Model EN rezolvat integral 1

O 👵 m-a rugat să o ajut la rezolvarea acestui test preluat de pe site-ul de mai jos! 

Vox Valachorum: website-ul tău de limba și literatura română prof. Gherheș Florin

Cursul pentru Evaluarea Națională Varianta 17 (13 septembrie 2023)

 Toate subiectele sunt obligatorii.

• Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1

A fost odinioară un împărat care avea trei fete, dintre care cea mai mare era frumoasă, cea mijlocie şi mai frumoasă, iar cea mai tânără, Ileana, atâta de frumoasă încât şi Sfântul Soare se oprea în cale ca s-o vadă şi să se desfăteze de frumuseţea ei.

Într-o zi împăratul primi carte şi veste de la vecinul său împărat mare şi puternic, cum că, iaca, nu e bine, şi are să se bată cu dânsul pentru o mare pricină împărătească. Împăratul se puse la sfat cu bătrânii ţării şi, când văzură cum că nu e încotro, porunci voinicilor să încalece pe armăsari, să-şi apuce armele şi să se pregătească de bătaia cea grozavă ce-avea să se facă şi să fie.

Mai înainte de a încăleca şi el însuşi, împăratul chemă pe fiicele sale la şine, le grăi vorbe blânde şi părinteşti şi dete apoi la fiecare câte o floare frumoasă, câte o păsărică veselă şi câte un măr fraged.

– A cărei floare se va vesteji, a cărei păsărică se va întrista şi al cărei măr va putrezi, despre aceea voi şti că nu şi-a păzit credinţa, grăi împăratul cel înţelept.

 Încălecă apoi pe cal, zise „sănătate bună" şi porni cu voinicii săi în calea cea mare.

Când cei trei feciori ai împăratului vecin primiră vestea că împăratul a pornit în cale şi că s-a depărtat de acasă, ei se înţeleseră între sine şi încălecară, ca să meargă la cetatea cea cu trei fete de împărat să răpească credinţa fetelor şi să-i facă împăratului supărare. Cel mai bătrân dintre feciori, voinic şi viteaz şi frumos merse înainte, ca să vadă ce e şi cum, şi apoi să aducă veste şi să spuie.

Trei zile şi trei nopţi a stat voinicul pe sub ziduri fără ca vreuna din fete să se fi arătat la fereastră. În crepetul zorilor celei de-a patra zi el pierdu răbdarea, îşi întări inima şi bătu la fereastra celei mai mari dintre fetele de împărat.

 – Ce e? cine e? şi ce vrea? întrebă fata trezită din somnul cel mai dulce.

 – Eu sunt, surioară! grăi feciorul de împărat. Voinic împărătesc, ce stau de trei zile cu dragoste la tine la fereastră.

 Fata cea de împărat nici nu se apropie de fereastra, ci grăi cu glas înţelept:

 – Mergi pe calea pe care ai venit: flori să-ţi crească în cale şi spini să-ţi rămână pe urmă.

Ioan Slavici, Ileana cea șireată

Textul 2

MĂR (Pirus malus - DLRM,p.485)

 Dintre toate speciile vegetale este evident că mărul, alături de brad, apare încărcat cu funcţii magice, menite „să rezolve" ori „să ajute" la depăşirea anumitor stări şi, în general, să promoveze binele; prin capacitatea sa de regenerare, de reînnoire şi de rodire periodică, mărul ocupă un important loc în economia sacrului; poate fi socotit printre arborii care au rol de mediere între om şi divinitate, alături de brad şi stejar, fiind pom sacru şi consacrat, dominând peisajul paradiziac, fiind arbore cosmic, al vieţii şi al recompensei divine; mărul este pomul Sfântului Prooroc Ilie, de aceea mere noi nu se mănâncă până în ziua în care este prăznuit sfântul (20 iulie), nici nu se scutură merele, nu se azvârle cu mere în sus, pentru ca grindina să nu bată merele; nici nu se bat merele unele de altele, fiindcă se pot stârni furtuni mari, cu tunete, fulgere şi grindină; scuturarea merelor în ziua de Sântilie este de bun augur pentru belşugul general al familiei, iar, dacă din unii copaci cad fie şi numai două mere, este bine să fie chemaţi copii şi să le fie oferite ca pomană; se crede că, pentru a avea noroc, este bine să se înghită în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, câte un sâmbure de măr; în ziua de Paşte, fetele trebuie să se spele cu merişor ras şi cu un ban de argint, introduse într-un vas cu apă, pentru ca tenul să fie alb şi rumen peste an (PRESA).

