pădurii locuiește în codrii neatinși de topor.
6. Transcrie subordonata din fraza: Un băiat este certat pentru că nu-și controlează atitudinea. , precizează felul acesteia, apoi realizează contragerea ei.
7. Stabilește tipul raportului dintre propozițiile din fraza dată: Morarul simțea furie, deci plecă el din încăpere și observă lumea adunată.
8. Scrie opinia ta despre tradițiile românești sub forma unei fraze alcătuite dintr-o propoziție principală și două subordonate completive directe, aflate în raport de coordonare adversativă.
9. Completează enunțul Noi am pufnit în râs. cu o propoziție, în așa fel încât în fraza obținută să existe un raport de coordonare adversativă.
10. Completează cu o propoziție enunțul N-am avut niciodată o bicicletă a mea., precizând raportul sintactic din fraza astfel obținută.
11. Menționează modalitățile prin care se realizează coordonarea în următoarea frază: Învățătoarea m-a privit lung, a zâmbit puţin şi mi-a răspuns.
12. Alcătuiește o frază din două propoziții, în care substantivul grădină să aibă funcția sintactică de complement direct și să fie termen regent pentru o propoziție subordonată atributivă.
13. Transcrie subordonata din fraza: Se gândește că va obține premiul mult visat., precizează felul acesteia, apoi realizează contragerea ei.
14. Realizează expansiunea funcției sintactice subliniate în enunțul de mai jos, apoi precizează felul subordonatei obținute: Pot învăța la geografie toată lecția.
15. Alcătuiește o frază cu două propoziții, în care adverbul relativ unde să introducă o subordonată atributivă.
Ne luăm un substantiv și îi punem determinant/ copil/ atribut 😁
masă 👉mare
masa 👉aceasta
masa 👉din lemn
masa 👉pentru scris
masa 👉 de aici
masa 👉vecinului
trei 👈mese
-care? Care frate? Fratele cel mic a venit mai repede.
-ce fel de? Ce fel de pantofi? Poartă pantofi cu toc.
-al, a, ai, ale cui? Al cui băiat? Băiatul vecinului este fotbalist.
-cât? câtă? câți? câte? Cât ai plătit? Am plătit doi lei.
👉atribut substantival: Observ băiatul mamei.
👉atribut adjectival: Observ băiatul inteligent.
👉atribut pronominal: Observ băiatul acestuia.
👉atribut verbal: Am plăcerea de a citi.
👉atribut adverbial: Observ băiatul de aici.
👉atribut interjecțional: Observ băiatul wau.
👀Este atribut substantival pentru că se exprimă printr-un substantiv, atribut adjectival pentru că se exprimă printr-un adjectiv, atribut verbal pentru că se exprimă printr-un verb, și tot așa. V-ați prins, nu? Simplu!
Cum îl analizăm?👇
👉mamei= atribut substantival exprimat prin substantiv comun, gen feminin, nr. sg, caz genitiv, articulat hotărât cu ,,ei”.
👉inteligent=atribut adjectival exprimat prin adjectiv propriu-zis, variabil, se acordă cu subst.,,băiatul” (masc, sg, acuzativ), grad pozitiv
👀atributul adjectival este singurul care se acordă în gen, nr și caz cu substantivul! Adică preia genul, nr și cazul de la substantiv!
👉acestuia= atribut pronominal exprimat prin pronume demonstrativ de apropiere, masculin, sg, caz genitiv
👉de a citi= atribut verbal exprimat prin verb (formă verbală nepersonală de infinitiv), caz acuzativ
👉de aici= atribut adverbial exprimat prin adverb de loc, caz acuzativ
👉wau=atribut interjecțional exprimat prin interjecție, caz acuzativ
Vezi și: 👇