Înfloritul mărului marca limita de timp maximă în care se poate semăna porumbul, spunându-se „până la înflorirea mărului"; în Muntenia, ramura de măr este pusă în apă, la geam, în ziua Sfântului Apostol Andrei, ca să înflorească până la Anul Nou, când este folosită de copii ca sorcovă; în Banat, Oltenia şi Muntenia, prima scaldă a noului-născut se aruncă la rădăcina unui măr, care înfloreşte şi rodeşte, datină ce poate fi interpretată ca o vrajă pentru sănătatea copilului sau pentru menţinerea fertilităţii lehuzei; în Muscel, se despică o ramură de măr deasupra fântânei în momentul când „se leagă suratele" sau „verişoarele", la Sâmbăta Rusaliilor; în Oltenia, în sudul şi estul Munteniei, în cadrul ceremonialului complex de „slobozire a apei pentru morţi", „pomul dat de pomană la înmormântare" constă într-o ramură de măr, uneori de prun, împodobită cu fructe, colaci, covrigi, lumânări, hârtie colorată şi altele; totul indică faptul că mărul este un substitut al individului sau un echivalent al omului în lumea vegetală

Romulus Antonescu, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești

A.

1. Notează, din textul 1, două trăsături ale împăratului vecin. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte

Dintre cele trei fiice, cea mai frumoasă era:

a) fata cea mare

b) fata mijlocie

c) mezina

d) fetele erau la fel de frumoase

Răspuns corect: 

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte

Expresia „până la înflorirea mărului” semnifică: 

a) limita de timp maximă pentru semănarea porumbului

b) intervalul dintre Crăciun și Paști

c) un alt mod de a spune „niciodată”

d) un alt mod de a spune „pentru totdeauna”

Răspuns corect: 

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte

Se crede că înghițirea sâmburelui de măr este aducătoare de:

a) bani

b) noroc

c) ghinion

d) rod bogat de grâne

Răspuns corect: 

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, 

bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Textul 1

Soarele nu era impresionat de frumusețea Ilenei.

Împăratul vecin avea trei băieți.

Înainte de a pleca, împăratul le oferă fiicelor sale câte o floare, câte un porumbel și câte un măr.

Textul 2

Sfântul Ilie este prăznuit pe 20 iulie.

Se crede că fetele trebuie să se spele cu merişor ras şi cu un ban de aur, introduse într-un vas cu apă, pentru ca tenul să fie alb şi rumen peste an.

În Muntenia, ramura de măr este folosită ca sorcovă de Anul Nou.

6. Extrage, din textul 1, două figuri de stil diferite, menționându-le.6 puncte

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

8. Consideri că este importantă relația cu tatăl tău? Motivează-ţi răspunsul ȋn 50-100 de cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte

9. Asociază textul 1 cu o altă operă literară studiată sau citită ca lectură suplimentară, în 50-100 de cuvinte, prezentând o valoare morală / culturală comună, prin referire la cȃte o secvență relevantă din fiecare text.6 puncte

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Seria în care fiecare cuvânt conține diftong este:

a) „frumuseţea”, „cea”

b) „apoi”, „e” (verbul „a fi”, persoana a III-a)

c) „pierdu”, „grăi”

d) „reînnoire, „geam”

Răspuns corect: 

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Conține doar cuvinte obținute prin derivare seria:

a) „odinioară”, „Sfântul Soare”

b) „înțelept”, „dragoste”

c) „Anul Nou”, „să înflorească”

d) „frumusețea”, „împărătească”

Răspuns corect: 

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Sensul secvenței subliniate în secvența: el pierdu răbdarea, îşi întări inima şi bătu la 

fereastra celei mai mari dintre fetele de împărat.

a) „se amuză”

b) „se necăji”

c) „își găsi curajul”

d) „se vindecă”

Răspuns corect: 

4. Menționează care sunt formele conforme cu limba standard pentru cuvintele subliniate din fragmentul de mai jos. 2 puncte

Există o relație de omonimie lexico-gramaticală în seria:

a) A fost prima dată când am văzut o zebră la Zoo!; După ce s-a făcut verde la semafor, a călcat zebra.

b) Era galben de supărare.; Aș prefera mașina galbenă, chiar dacă nu e atât de modernă.

c) Un car cu boi a venit la poartă.; M-am săturat să car lucrurile dintr-un loc în altul!

d) Un râs este un animal sălbatic și periculos.; Avea un râs molipsitor de-a dreptul.

5. Identifică în fragmentul de mai jos trei substantive în cazuri diferite, menționându-le. 6 puncte

Împăratul se puse la sfat cu bătrânii ţării şi, când văzură cum că nu e încotro, porunci voinicilor să 

încalece pe armăsari, să-şi apuce armele şi să se pregătească de bătaia cea grozavă ce-avea să se facă şi să fie.

6. Precizează valoarea numeralului subliniat din contextul de mai jos. Realizează un enunț în care același numeral să aibă o valoare diferită. 6 puncte

A fost odinioară un împărat care avea trei fete[…]

7. Realizează o frază compusă din trei propoziții coordonate prin juxtapunere. Delimitează și numerotează propozițiile.6 puncte

8. Enunțul următor reprezintă mesajul unei persoane pe rețelele sociale. Corectează greșelile de orice natură, rescriindu-l. 6 puncte

Dragele mele colege, mia părut bine să v-ă cunosc! V-a trebuii să plec din țară săptămâna vitoare.

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte) 

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută în decursul vacanței de vară, incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici. 

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte 

• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).

 Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus. 

👇Rezolvare:👇

1. Două trăsături ale împăratului vecin sunt: ,,mare” și ,,puternic”.

2. c

3. a

4. b

5. F A F A F A

6. Două figuri de stil din textul 1 sunt:

 ,,voinic şi viteaz şi frumos”-enumerație

,,măr fraged”-epitet

7. 

    Un element de conținut comun celor două texte este prezența mărului, ca  obiect magic. Astfel, în textul 1, ,,mărul fraged” este dăruit înainte de plecare la ,,bătaia cea grozavă” de către împărat fetelor, alături de ,,o floare frumoasă” și o ,,păsărică veselă” ca simboluri ale purității fizice și sufletești. În textul 2 citim despre însemnătatea mărului ca simbol în credințele tradiționale românești, ni se explică cum mărul era folosit în ritualuri magice pentru a-și îndeplini  funcția sacră, de mediere între om și divinitate.

8.

     Consider că relația cu tatăl meu este foarte importantă, el este stâlpul meu în orice situație, de când sunt mică. Povețele lui au stat mereu în umbra acțiunilor mele, ca un văl protector. 

 Avându-l pe el aproape m-am dezvoltat ca om, pentru că mi-a dat iubire necondiționată, încredere în propriile forțe și resurse, dar și siguranță. Este suficient să mă gândesc la tata și știu voi avea un ajutor în orice situație problematică mă voi afla. 

Prin exemplul propriu m-a învățat cum să muncesc pentru ceea ce îmi doresc, cum să fiu un prieten loial, cum să îmi caut puterea atunci când nu mai pot, ce înseamnă perseverența și să caut mereu cinstea. 

Împăratul din basm le cere fetelor să își păstreze cinstea, fecioria și acestea ar trebui să îl asculte, deoarece toți tații vor binele fetelor sale, întocmai cum tata vrea ca eu să fac ceea ce e corect și cinstit. Dacă l-am ascultat, mereu mi-a fost bine, pentru că ceea ce spune vine dintr-o experiență de viață și noi, tinerii, cum nu o avem, tindem să acordăm încredere  unor persoane nepotrivite.

    În concluzie, relația mea cu tata este cea mai importantă relație din viața mea și cât vreme îl am este pentru mine o binecuvântare!

9. 

    Textul ,,Ileana cea șireată” de Ioan Slavici se poate asocia cu basmul ,, Aleodor -Împărat” de Petre Ispirescu pentru că ambele promovează ca valoare culturală  binele. 

    În primul text, împăratul le cere ,,blând și părintesc” celor trei fete ale sale să își păstreze credința până la întoarcerea lui din bătălie, mai precis le cere să își păstreze puritatea fizică până la căsătorie. El dorește să le probeze fetelor responsabilitatea în lipsa sa și să le formeze trăsături corecte de caracter. Dorește să le învețe ce e bine și ce e rău. 

Aleodor alege să facă binele  atunci când este pus în situația de a alege și acest bine i se întoarce ca o răsplată atunci când are mai mare nevoie. În drumul său spre devenire, cruță viața celor trei, știuca, cioara și tăunele, pentru ca acestea mai apoi să îl ajute, pentru că, nu-i așa, binele făcut mereu se întoarce!

B.

1. b

2. d

3. c

4. d

5. ,,Împăratul”- caz nominativ

,,cu bătrânii”- caz acuzativ

,,voinicilor”- caz dativ

6. ,,trei”-numeral cu valoare adjectivală

Trei au plecat în excursie.

,,Trei”-numeral cu valoare pronominală

7. În vacanțe mă odihnesc,/ P1 merg în drumeții,/P2  stau cu prietenii./P3

8. Dragile mele colege, mi-a părut bine să vă cunosc! Va trebui să plec din țară săptămâna viitoare.

Subiectul al II-lea ( am adaptat cerinței modelul de compuneri din categoria ,,Compuneri!)

    În urmă cu două veri, în vacanță, eram la bunica, într-un sat de munte pierdut între coline cu livezi umbroase, grădini îmbelșugate și ape limpezi. Satul, la o oră distanță de mers cu mașina, este un sat mic, unde toată lumea se cunoaște cu toată lumea, cu oameni harnici, primitori și veseli. Deși viața la munte e grea, în zile de sărbătoare știu mereu  să se bucure și veselia răsună pe toate ulițele.

 Mă bucuram din plin de timpul petrecut cu bunica în gospodărie, ajutând-o la diverse treburi, dar și de cel petrecut cu prietenii cu care colindam dealurile în căutare de ciuperci. Nimic nu îmi plăcea mai mult decât să mergem la scăldat duminica în râul de la marginea satului. Acolo pierdeam mereu  noțiunea timpului când ne zbenguiam în apele răcoroase și aprigi. 

     Într-una din zile, bunica mă  roagă:

-Vino cu mine la biserică! Este sărbătoare azi!

  O făceam cu plăcere, mai ales că nu se întâmpla prea des. 

-Merg, i-am zis. Ce se sărbătorește?

-Este ,,Sfânta Maria ” și  mare praznic la noi în sat!

-Vor fi și invitați acolo? întreb eu.

-Cu siguranță, îmi răspunde bunica.

Dar mintea mea era în cu totul altă parte, la scăldat, alături de tovarășii mei de joacă, despre care știam că sunt acolo.

 Mi-am amintit de pățania lui Nică din „Amintirile” lui Creangă, dar nu mă gândeam că bunica ar face același lucru ca și mama autorului. Dar l-a făcut...m-a lăsat și pe mine fără de haine, să îmi dea o lecție ca să nu mai mint. Se pare că și bunica cunoaște opera lui Creangă și este de acord cu pedeapsa aplicată.
    Lecția am învățat-o și încă râdem amândoi când ne amintim de figura spășită pe care o aveam când m-am întors de la scăldat fără haine și rușinat.